Page 46 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ! Redacţia
şi administraţia
Nr. 4598

ziarului

Miercuri D E V A , str Dr P et ru G r m n . tir

15 octombrie telefoane : redactor şei - 1588 ; te
doctor şef adjunct, secretar de tedac
fie şi secţia viaţa de partid - 2138 *
1969 secţiile cultură-spori şi probleme ceto
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu între orele 16-24 -
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A l P.C.R. Şl A l CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1585.

Interes sporit pînă

la obţinerea fondu­

rilor de investiţii.

J
Dar după aceea ?

Convorbiri oficiale
Investiţiile ou menirea de o întări bazo tehnico-mote-
riolâ, de a consolida economia, în fino), de a creo ocel
suport solid ol creşterii venitului naţional. Necesitatea si D E LH I 14 — T rim işii spe­ bleme de interes reciproc, în­ Preşedintele C onsiliului de
oportunitatea fiecărei investiţii este dictotâ de scopuri bine ciali Agerpres, Nicolae lones- deosebi din domeniul colabo­ Stat al României şi prem ierul
definite, justificote de specialişti prin studii amănunţite. cu şi Paul Finanţu tra n sm it: ră rii bilaterale. Indici au abordat, de aseme­
Este imbucurâtor că marea m ajoritate a beneficiarilor Bobinatorii lorgos Dremos şi Stelion Lupu din cadrul atelierului de reparaţii electrice al M arţi, la ora 11,00 a.m.. (ora C onvorbirile dintre condu­ nea, unele aspecte ale situa­
şi constructorilor din judeţul nostru desfăşooră o activitate C.S.H. execută verifcarea unui transformator de 630 K.V.A. Foto : V. ONOIU locală). Ia Palatul preziden­ cătorii dc stat ai României şi ţiei internaţionale actuale,
rodnică, plină de răspundere pentlu o moterializo fondurile ţia l „Rnshtrapati Bhavan‘‘ ,au Indiei au p rile ju it un amplu infonnîndu-se reciproc asupra
început convorbirile oficiale poziţiei ţă rilo r lor in apre­
alocate de stot în conformitate cu cerinţele impuse de eto- şi rodnic schimb dc o pinii eu cierea unor evenimente poli­
po octuotâ de dezvoltare o economiei. S-au obţinut re­ rom âno-indiene La convor­ p rivire la rela ţiile dintre eelc
corduri în reducerea duratelor de execuţie, s au ontrenot b iri au participat preşedintele două ţâri. fiind evidenţiate cu tice de interes general, eon-
statînd cu satisfacţie existen­
cheltuieli minime, s-ou oles soluţii tehnice eficiente care au C onsiliului de Stat, Nicolae acest p rile j posibilităţile «i ţa. şi în acest domeniu, a u­
permis atingerea şi chiar depâşireo porometrilor proiectaţi Specialistul se formează Ceauşescu, îm preună cu pre­ perspectivele dezvoltării con­ nor a fin ită ţi şi puncte de ve­
intr-un timp scurt. şedintele C onsiliului dc M i­ tinuu ascendente a eolaborâ dere comune.
niştri. Ion Gheorghe Maurer.
