Page 45 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 45
FAG 9 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 14 OCTOMBRIE 1969
V iz it a t o v a r ă ş ilo r N ic o la e C e a u ş e s c u In Uniunea Sovietică au fost
lansate navele cosmice
ş i I o n G h e o r g h e M a u r e r î n I n d ia
„Soiuz-7“ şi „Soiuz-8“
T o a s t u l p r e ş e d in t e lu i T oastul p reşed in telu i • PENTRU PRIMA OARA. IN SPAJIUL CIRCUMTERES- lor trei nave In grup se pre
vede realizarea unor misiuni
TRU SE REALIZEAZĂ UN ZBOR IN GRUP A TREI tehnico-ştiinţifice importanţe,
N ic o la e C e a u ş e s c u V arahagiri V enk ata Giri NAVE COSMICE PILOTATE. printre care efectuarea dc
• ESTE PREVĂZUTĂ EFECTUAREA UNOR IMPORTANTE cercetări complexe simultane
de acest p rile j pentru a ex MISIUNI TEHNICO-ŞTIINTIFICE. după un program amplu în
plan m ultilateral, a re la ţiilo r nerale să se pună capăt foca fUUUH! OI» MO '• prim a recunoştinţa noastră spaţiul cosmic circum tereslru;
româno-indiene. ru lu i de încordare din O rien ţă rii dv. A ju to ru l acordat de • MICRO BIOGRAFIILE COSMONAUŢILOR DE PE NA efectuarea m anevrării nave
IliNMARf OlN MC t) Bunele re la ţii dintre popoa tul Apropiat. România s-a România în exploatarea pe VELE „SOIUZ-7" Şl „SOIUZ-8", lo r pe orbită In vederea re
rele noastre sînt rezultatul pronunţat şi se pronunţă cu metodele care reclamau ace trolului* in ram urile indus n ii Sovietice, V la d im ir Şata- zolvării unor probleme legate
nem ijlocit al faptului că ele consecvenţă pentru soluţiona eaşi disciplină. Ţelul său era, triei de rafinărie şi petrochi MOSCOVA 12 (Agerpres) de punerea la punct a siste
dependenţei de către poporul se întemeiază pe stimă şi în rea conflictu lui pe baza rezo c ite z : .O Indie in care cci mică a fost de o im portanţă C ontinuind program ul de lov, comandantul navei, şi de melor de pilotare în Cosmos.
de peste 500 de m ilioane a) credere mutuală, pe respecta lu ţie i C onsiliului de Secu mai săraci se vor sim ţi în crucială. Numele Gauhati şi cercetări tehnico-ştiinţifice şi inginerul de bord. Erou al U
Indiei, care a dat o puternică rea independenţei şi suvera ritate din noiem brie 1967, propria lor ţară, în edifica Haldia sint scrise cu litere experienţele navelor de tip n iu n ii Sovietice, candidat în Intre echipajele celor trei
lovitură sistemului colonial al n ită ţii naţionale, egalitate în prin retragerea trupelor israe- rea căreia oi au un cuvînt de m ari in istoria colaborării „Soiuz“ , dum inică 12 octom ştnnţe tehnico, Alexei Eliscev, nave cosmice s-a realizat o
im perialism ului, a adus o con drepturi şi neamestec în tre liene din te rito riile arabe o spus, o Indie în care nu vor indo-românc. brie, la ora 13,45 (ora Mosco care au zburat în luna ianua legătură stabilă prin radio.
trib u ţie im portantă la grăbi burile interne, pc avantaj re cupate, asigurarea indepen exista, in rîndul poporului, In relaţiile comerciale, vei), in Uniunea Sovietică a rie 1969 pe navele „Soiuz-4" Pentru prim a oară. in spa
rea procesului de destrămare ciproc. România este convin denţei şi inte grităţii lu tu ro r clase superioare şi inferioa schim burile dintre ţările avut loc lansarea navei cos şi „Soiuz-5‘\ ţiu l cosmic circum terestru se
a acestuia. să că numai pe baza acestor statelor din această 2onâ. re re". Citez din nou: „A tunci noastre s-au dezvoltat rapid, mice „Soiuz-7", anunţă un co Starea sănătăţii cosmonau realizează un zbor în grup a
Ne bucurăm că avem p rile principii — a căror valabili- zolvarea problemei re fugiaţi cind ai îndoieli sau cind devii şi sînt bucuros să afirm câ m unicat transmis dc agenţia ţilo r este bună. trei nave cosmice pilotate, la
ju l să vizităm ţara dumnea late a fost tem einic ve rifica lo r palestinieni şi a altor pro p lin de tine, aplică urm ătoa astăzi se întrevede o dezvol TASS. După cum anunţă agenţia bordul cărora sc află 7 p ilo ţi-
voastră in zilele aniversării a tă de viaţă şi confirm ată de bleme în conform itate cu in rea re g u lă : am inteşte-ţi faţa tare substanţială a lor şi pen E chipajul navei cosmice : TASS, in cursul zborului ce cosmonautî.
100 de ani de la naşterea m a adeziunea tot mai largă a o teresele lor naţionale, ale pă celui mai sărac şi mai slab tru viitor. colonelul A natoli Filipeenko,
relui fiu al Indiei, Mahatma piniei publice internaţionale cii şi securităţii internaţio pe care l-ai văzut vreodată In domeniul re la ţiilo r cul comandantul navei, Vladislav
Gandhi, m ilita n t înflăcărat al — se pol dezvolta raporturi nale. şi întreabâ-te dacă acţiunea turale, programele stabilite Volkov, inginerul dc bord, şi
Locotenent colonelul
•
Anololl
luptei poporului indian pen normale între state, se poate Ca ţară europeană, Repu proiectată i ar fi folositoare. de comun acord au dat posi colonelul V ik to r Gorbatko, in Filipeenko, ccm ondantul novai ,,So- doua oară la un zbor cosmic In
realizat
luno Ianuarie 1969. el a
tru independenţă şi eliberare asigura o atmosferă sănătoa blica Socialistă România ac Va ciştiga astfel ceva ? Ii va bilita te unui num ăr de stu giner cercetător lui-7". i a nojeut In iotul Oovîdov- cuplarea a două nove cosmice pe
naţională. să. de colaborare şi înţelegere ţionează consecvent in direc restaura controlul asupra pro denţi, oameni de ştiinţă şi ar S arcinile navei cosmice „So ka, din regiunea VoroneJ, In onul orbită, ceea ce o iniem nat crea
În a in te de o deveni coim o-
1926
Poporul român urmăreşte intre naţiuni. ţia în fă p tu irii securităţii eu p riu lu i destin ? Cu alte cu tişti să beneficieze de expe îuz-7", anunţă agenţia TASS, naul. Filipeenko a octivat in rindutile rea prime! staţii cosmice experi
mentala din lume
cu deosebită simpatie efortu România şi India sînt ani^ ropene. convinsă că realizarea vinte, va conduce aceasta rienţa celeilalte ţă ri constau. între altele, in efec torţelor m ilitare aeriene ole Uniunii Şatalov are 41 de ani. din care
rile Indiei pentru propăşirea male de dorinţa de a co n tri acestui mare deziderat al po spre autoguvernarea m ilio a Domnule preşedinte, in toa tuarea de experimente tehni- Sovietice. A urmat Academ ia m ilita ră 24 de ani sint le g a ţi de aviaţie şi
economică şi socială, a ctiv i bui nativ la eforturile uma poarelor din Europa ar avea nelor de înfom etaţi din punct te aceste e fortu ri de coopera co-ştiinţifice .şi a cercetărilor de aviaţie. In ianuarie 1969. Filipeen de Cosmos. La început a urmot
Şoto-
tatea sa susţinută pentru în n ită ţii pentru soluţionarea o considerabilă influenţă po de vedere m aterial şi s p iri re, ţările noastre au avut la în spaţiul cosmic ; manevra ko a fo it dubluro lui V lodim ir c o m ice şcaalo a via ţie i m ilitore, apoi Şcco
novai
lov. com andantul
Io de a via ţie de la Kocino. d n o-
lăturarea urm ărilor trecutului pozitivă a com plexelor pro zitivă asupra întregului clim at tual ?". bază acceptarea comună a rea navei pc orbită ; efectua . S o'ui-4", care a efectuat cuplorea propiere de S talingrad. pe care a
de dominaţie, pentru dezvol bleme pe caro le ridică viaţa internaţional, ar determina Va trebui să edificăm o so p rin c ip iilo r coexistenţei, res rea de observaţii asupra evo cu a lta navă pe orbită Filipeenko. absolvit a in onul 1949.
tarea industriei, cu ltu rii, ş tiin internaţională de astăzi. De noi progrese pc calea destin cietate de tip socialist. în ca pectului reciproc pentru inte lu ţie i navelor „Soiuz-6" şi care are In pretent 41 de onl, e ite După patru ani şi-a întrerupt oc-
c ă lă to rit gl ore doi copil — un bo-
ţei. , pentru construirea u sigur, România este un stat derii, a dezvoltării încrederii re bunăstarea şi dreptatea gritatea şi suveranitatea fie .Şoiuz-7" în tim pul zborului lat in v irilă de 12 ani. tor a ltul de tivito te o de p ilo t-in itru cto r. deoare
nei societăţi moderne Ca socialist şi ca atare obiectivul şi colaborării intre ţările de vor fi drepturi moştenite încă căreia. neagresiunii, neames In grup ; cercetarea în conti 6 ani. ce a intrat Io Academ ia m ilitară
aeriană de Io Moscova Apoi a de
prieteni sinceri, dorim harni central al p o liticii sale il con pe toate continentele de la naşterea fiecărui conce tecului in treburile interne, nuare a unor fenomene cos ţînu t posturi de comandă in unităţi
• Cosmonautul Viktor Gorbatko.