Cu totul oltfel ou înţeles să se ochite de aceste sorcini şi prim ul m inistru al Indiei, rii şi cooperării m ultilaterale S-a subliniat cu acest p ri­
In domeniile politic, economic
majore unele comitete de direcţie care, o dală cu simpla Indirn Gandhi. Au participat, si tehnico-ştiinţifie lej câ modul în care au evo­
nominalizore a lucrărilor in plan s-ou considerai absolvite de asemenea, din partea ro ­ luat legăturile rom âno-indie-
de orice răspundere privind problemele de execuţie şi pu­ în contact permanent mână. m inistrul afacerilor Ambele părţi şi-au expri nc ilustrează rezultatele pozi­
nere în funcţiune. O osemeneo atitudine opore acum de externe. Corneliu Mânescu, mat convingerea câ vizita in tive pc care le pot avea pen­
ncinţeles. pentru că chior aceste comitete de direcţie au m inistrul com erţului exte­ India a preşedintelui Consi tru clim atul internaţional,
apelat la un orsenal întreg de motivări şi justificări pentru rior. Cornel Burtică şi liu lu i de Stat şi a prim ului pentru atmosfera re la ţiilo r
obţinerea fondurilor necesare. alte persoane oficiale române. m inistru român ea şi cea a dintre state, respectarea şî.a -
prem ierului Indira Gandhi în
Dintr-o anolizâ recentă făcută de organele băncii de cu cuceririle ştiinţei Din partea indiană au p a rti­ România, reprezintă momen­ plicarca p rin cip iilo r indepen­
investiţii rezultă că o sumedenie de obiective plonificote a cipat m inistrul afacerilor ex­ te însemnate în dezvoltarea denţei şi suveranităţii naţio­
se executo în onul ocesta nu sini alocate nici Io oro actuc- terne al Indiei. Dîncsh Singh. bunelor relaţii între cele două nale. a egalităţii în drepturi,
lă. iar oiţele înregistrează stodii fizice mult sub prevederile m in istru l com erţului exterior neamestecului in treburile in­
şi al dezvoltării Bhagat Bali state şi popoare, constituind, terne şi externe ale fiecărei
gru.icelor de lucru. Astfel, Io un număr de 12 obiective in Facultăţile nu au creat şi ţiile tehnicii miniere actuale. ţâri. avantajului reciproc.
voloare de 9 520 000 lei. lucrările trebuiau începute în pri­ nu pol crea in cci 5 ani dc Aceasta se realizează, in mo­ drul lor s-ar putea face un Ram, m inistrul dezvoltării totodată, un exemplu de rea­ C onvorbirile dintre condu­
ma jumătate o anului, or, acest lucru nu s-a făcut nici Io studii specialişti pc deplin mentul de faţă. prin studiul u til schimb de experienţă, o industriale şi com erţului in ­ lizare în practică a p rin cip ii­ cătorii rom âni şi indieni s au
sfirşitul
inform are la zi, la
sfirşitul trimestrului ol lll-lea Ba mai mult, acestora li s-au form aţi Specialistul se for­ individual O muncă organi­ cursului urm înd sâ se întoc­ terior, Fnkhruddin A ii Alimed lor coexistenţei paşnice intre desfăşurat într-o atmosferă
mai adăugat alte 12 obiective. mează in contactul perma­ zată dc inform are şi reîmpros­ mească un referat de sinteză si alte persoane oficiale indie­ ţâri cu orînduiri sociale dife­ cordială, prietenească, de pro­
ne In prealabil, au fost pur­
La Uzina „V ictoria" Călon, turnătoria de tuburi de pre­ nent cu ultim ele cuceriri .şti­ pătare a cunoştinţelor nu s-a de către fiecare cursant In tate discuţii separat, pe pro­ rite fund respect reciproc.
siune are termen de punere în funcţiune în semestrul I al in ţifice in domeniul speciali­ făcut. Intenţionăm , în măsura aceste referate ar trebui cu­
anului 1970, dor lucrarea nu este nici măcar otacată. din tăţii sale, în condiţiile cu­ in care vom prim i aprobările prinse toate in form aţiile noi
lipsă de documentaţie. Studiul tehnico-economic întocmit noaşterii si aplicării acestor şi o bibliografic de speciali­
este predat organelor de ovizore şi aprobore. Comitetul de cuceriri in practica producţi­ tate care sâ poată fi folosită
direcţie de Io aceostă întreprindere s-o mulţumit doar să ei Discuţia noastră cu profe­ apoi la locul dc muncă Tn Cuvîntarea tovarăşului
obţină de Io poştă recipisa de expediere, fără a se moi sorul doctor inginer Aron Po­ Interviu acest fc) s-ar realiza şi in fo r­
interesa in ce stadiu se află operaţiunile de aprobare şi o- pa. rectorul Insitutului dc marea dar şi obişnuirea