cului şi talentatului popor in stituie dezvoltarea colaborării, România militează activ tăţean. )n viito r, va trebui să egalităţii şi avantajului reci mice cum ar fi lum inozitatea Inginerul cercetător al novei cos de o vio ţie
In luno lonuone 1963, o lo ji od-
dian succese cît mai m ari in a alianţei şi prieteniei cu ţările pentru înfăptuirea dezarm ăm evoluăm in această direcţie proc. Cu fiecare zi noi con reală a stelelor, a corpurilor mice ,,S oiui-7", previne d in tro ta- m it în detaşam entul cosmonauţilor,
această muncă grea.* * dar v ita socialiste ; dar faptul că a generale, in special a dezar intr-u n ritm care să depă statăm o creştere continuă a cereşti şi a orizontului, m ă m iile da |orani, ji i a născut in după ce zburase pinâ atunci apro
lă pentru progresul patriei, vem orin d u iri sociale diferite, m ării nuclearo, se pronunţă şească stagnarea secolelor. sem nificaţiei eficacităţii aces surarea lum inozităţii soarelui Cuban, C oucaiul de nord A ur xim otiv 2 000 de ore pe d ile rite ti
mat cursurile scolii de oviape m i
pentru viito ru l său de bună nu poate constitui — şi nu in mod constant pentru in te r Pentru o ţară dc mărimea şi tor principii. şi alte fenomene lita ră , dupo care a Intrat in u n i puri de ovioone.
Şotolov s-o născut în oraşul Pe-
stare şi fericire. constituie — un impedim ent zicerea arm elor atomice şi diversitatea Indiei, aceste sar Domnule preşedinte, vizita MOSCOVA 13 (Agerpres). tă ţile de aviaţie In ionuarie o.c., tropovlovsk, din K oiahtlanu! de
Poporul nostru înţelege b i in calea conlucrării ţâ rilo r distrugerea stocurilor existen cini sint de-a dreptul imense. dumneavoastră ne-a oferit un La 13 octombrie, ora 13,29 Gorbatko a lost dubluro lui Ev- nord El ere un băiat - Tgor, care
ne năzuinţele de progres ale noastre în vederea promovă te. De asemenea, lichidarea Pornind de la baza indus p rile j fe ricit pentru contacte (ora Moscovei), in Uniunea ghenl Hrunov. cate a ib u ro t Io bor studiază la Institutul de aviaţie
dul navei ,,Solur-5". In anul 1969,
poporului indian, lupta sa rii largi in viaţa internaţio *blocurilor. a bazelor m ilitare trială, lim itată la industria personale. G uvernul Indiei Sovietică a fost lansată, po el o absolvit cursurile Academiei din M oicovo. şi o fotă — Lena. ca
re este elevă în closo o 3-o.
pentru valorificarea bogăţiilor nală a p rin c ip iilo r coexisten de pe te rito riile altor state ar tradiţională şi uşoară, in u lti aşteaptă cu interes convorbi tr iv it program ului general de m îlilore de o vioţie Jukovski Ger-
naţionale în interes propriu. ţei paşnice, a colaborării şi constitui o premisă funda m ii 22 dc ani economia noas rile prieteneşti şi sincere cu zboruri pilotate pe orbită cir- batko ore 35 de ani. este co ia io rit • A lo ie l Eliscev Inginerul de
j( are două fiice de 12 şl 9 ani.
Şi noi am cunoscut efectele destinderii mentală pentru destindere, tră s-a dezvoltat enorm, ca dumneavoastră şi cu ceilalţi cumterestrâ. cea de-a treia bord o l novei cosmice „S o lu f fi'
nefaste ale exploatării şi do Considerăm că in zilele pentru evitarea evoluţiei o forţă şi diversitate. oameni de st^t care vă înso navă cosmică sovietică „So- • Vladislav Volkov, Inginerul de p ic ta tă la 13 octom brie pe orbita
o mal zburat In Cosmos. In luno
bord al navei cosmice
„S a lu t 7*.
m inaţiei străine, greutăţile noastre toate ţările lu m ii — m en irii spre un nou război Industria noastră produce ţesc, privind m ulte probleme iuz-8“ . • o născut Io Moscova, In fom illa lonuorie 1969. împreună cu coim o
luptei şi m uncii pentru c- indiferent do mărimea te rito distrugător. astăzi nu numai m aşini-uncl- de interes comun Nava este condusă de p ilo unor constructori de ovioane. După nouţul Hrunov, c! o Ieşit in tp n ţiu !
mancipare naţională şi socia riu lu i' sau a populaţiei, de Considerăm că in soluţiona te, maşini grele, locomotive şi Vizita dumneavoastră în 2 tul cosmonaut, Erou al U niu- absolvirea şcolii medii Volkov ur- cosmic, trecînd In cealaltă novo,
unde erou aşteptoţl de Şatalov
lă. A nul acesta. România a puterea economică sau m ilita rea acestor probleme vitale vagoane, dar şi o largă gamă India este din păcate scurtă, I m eotă tneeplnd din anul 1953. Tn- Eliseev s.o născut in onul 1974
sărbătorit îm plinirea unui ră ,1 de orînduirea social-poli- pentru omenire, in salvgarda dc instalaţii industriale com dar noi nu vom precupeţi I • tllutu! da ovioţie din Moscova UI în orăşelul Jizdra, in apropiere de
terlor. el octlveaiâ co inginer Io
sfert de veac de cînd a pus ticâ — pot şi au datoria să-şi rea păcii, in respectarea drep plexe de o înaltă tehnicitate, nici un efort pentru a o face I un birou de construcţii. El o efec Kolucsa A absolvit şcoala medie
la Moscovo. apoi a urmai cu'sunle
capăt dom inaţiei im perialiste aducă contribuţia la cauza tu lu i internaţional, şi dezvol la care p u ţini credeau că vom fructuoasă, interesantă .şi a- I Ajutor tuat tn întregim e program ul de pre Şcolii tehnice superioare „B oum cn"
şi a păşit pe drum ul unei păcii şi securităţii internaţio tarea colaborării între popoa ajunge in anii de cînd noi greabilâ. I gătire în gruoul cosm onauţilor Are din Moscova
un Fu, V lodim ir, In v lrjtfi de 11
dezvoltări libere, de sine stă nale. In legătură cu aceasta, re, un rol însemnat trebuie am ob ţinut independenţa. In onl. V ladislav Volkov este în vîrstă lu crin d Io un birou de proiec
tătoare. In aceşti ani, poporul doresc să reafirm şi cu acest să îndeplinească Organizaţia acest proces, noi nu am ne Vă in v it acum, excelenţă, D românesc de 34 de onl tări. Eliseev s< o susţinut dlsertat'o
nostru şi a creat o industrie prile j poziţia României, care N a ţiu n ilo r Unite. Sintem de g lija t să acordăm atenţie tu doamnelor şi dom nilor, să r i • Colonelul V lodim ir Şetalcv, de candidat In ştiinţe tehnice De
do! ani el este membru ol detasn
puternică, care produce astăzi apreciază că s p iritu l respon părere că acest im portant for turor sectoarelor im portante dicaţi paharele şi să toastăm comonHonlul novei cosmice sovieti m eniului de eosmnnouţ! Are o fe
de circa 14 ori mai m u lt do sabilită ţii faţă de destinele o mondial îşi va putea înde din agricultură. Noi sperăm pentru sănătatea şi fericirea ce ,,Soiur 9". portlclpă pentru a tiţă in v irilă de 9 oni
preşedintelui
C onsiliului
de
r it înainte de război, şi-a mo m enirii incumbă tuturor ţâ ri p lin i în mod eficient rolul şi ca în v iito ru l apropiat să Stat al R epublicii Socialiste pentru Algeria
dernizat agricultura, a dezvol lo r $ r oam enilor-politiei înda răspunderile cu care a fost acoperim singuri necesităţile România şi a doamnei
tat ştiinţa şi cultura, şi-a r i torirea de a acţiona hotârît investit dacă va oglindi mai de cereale. Faţă de toate a- ALGER 13 — Coresponden
dicat considerabil nivelul de îm potriva p o liticii de forţă şi corespunzător realităţile exis eeste realizări, noi avem o Ceauşescu. a excelenţei sale, tul Agerpres, C. Benga, trans
prim u l m inistru Ion Gheor-
trai m aterial şi sp iritu a l; con dominaţie, pentru stingerea tente azi în lume, dacă se va marc recunoştinţă pentru a . ghe Maurer şi a soţiei sale, â | m ite : Dum inică a sosit la A l Situaţia din
struind societatea socialistă, focarelor de război şi a sur asigura realizarea deplină a ju to ru l economic şi tehnic ger un avion românesc cu un
el şi-a fă u rit o viaţă demnă, selor de încordare existente p rincipiului universalităţii sa p rim it din partea ţâ rilo r prie excelenţei sale dom nul Mă transport al C rucii Roşii din
a devenit stâpîn deplin pe astăzi In lume, pentru solu le. România şi India au con tene. C ontribuţia României la nescu ; pentru prosperitatea România destinat populaţiei
munca şi destinele sale. In ţionarea p rin tratative a pro lucrat rodnic în cadrul O N U. dezvoltarea noastră economi poporului român prieten şi algeriene, care a avut de su Irlanda de Nord
faţa poporului nostru stă as blem elor litigioase dintre şi nu ne îndoim că şi în v ii că a fost intr-adevăr substan pentru dezvoltarea continuă
a prieteniei dintre popoarele
tăzi un amplu program de state. tor această conlucrare se va ţială. Doresc să mă folosesc Indiei şi României. fe rit de pe urma puternicelor