vizare. Dovadă că nimeni din comitetul de direcţie nu o mine din Petroşani, evidenţi­ cursanţilor de a urm ări în
putut preciza acest stadiu. ază citeva preocupări in do­ v iilo r toate noutăţile care a­
meniul m enţinerii contactului par in munca de fiecare zi. Nicolae Ceauşescu
Lucrările de captare şi transportul cenuşii de la C.T.E. necesare, să organizăm în ca­
Paroşem, planificate a li atacate Io 1 mai o.c. de obio cu cuceririle şliin tci şi tehni­ drul institu tulu i cursuri dc o S-ar putea ajunge chiar ia
cii m iniere dc către inginerii
de
organizarea unor centre
acum s-ou dovedii pentru beneficiar ca ineficiente şi ca din minele Văii Jiu lui, ja lo ­ lună pentru serii dc cile 35 documentare care sâ asigure
urmare vor fi scoase din plan. Oare. Comitetul de direcţie nează cîlcva.oâi necesare a fi de ingineri m ineri şi 25 de in­ o inform are permanentă a în ­
a - Io C.T.E. Paroşeni obio acum a reuşit să constate acest parcurse. gineri electromecanici la earc tregului personal, fâeînd po­
lucru ? Cu ce drept şi-a permis această imobilizare de fon­ să predea cadrele noastre d i­ sibilă aplicarea in pract* 1, la Fortul Roşu
— Valea Jiului beneficiază
duri ? Dîn cauza superficialităţii în alegerea soluţiilor teh­ dc existenţa unui institut <le dactice şi specialiştii din ca­ in procesul dc producţie, a
nice alte obiective mai economicoase ou rămas în afara invăţăm m t superior, unic în drul M inisterului M inelor, pc celor mai bune metode.
pionului, nefiind acoperite cu fonduri î baza unei programe analitice nomic, ştiin ţific şi tehnic, cul­
ţară în ce priveşte pregătirea — In cc măsură se poate Domnule prim ar. afirm area fiin ţe i sale naţiona­
Multe capacităţi de producţie şi obiective sociale de cadrelor inginereşti necesare stabilite dc comun acord şi stabili o legătură permanen­ Doamnelor şi domnilor. le. penlru libertate şi inde­ tural — de a conlucra in sfe­
la minele din Valea Jiului figurează doar în scripte, deşi industriei miniere. In condi­ care să cuprindă noutăţi din tă între cadrele dc specialita­ Ne face o deosebită plăcere pendenţă O perioadă eroică, ra p o litic ii internaţionale pen­
in mod normal la aceostă oră trebuiou să înregistreze sto­ ţiile acestea, cunnscînd faptul domeniul m inier (mecaniza­ te ale I.M.P. şi ale exploată­ sâ ne in tiln im cu dumnea­ dc lupte, care s-a încheiat, lru promovarea cauzei destin­
dii fizice destul de avansate Beneficiarul, Centrala cârbu- câ tehnica m inieră este in re, automatizare, folosirea ra­ rilo r m iniere ? voastră. cu celelalte o fic ia li­ cum era firesc, cu arborarea derii, a înţelegerii şi păcii
continuă evoluţie, cum vedeţi ţională a u tila je lo r ele.). victorioasă a steagului inde­ intre popoare.
A. MOLDOVAN — Considcrîixl acest lucru Interviu consemnat de tăţi ale oraşului, cu popu­
dumneavoastră posibilă reîm ­ pendenţei chiar de pe zid u ri­ Desfăşurarea cooperării ro ­
SILVIU NICOLA prospătarea cunoştinţelor ca­ ca o necesitate, cc forme sau îng. RADU SELEJAN laţia capitalei dumneavoastră, le acestei cetăţi mâno-indiene constituie o vie
direclor adjunct la Sucursala drelor inginereşti ? metode socotiţi mai u tile şi care nc-a p rim it cu atîia căl­ Sîntcm bucuroşi câ vizita ilustrare a p rin c ip iilo r coexis­
judeţeană a băncii de investiţii eficiente pentru a realiza îm ­ dură şi ospitalitate Permite- pe care o facem în ţara dum ­ tenţei paşnice, un exemplu de
— Reîmprospătarea cunoş­ (CONTINUAM IN M O . o J o) (i-m i sâ consider această fru ­
tinţelo r prom oţiilor mai vechi prospătai ca cunoştinţelor ? moasă ceremonie pe care aţi neavoastră ne dă p rile ju l sâ conlucrare rodnică întemeiată
dc absolvenţi ai institutu lu i — Cele mai eficiente forme organizat-o astăzi în cinstea cunoaştem asemenea vestigii pc respect şi încredere m u­
W v I «A nostru este o problemă dc sint cursurile post-universîla- noastră ca o manifestare dc ale trecutului glorios al po­ tuală. egalitate deplină în
maximă im portanţă in condi­ re organizate ciclic In că­ consideraţie şi preţuire faţă porului indian, făuritor al u­ drepturi, neamestec în trebu­
de România, — ea o expresie nor valori nemuritoare ce o- rile interne, avantaj reciproc.