dezvoltare economică şi so Ne îngrijorează profund dezvolta fructuos. inundaţii din ultim ele zile. A BELFAST 13 (Agerpres). — zâ câ, in tim pul incidentelor
cială a cărui înfăptuire va continuarea războiului din România şi India pol ac vionul a transportat produse După o nouă serie de incidente m ilita rii au fost nevoiţi să fo
accelera şi mai m ult îna in ta Vietnam Solidari cu lupta ţiona împreună, cu credinţa La mausoleul lui Mahatma Gandhi alimentare, corturi. paturi, grave desfăşurate sîmbăţâ losească în repetate rînduri
rea României pe calea pro poporului vietnamez, ne ex că servesc idealurile de pro medicamente etc. noaptea, dum inică, precum şi gaze lacrimogene îm potriva
gresului şi civilizaţiei prim ăm dorinţa ca tratativele gres ale om enirii, cauza păcii. Luni dupâ-amiază, preşedin Pe soclul de marmură nea Reprezentanţii S em ilunii Ro în cursul nopţii spre luni şi dem onstranţilor. Pe de altă
şii algeriene şi oi M inisterului
Viaţa a demonstrat că pe de la Paris să ducă la înce Ingâduiţi-m i, domnule pre tele Consiliului de Stat al Re gră al monumentului funerar a Sănătăţii au adresat ambasa soldate cu trei m orţi şi 70 de parte, un im portant num ăr de
ră n iţi, situaţia din Irlanda de
case situate în cartierul p ro
măsură ce ta rile noastre îşi tarea acestui război — care şedinte, să ridic paharul pen publicii Socialiste România, fost depusă o coroană de flori dorului român N. Sipoş. pre testant Shankill Road din Bel-
dezvoltă economia, ştiinţa, comportă pericole grave pen tru izbinda acestei luminoase Nicolae Ceauşescu, împreună din partea preşedintelui Nicolae zent pe aeroport, precum şi Nord tinde spre norm alizare
cultura se creează co ndiţii tot tru pacea întregii lum i, — la cauze ; pentru prietenia şi co cu soţia, şi preşedintele Con Ceauşescu şi a premierului Ion C rucii Roşii din Republica So In tim pul acestor incidente — t'ast ou fost supuse duminică
mai bune pentru lărgirea co retragerea trupelor străine laborarea rom âno-indianâ ; irt siliului de M iniştri, Ion Gheor Gheorghe Maurer. cialistă România sincere m ul considerate cele mai grave de unei am ănunţite percheziţii
laborării, pentru am plificarea din Vietnam şi asigurarea tu sănătatea dumneavoastră, a ghe Maurer, cu soţia, precum A fost păstrat un moment de la izbucnirea actualei crize din partea m ilita rilo r britanici
schim bului do valori dintre tu ro r co n d iţiilo r ca poporul stimatei dumneavoastră soţii, şi persoanele oficiale române reculegere. ţu m iri pentru s p rijin u l acor nord-irlandeze — au fost ne pentru depistarea gru p u rilo r
România şi India Avem toa vietnamez să hotărască singur doamna G iri, in sănătatea care îi însoţesc, au făcut o vi In parcul ce înconjoară dat m iilo r de sinistraţi alge cesare intervenţii hotăritoare de rebeli care au folosit arme
te m otivele să apreciem ca asupra problem elor dezvoltă doamnei prim -m inistru, In d i- zită la „Rajghat" — mausoleul mausoleul, şeful statului român rieni. * din partea poliţiei şi trupelor de foc Cu ocest p rile j, scrie
fructuoasă colaborarea româ- rii sale — inclusiv în ce p ri ra Gandhi, in sănătatea tu tu ridicat în memoria lui Mahat- a plantat un arbore de Ashoka britanice dislocate în U lster ogenţia Associated Press, au
no-indiană, rezultatele ei ca veşte unificarea ţâ rii — fără ro r colaboratorilor dumnea ma Gandhi. marele gînditor şi (Polyaethia longifalia), în a pentru menţinerea ordinii. Este fost confiscate cîteva staţii de
re corespund pe deplin inte nici un amestec dinafară voastră ; pentru fericirea şi om politic indian, de la a că Vast program pentru prim a oară cînd din radio clandestine şî o mare
reselor popoarelor noastre, Considerăm, de asemenea, prosperitatea poporului in rui naştere s-au îm plinit anul mintirea vizitei sale la „R aj rîndul m u lţim ii s-au tras cantitate de arme. O ficial s-a
cauzei înţelegerii şi cola că este în interesul păcii ge- dian. acesta 100 de ani. ghat**. focuri de armă asupra m ilita anunţat câ num ărul persoa
borării în lume. Dezvoltarea de refacere rilo r englezi. nelor arestate este de 6 8. dar
re la ţiilo r dintre ţă rile noastre P rim ul m inistru al Irlandei din surse m ilitare se aprecia
îşi găseşte reflectare concre Sosirea la Delhi de Nord, James Chichester ză câ num ărul lor este de cel
tă în creşterea şi diversifica a Tunisiei C lark, a lansat dum inică seara puţin 140 de persoane.
rea continuă a schim burilor la televiziune un ape) presant In ciuda calm ului aparent,
economice, în lărgirea coope populaţiei să se obţină de Ia pe străzile oraşului Belfast
TU N IS 13 (Agerpres). —
ră rii tehnico-ştîinţifice, în in G uvernul tunisian a pus la noi incidente, care ar putea continuă să patruleze grupuri
tensificarea le g ăturilor cu ltu re : Fakruddin A ii Ahmed, p r e ş e d i n t e l u i Nicolae de asemenea, ambasadorul pune în pericol Irlanda de de poliţişti şi m ilita ri pentru
rale. Ne exprim ăm convingerea m inistrul dezvoltării indus Ceauşescu. Coloana oficială României la Delhi, Petre Tâ- punct un vast program de re Nord. a preveni eventuale noi inci
c ă vizita pe care o facem acum (UKMAHt DIN PAP. Iţ triale şi com erţului interior, străbate bulevarde moderne, nâsie. facere a ţâ rii, după inundaţiile dente. Tn prezent num ărul m i
în ţara dumneavoastră, con C. M. Poonacha, m in istrul oţe străjuite de impunătoare con Preşedintele indian a fost catastrofale care. inceplnd din Intr-u n comunicat dat pu lita rilo r brita n ici dislocaţi în
vo rb irile pe care le vom avea lu lu i şi industriei gicle, Swa- strucţii. „Bun venit în a lţilo r asistat de K. V. Raghunatha 25 septembrie, s-au soldat pî- b lic ită ţii de comandamentul Ulster este de aproxim ativ
vor marca un moment im por cului în treburile interne, a ran Singh, m inistru) apărării, oaspeţi rom âni", „Trăiască Reddy, m inistru fără portofo nâ în prezent cu aproape 500 trupelor britanice se precizea 9 000
tant in evoluţia viitoare, pe va n taju lui reciproc Chavan Yeshwantrao, m inis prietenia indo-rom ână", „B i liu, şi de S. T Than. amba de m orţi şi 100 000 de sinis
Prim irea cordială făcută tru l de interne, Jagjivan Ram, ne aţi venit prieteni din sadorul Indiei la Bucureşti. tra ţi. precum şi cu pierderi
m ateriale care nu au putut fi
oaspeţilor rom âni în capitala m inistrul a g ricu ltu rii şi a li România", sînt urările ce pot Cu acest p rile j, cei doi pre încă evaluate. Program ul pre
P lecarea Indiei, atît de înaltele oficia mentaţiei, Bhanu Prakash fi citite pe uriaşele panouri şedinţi s-au între ţinut intr-o vede două etape Prima, care O pagină luminoasă din
lită ţi indiene, cît şi de popu Singh, m inistrul de stat pen ce domină Întregul traseu. atmosferă caldă, deosebit de
la ţia oraşului, confirm ă din tru comerţul exterior. Bhakat In „Connaught Place", co cordială, evocînd tra d iţiile de va dura cîteva săptămîni, este
consacrată d is trib u irii de a ju
din p lin dorinţa unei mai bune Darshan, m inistru de stat loana m aşinilor oficiale stră statornicite între înţelegere toare, reparării căilor ferate, istoria poporului italian
prietenie şi bună
pentru educaţie,
mareşalul
bate un adevărat flu v iu
de
cunoaşteri şi conlucrări, in
India
şi
interesul ambelor popoare, in forţelor aeriene, C. P Lai, ge oameni îm brăcaţi în costume România, ţâ ri situate la m ii şoselelor şi lin iilo r de teleco ROMA 13. — Coresponden
m unicaţii, acţiuni considerate
C apitală s p rijin u l consolidării unui c li nerali şi o fiţe ri superiori. m ulticolore, care, în ciuda u de kilo m e tri una dc alta, dar de maximă urgenţă, întrucît tu l Agerpres, N. Puicea trans cele mai sem nificative momen
ridică
unite prin dorinţa comună de
ce
nui soare
m at de pace şi înţelegere în
te ale Rezistenţei italiene.