a sentim entelor dc prietenie cupâ un loc de seamă în p:ir Dezvoltarea şi diversificarea,
IN PAGINA A ll-A şi stimă cc şi le nutresc reci­ trim oniul c u ltu rii universale re la ţiilo r rom âno-indiene cre­
proc popoarele român şi in ­ — şi pe caic capitala ţârii ează perspective deosebit de
dian. dumneavoastră le reliefează favorabile pentru dezvoltarea
în mod strălucit. economică. tehnico-ştiinţificâ
Ţin, de asemenea, sâ vă Sîntcm bucuroşi câ a­
mulţumesc în mod cordial vem p rile ju l sâ cunoaş­ şi culturală a ţâ rilo r noastre.
pentru caldele cuvinte cu ca­ tem nem ijlocit realizări­ Aceasta va fi, fără în ­
re ne-aţi salutat in această le pc care le obţine în pre­ doială. at) t în interesul
D E V A măreaţă citadelă a patriei zent poporul indian în dez­ r it şi al cauzei generale a co­
popoarelor român şi indian,
dumneavoastră
F ortul Roşu este sim bolul voltarea economici şi cu ltu rii, laborării internaţionale, al
in folosirea bogăţiilor ţâ rii în
securităţii şi păcii în lume.
rn ii \ a va trebui să livreze la oraşului Delhi, inim a lu i e- interesul prosperităţii sale, al
contract varză şi morcovi. Cu roicâ, iar Delhi este sim bolul creării unor condiţii de viaţă Tn ziua de azi. lărgirea schim ­
cine sc vor recolta aceste pro­ v ita lită ţii poporului indian, al tot mai bune. Vizita noastră bului de valori materiale şi
duse nu sc ştie ? Dala trecu­ sp iritu lu i său de ncînfrînt. aici este o expresie a bunelor spirituale dintre popoare —
tă trebuia, după grafic, sâ sc De atitea ori distrusă şi re­ re la ţii care există şi sc dez­ fie ele vecine sau situate la
Cooperatorii din Leşnicşi dea la C.L F 1 000 kg dc v a r­ 7 0 0 făcută în decursul vrem urilor, voltă între ţările noastre, a
ză şi 500 kg de morcovi. S-a
reuşit, ru marc greutate, sâ capitala ţâ rii dumneavoastră dorinţei popoarelor român şi
ilustrează multe secole de is­
indian de a intensifica şi mai
se livreze 087 kg de varză şi toric frâm intatâ. de luptă d ir- m ult colaborarea reciproc a­ (CONTINUAU IM M O • « ■)
401) kg dc morcovi. Restul de zâ a poporului indian pentru vantajoasă — pc târîm eco­
consilierii acestora „vegetează" 0 81) hectare de fasole verde,
produse : un hectar de varză,
1.30 hectare de morcovi stau
sub .protecţia" brumei. Circa
Salul Lcşnic. cu peste 180 re l-am găsit în incinta coo­ dc conducere pot fi găsiţi nu­ 80 la sută din varza cultivată provi2ionatc eu piine de la pugiu de Sus sau Bâtrîna — pectarea graficelor de livrare
le gospodari, i.şi etalează ca- perativei. privea dezolat in mai in... scripte. Despic orga­ a inccput sâ crape RAID - ANCHETĂ brutăria din satul de reşedin­ sint aprovizionate eu toate intre furnizori şi beneficiari,
>clc dc a lungul şoselei naţio­ ju ru l său Nu avea cu cine nele Direcţiei agricole şi ale Sînt suprafeţe de lercn de ţă Un cuptor, prevăzut cu sortim entele de panificaţie aprovizionarea la tim p cu
nale Deva—Ilia Nu trebuie schimba o vorbă. .Stau şi mă U J.C A P. care răspund dc a- pe care s-au tăiat cocenii, dar injector cu presiune, un ma­ preparate la brutăria de la făină de calitate, iată citeva