torid
Preşedintele C onsiliului de
tre popoarele întregii lum i Stat, Nicolae Ceauşescu, pre m ercurul term om etrelor pînă pace şi progres Ei şi-au ex numai în ultim a sâptâmînă au m ite : Cu 25 de anî in urmă, Cu p rile ju l încheierii m ani
Ora 12,30. Pe aeroportul m i zintă apoi preşedintelui In la 35 de grade, s-au adunat prim at convingerea câ există fost distruse 33 de poduri şi ca rezultai al luptei partizani festărilor consacrate sărbători
lita r din Delhi aterizează lin diei, persoanele oficiale ro aici pentru a face o entuzias condiţii ca buna înţelegere şi au fost întrerupte 29 de şose lor şt forţelor democratice îm rii acestei pagSni luminoase
(UlMAIf DIN PAC II avionul prezidenţial, la bor mâne care i) însoţesc : Cornc- tă prim ire în a lţilo r oaspeţi re la ţiile de cooperare să-şi le. In a doua etapă, prevăzută potriva trupelor naziste şî fas din istoria poporului italian,
dul căruia a sosit preşedinte liu Mănescu, .m inistrul aface români găsească afirm area pc plan să dureze cîţiva ani, urmează ciste. s-a constituit în nordul duminică au avut loc in ora
le C onsiliului de Stat, Nicolae rilo r externe, Cornel Burtică, In această piaţă centrală a internaţional. să fie construite noi poduri şi Ita lie i .Republica de Ia Qsso- şul Domodossola fe stivităţi o fi
h orghe Pană. Gheorghe Râ- Ceauşescu, îm preună , cu soţia, m inistrul com erţului exterior, oraşului, m ulţim ea a înconju centrale electrice şi să fie rea la". ce reunea forţele patrio ciale, la care au participat p ri
Nicolae
P r e ş e d i n t e le
luiescu, V irg il T rofin, Ilie Elena Ceauşescu, şi preşedin şi Ion Morega, adjunct al m i rat maşina în care se afla pre Ceauşescu a p rim it apoi la lizate proiectele de protecţie a tice italiene de diferite con m ul m inistru. M ariano Rumor,
, rrdeţ. M axim Berghianu, tele C onsiliului de M iniştri. n istru lu i industriei, construc şedintele Nicolae Ceauşescu, lo ca lită ţilo r ameninţate în ca vingeri politice. Deşi a fiin ţa t
I n a n Dânâlache, Constan- Ion Gheorghe Maurer, îm stringîndu-i mina, oferindu-i reşedinţa sa vizita protocola zul unor noî ploi torenţiale. numai 45 de 2ile (9 septembrie m iniştri, deputaţi şi senatori,
Drâgan, E m il Drâgănescu, preună cu soţia, Elena ţiilo r de maşini. flori. ră a p rim u lu i m inistru al In — 23 octombrie 1944), „Repu- foşti partizani, a utorităţile lo
diei, Indira Gandhi, cu care
l moş Fazekas, Petre Lupu, Maurer, pentru a face o .v iz i P r e ş e d i n t e le Nicolae Coloana de maşini oficiale a avut o convorbire priete bl ica de la Ossola". al cărui cale şî m ii de cetăţeni, A luat
parte, de asemenea, reprezen
0 i r ea Mănescu. D um itru Po tă oficială în India la in v ita Ceauşescu este in vita t pe po îşi continuă drum ul stt-âbâ- nească, cordială tantul guvernului federal el
m u, Lconte Răutu, Gheor- ţia preşedintelui Republicii dium ul de onoare. Sînt in to tînd Jan Path-ul, unul din S.U.fl. Noi demonstraţii preşedinte a fost socialistul veţian, care a s p rijin it popu
Stoica. Vasile Vîlcu, Şte- India, Varahagiri Venkata nate im nurile de stat ale ce cele mai frumoase bulevarde In aceeaşi zi, preşedintele Eltore T ibaldi. iar secretar
'.in Voitcc, Iosif Banc, Petre G iri, şi a p rim u lui m inistru, lor două ţâri. Şeful statului ale oraşului, care a fost trans In d ici a făcut o vizită proto comunistul Umberto Terracî- laţia din această zonă în peri
ovici. M ihai Gere, Ion Indira Gandhi. român trece in revistă garda form at in această zi intr-un colară de răspuns preşedin împotriva războiului oada „R epublicii de la Osso-
i - ;cu. Ion Ioniţâ, Vasile Pa In sunetele fanfarei, pe de onoare Apoi, împreună cu imens arc dc triu m f alcătuit telui C onsiliului de Stat al ni. a reprezentat unul dintre IaL
; neţ. Ion Slănescu, m em bri treptele scării avionului. îşi preşedintele ţă rii gazdă sc în din flo ri Din Jan Path, co R epublicii Socialiste România, din Vietnam
.i C onsiliului de Stat şi ai fac apariţia preşedintele dreaptă spre o platform ă spe loana m aşinilor pătrunde spre Nicolae Ceauşescu
onsiliului de M iniştri, con- Nicolae Ceauşescu, cu soţia, cial amenajată, dc unde ccî intrarea ce duce la „Rashtra- , ★ NEW YORK 13 (Agerpres)
1 ito ri de in s titu ţii centrale şi prem ierul Ion Gheorghe doi şefi de stat rostesc scurte pati Bhavan" — reşedinţa re In dupâ-amiaza prim ei zile In-localîtâtile Fort Dîx şi C hi Echipa feminină de floretă
organizaţii obşteşti, gene- M aurer, cu soţia. Momentul cuvîntări de salut. zervată şefului statului român a vizitei oaspeţilor rom âni in cago au continuat demonstra
m ziarişti. este marcat de puternice ova Cei doi preşedinţi iau loc în tim p u l vizitei sale în In India, preşedintele C onsiliului ţiile de protest îm potriva răz
i rau de faţă B. D. Gos- apoi intr-o maşină deschisă, dia. In faţa palatului o gardă dc M in iştri al R epublicii So boiului din Vietnam, iniţiate
• arm însărcinatul cu afaceri ţii. Jn semn de salut sînt tra însoţită dc o escortă dc ino- m ilitară prezintă onorul. Un cialiste România. Ion Gheor dc organizaţia „Studenţii pen a României-campioană mondială
. - interim al Indiei la Bucu- se 21 de salve de artilerie. La tociclişti, coloana m aşinilor cscadron de cavalerie încon ghe Maurer, a făcut o v izită tru acţiuni democratice”.