să-ţi spună nim eni câ aici sînt gindcsc ce sâ fac" — au fost ce'aslâ cooperativă nici pome­ nu au cu ee sâ fie transpor­ laxor. un rastel dospitor, iată Dobra din „secretele" a ctivită ţii co­
oameni gospodari Observi a- cuvintele cu care nc-a intîm - neală ; sâ nu mai am intim taţi. Conductorul de atelaj, B rutăria •— pînă nu de tot inventarul brutăriei din — N-am avut nici o rccla- tidiene a acelora rare asigură
ceşl lucru după cochetăria pinat despre tovarăşii de la Consi­ Ion B laj. a monopolizat căru­ m ult prezentă doar în m ediul Zam eu care cei 6 lucrători, maţie privind calitatea p îin ii în bune eondiţiuni pregătirea
construcţiilor, după forfota Avea dreptate inginerul E liu l popular al comunei Ve­ ţa la cărat dc pietriş pentru urban a devenit o realita­ repartizaţi pe schim buri, sa­ şi aprovizionarea cu piine a
cate domină la cooperativa a- venit în cooperativă de numai lei. De două sâptâm ini nimeni construcţia propriei casc, o te chiar şi pentru lucrătorul tisfac cu prom ptitudine ce­ — nc mărturiseşte tovarăşul populaţiei.
grieolâ de producţie din acest două sâptâmini. Nu cunoaşte nu a pus piciorul aici, deşi căruţă transporta porum bul forestier de la Grădiştea dc rinţele de panificaţie ale eî- loan Moîsin, responsabilul La magazinul m ixt din sa­
sat. oamenii, nu cunoaşte terenul. cooperativa are sediul la nu­ ciobanului Vasile Andrei,, iar Munte, ori pentru cel din Re­ torva m ii de cetăţeni. Piinea brutăriei A firm aţia ne e con- tul Joseni (Geoagiu) găsim
tezat. de In Gura Apei sau
Aşa nc-am imaginat câ va Cei care ar trebui sâ-1 fam i­ mai 10 m etri de şoseaua na­ alta căra lemne pentru un Valea Fierului, earc poate
trebui sâ începem reportajul liarizeze cu noul loc dc m un­ ţională. coppcrator găsi la masă pîinca proaspă­
Realitatea in tiin itâ ieri aici că sint dc negâsit. Preşedin­ Mai alarm ant este faptul Pe şoseaua naţională şi la tă, abut'indâ, abia scoasă din
ne obligă insă sâ consemnăm tele, Octaviap Goţ. era plecat câ in cimp, la treabă, nu sint sediul magazinului sătesc cuptor La Boşorod-Lunca, la
cu regret numai aspecte nega­ la Deva ; brigadierul dc cim p nici măcar 10 cooperatori. La erau m ulţi oameni. U nii se o- Sibişel-Baia, la Zam, Beriu, Răspunde brutăria satului
tive. lucrează pe semănătoare, iar grădina de legume a u n ită ţii N. PANAITESCU Vaţa de Jos, Geoagiu, Pui,
Inginerul, Em il Sav, pe ca­ ceilalţi m em bri din consiliul nu era dccît brigadiera Gina Baia de Criş, în numeioase
Petreseu şi două femei, din sate hunedorene, au fost con­
care una culegea fasole pen­ (CONIINUUK.tN MO. • I o) struite sau amenajate brută­
rii earc asigură eu
produse
tru preşedinte. M iine coope- dc panificaţie, pe o zonă în­ cerinţelor de calitate?
tinsă, m ii de consumatori.
Numai Uniunea judeţeană a
cooperativelor de consum a
De ce neglijaţi Insifozările ? deschis, în u ltim ii ani, în sa­ interm ediară şi albă, cu şi firm atâ de numeroşi consu­ pîine proaspătă de toate sor-
tele hunedorene 11 unităţi fără cartofi, specialităţile (îm ­ matori hmcnlele.
Asupra u tilită ţii şi nece­ n utreţurilor. M otivînd că La Baia de Criş, se află în pletituri. chifle, cozonaci) în­ Cum se reuşeşte ea, într-un — Nu ştiu cum de am pVi-
sităţii însilozârti furajelor .nu corespunde groapa", ci fază de finisare o nouă bru­ trunesc cerinţele de calitate sat. în care brutăria nu dis­ m it astăzi aşa piine bună —
nu mai este nevoie <lc co­ n-au realizat nici măcar o tărie, la Lunea Cernii şi la Sondajul făcut in rin d u rilc pune de condiţii speciale (e mărturiseşte gestionara ma­
m entarii. Exem plul oferii tonă dc siloz din cele 300 Muneelu Mic sînt in curs do consumatorilor a adus doar prevăzută cu un cuptor cu u gazinului
dc câtre cooperatorii din prevăzute. In acest caz. de construcţie încă două. iar laude lucrătorilor de aici. capacitate de 110 pîini, un
Răcia este edificator, unita­ cc nu s-au asigurat alte pentru altele există proiecte Despre hărnicia şi răspunde­ malaxor, cernâtor mecanic şi — Nu întotdeauna avem la
tea rcalizind o cantitate a- spaţii de insilozare ? de extindere $i modernizare. rea in muncă a lu cră torilor citeva raslelc mobile) călită masă piine hună ca cea de
Itroope dublă de siloz faţă Pc o poziţie asemănătoa­ Se vădeşte un evident interes vorbesc şi citeva cifre Bene tea p îin ii sâ nu sufere ? Se -i7.i — ne informează elevii
de cea planificată. re sc postează şi coopera­ pentru ea populaţia din re ficiu l net. obţinut la a ctivi­ pare câ răspunsul trebuie care iau masa la cantina L i­
ceului agricol din Geoagiu.
C ritica făcută in ziarul torii din Mesteacăn şi 11a- Ic mai îndepărtate sate sâ fie tatea de bază a cooperativei căutat in probitatea profesio­
aprovizionată la tim p şi în
nostru a prins bine pentru lîz, unde, de asemenea, nu condiţii optime cu pîine. în acest an însumează aproa­ nală a celor 9 lucrători, in La magazinul cooperaţiei
cooperatorii din Rrănişca, s-a însilozai nici o tonă de pe 40 000 Ici. curăţenia şi disciplina dc la Ic consum din satul Bozes a-
hiindn-se măsuri, după cum furaje. Din cauza .lipsei Răspunde. însă. brutăria De la brutăria cooperativei locul dc muncă, în activitatea ■imgem tocmai cind se des-
ne spunea Petru Mot, pre­ com binei", nici la C.A.P. salului cerinţelor de ca lita­ de consum Dobra. forestierii de îndrum are şi control pc ircâ punea Gestionarul Va-
şedintele C.A.P.. ca anim a­ H irlin nu s-a indcplinit te ? întrebării i-a dat răspun­ din lazuri, Valea Brazilor care o desfăşoară conducerea Roid realizot de
lele să aibă asigurată o planul de însilozări. Con­ sul raidul pe care l-am între­ Valca Ţiganului. Stinceşti- cooperativei de consum Do­ LUCIA LICIU
hrănire corespunzătoare cu ducerile un ită ţilor am intite prins. recent, prin citeva sa­ Oliaba şi sectorul Dobra p ri­ bra Calificarea şi răspunde­
suculente pc tim pul iernii. nu cunosc că „scuzele" in ­ te in care funcţionează bru­ mesc. sâptâminal. peste 7 000 rea dovedită in muncă de
tării. kg de piine. A lte 27 de filia ­ b ruta rii loan Tomuţa, foan
Cooperatorii din Petreni vocate acum nu ajută cu
Pînă în zîua de 12 octombrie a.c. la C.A.P. Mesteacăn cu a- ignorează însă însemnăm nimic la sporirea produc­ I I aşezări rurale din peri­ le ale cooperaţiei de consum Cismaşu, Traian Iuga. Viorel (CONTINUAM IN M C . • 1 ol
ceaslâ maşina s*au insâmînţat abia 11 hectare cu grîu (?). m etrul comunei Zam sînt a- — de la Lâpuşnic pînă la Lâ- Igna, de fiecare lucrător, res-
tea acţiunii (Ic insilozare a ţiei de lapte 7