i ţi, şi mem bri ai Ambasa- (oborirea din avion, în a lţii oficiale sc îndreaptă spr^c joară maşina oficială şi îi protocolară prim ulu i m inistru După cum transm ite agenţia
oaspeţi români sînt intîm pi-
i Indiei, şefi ai m isiunilor naţi şi salutaţi cu cordialitate Delhi Pe întreg traseul dc la conduce pe oaspeţi pinâ la al Indiei. îndira Gandhi. AP. la Fort Dix aproxim ativ HAVANA 13 (Agerpres). - moţionantă. Eroina finalei o
diplomatice acreditaţi in ţa- de preşedintele Indiei, Vara- aeroport la reşedinţă, preşe intrarea în clădirea de reşe ★ 5 000 de tineri au participat Ia Selecţionata feminina de flo fost fără îndoială, se apune ir
i . loastrâ. hagîri Venkata G iri, de p ri dintele Nicolae Ceauşescu şi dinţă M in istru l afacerilor externe un marş pe principalele străzi reta a României alcătuită din comentariul agenţiei „France
Pe aeroportul Băneasa erau mul m inistru, Indira Gandhi, preşedintele Varahagiri Ven ★ al R epublicii Socialiste Româ ale oraşului, cerind încetarea Olga Orban-Siabo, Maria Vi- Presse", fosta campioană mon
arborate drapelele de stat ale şi de m inistrul afacerilor ex kata G iri sînt salutaţi dc nu nia. Corneliu Mănescu. oare războiului din Vietnam şi re col, Ileana Drimbâ şi Suzana dială din anul 1962 de la Bue-
Hei lublicii Socialiste România. terne, Dinesh Singh. meroase grupuri dc cetăţeni Preşedintele C onsiliului de îi însoţeşte pe preşedintele tragerea trupelor americane. Ardeleanu, a repurtat un stră nos Aires, Olga Orban-Srabo
ţ n mare num ăr de bucu- aflaţi dc c parte şi dc alta a Slat al Republicii Socialiste C onsiliului de Stat. Nicolae L îj Chicago, sfirşitul sâptâ- lucit succes cucerind la Ha care în meciul „cheie" a reuşit
România. Nicolae Ceauşescu.
n*«i.eni, prezenţi la 1 aeroport. P rim arul oraşului Delhi, şoselei Zeci dc m ii dc oa a făcut in primele orc ale du- Ceauşescu. şi pe preşedintele m inii a coincis cu ultim a zî a vana titlul de campioană mon să obţină punctul preţios.
pi salutat cu deosebită căldu Hanses Raj Gupta. oferă, oas meni îşi manifestă simpatia pâ-amiezii de luni o . vizită Consiliului de M iniştri. Ion m anifestaţiilor studenţeşti con dială.
r a pe preşedintele Consiliului peţilor români tradiţionalele fluturînd stcgulcţc. arun protocolară preşedintelui. în- Gheorghe Maurer. în vizita pe tra războiului din Vietnam. La In comentariile agenţiilor in întilnirea s-a încheiat cu sco
d. Stat şi pe preşedintele ghirlande dc flo ri, sim boluri cînd flo ri tn calea oas dici. Varahagiri Venkata G iri demonstraţie /au participat ternaţionale de presă se sub rul de 8-8, însă echipa Româ
O n s iliu lu i de M iniştri. ale ospitalităţii indiene. peţilor. Dc-a lungul bule earc o intreprind in India, a niei a fost dedorată ciştigâtoa-
Preşedintele Indiei prezintă Şeful statului român a fost fost luni după amiază oaspe peste 3 000 de* persoane care liniază câ întilnirea tinalo din rea titlului mondial şi a me
☆ vardelor sînt arborate dra insoţit de preşedintele Consi au cerut retragerea trupelor tre selecţionatele României şi
în drum spre India, avio conducătorilor de stat ai pelele de stat român şi in tele omologului său indian, daliilor de aur deoarece a avut
americane din Vietnam ul de
nul prezidenţial român a fă- României persoanele oficiale liu lu i dc M iniştri. Ion Gheor Dinesh Singh. sud.. I UR.S.S. o fost deosebit de e- un tuş-averaj favorabil (49-50),
ghe Maurer. A fost dc faţă.
i ut o escală la Taşkent. indiene, venite in intim pina- dian, precum şl portrete ale
T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Deva. <4068