Page 47 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG DRUMUt SOCIALISMULUI - MIERCURI 15 OCTOMBRIE 1969*a

SEMNALELE CRITICE
In campania de toamnă

PRIMESC RĂSPUNS

Epoca optimă trece, Uniunea Judeţeană a coo­ cantitatea de 302 tone piatră

Deşi num ărul celor care se
îndreaptă spre cabane s-a perativelor de consum ne-a concasatâ, lucrări ce vor cort-
mai ră rit, totuşi ar / I păcat răspuns la articolul „D in nou tinua şi in trim estrul IV a.e.
Aceasta va asigura circulaţia
iar deficienţele persistă să nu ream intim cîteva d in ­ giu-B âi". „D in cercetările fă ­ vehiculelor şi cetăţenilor in
oaspeţi inoportuni la Gcoa-
tre deficienţele constatate în
condiţii bune".
cute s-a constatat că cele a-
trecutul sezon estival, la u­
nele cabane Să ream intim râtate în articol au fost jus­ Inerţia, comoditatea, lipsa
aceste deficienţe prin... răs­ te. In tru cît ospătarul Stelian s p iritu lu i comercial la unii
La ordinea zilei In agricul­ car să ridice sămînţa reparti­ punsurile trim ise de către Neamţu nu a respectat regu­ lucrători din reţeaua comer­
tură continuă, să se afle un Tractoare zată de la bazele de recepţie. conducerea I.J.B.C., la sem­ lile generale de comerţ, con­ cială a judeţului şi, Îndeosebi
volum sporit de lucrări : re­ Este uşor de apreciat, avînd nalele critice ale ziarului. ducerea cooperativei de con­ din Petroşani, erau criticate
coltarea produselor, pregăti­ „căzute" la umbră în vedere acest aspect, sta­ „Pentru deficienţele sem­ sum din Orâştie i-a desfăcut in articolul „în lă tu ra ţi iner­
rea terenului, însămînţarea diul lnsâm înţârilor la C.A.P. nalate — se spune în răspun­ contractul de muncă, cazul ţia din activitatea comercia­
c u ltu rilo r de toamnă, însilo- Ieri, în plină zi de lucru, Rîu de M ori, RIu Alb, Ohaba, sul la articolul .N ereguli .m oş­ fiin d prelucrat cu toţi lucră­ lă". Iată răspunsul O.C.L. A ­
zarea furajelor, achitarea o­ mal exact la ora 14, la sediul Bejan, Dîncu Mare şi la alte tenite" sau lipsă de probitate to rii cooperativei. S-au luat lim entara Petroşani : „Colec­
b lig a ţiilo r contractuale etc. secţiei de mecanizare din Că- u nităţi care aşteaptă, proba­ profesională?" — in activita­ măsuri ca listele de bucate sâ tivu l magazinului nr. 13, în
Era posibil si necesar ca la lan a I M A. Haţeg sc aflau bil, sâ le vină sâmînţa la tar­ tea cabanei Gura Zlata, s-au se întocmească în număr mal frunte cu gestionara Mari»
această dată m ajoritatea lu ­ nu mai puţin de 6 tractoare la. Cu cit vor aştepta mai luat măsuri de schimbare a mare, pentru a fi în orice mo­ C toitoru. a dat dovadă de
cră rilo r am intite să fie înche­ scoase din lucru din cauza m ult, cu a tît producţia anului cabanierei Elena Pavelonescu; ment la dispoziţia consuma­ foarte m ultă comoditate in
iate sau să se apropie de sfir- defecţiunilor. Pe şeful secţiei, viito r va fi mai mică. Consi­ cantităţile de băuturi care to rilo r". tot tim pul a ctivităţii. Este cert
şit. C ontrar oricăror previ­ VJctor Copcţ, nu l-am în tîln it liile de conducere ale u n ită ţi­ nu au în tru n it condiţii de ca­ „M inus gropile" se in titu la că fiecare unitate comcrriwilâ,
ziuni optim iste însă, acţiunile acolo. Ni s-a spus că .este pe lor respective nu cunosc acest litate au fost retrase atît de o notă apărută de curind In toţi lucrătorii săi trebuie sâ
de sezon in agricultură sînt teren". Asta nu e râu, Insă se lucru 7 la cabana Gura Zlata, cit şi ziarul nostru, în care se c ri­ se zbată pentru realizarea
m ult râmase în urmă Nu pune întrebarea : de ce a ple­ de la Gura Apei ; In vederea tica fap tu l că organele locale planului de aprovizionare şi
pentru că n-ar fi existat po­ cat şi mecanicul de întreţine­ păstrării în bune condiţii a ale comunei Ghelar nu acor­ desfacere. Aspecte negative in
s ib ilită ţi — respectiv tim p fa ­ re, ştiind bine că la secţie a De două zile nu produselor uşor alterabile. dă atenţia cuvenită întreţine­ munca lucrătorilor noştri mai
vorabil, forte si mijloace su­ rămas un număr deloc negli­ ambele cabane au fost dotate rii drum ului principal dc pe există. îm potriva tuturor ce­
ficiente —, ci datorită defi­ ja b il de tractoare defecte 7 s-a însămîntat cu frigidere ; preţurile la za­ raza comunei. In răspunsul lor rare au abateri de la re ­
cientelor de ordin organizato­ Nu ne putem explica, de a­ hăr şi pline interm ediară, C onsiliului popular al m u­ gulile generale de comerţ ->o
ric în tîln ite în activitatea con­ semenea, de ce tractoristul nici un hectar! practicate greşit de cîţiva n icip iu lu i Hunedoara, re fe ri­ iau măsuri de sancţionaie".
s iliilo r de conducere ale Nicolae P ătruţ a venit cu ani, au fost recalculate; s-a tor la problema semnalată, Acesta este răspunsul con­
C A P ., consiliilor populare, tractorul să .schimbe dina­ Interzis cu desâvîrşire liv ra ­ se spune : „P entru îm bunătă­ centrat Bine, dar n-am înţe­
com itetelor de direcţie ale m ul". Acest lucru nu se pu­ Situaţia respectivă ne-a re­ rea m ă rfu rilo r către cabane, ţirea circulaţiei pc dru m u rile les care au fost măsurile lu­
I.M.A. s» organelor agricole tea face şl seara ? latat-o Gaşpar Ludovic la fără a fi însoţite de docu­ dîn această comună s-a Întoc­ ate îm potriva salariaţilor ma­
judeţene. Iată cîteva aspecte Am în tîln it alte două trac­ C A P . Strei. Cauza adevăra­ mente legale". m it un deviz de modernizare gazinului nr. 13. care ..au ;lat
care evidenţiază astfel de si­ toare stînd la C A P . Batiz, tă n-am putut-o afla deoare­ Eficienţa acestor măsuri o a dru m u lui principal. Pină la dovadă de foarte multă co­
tuaţii. tot din cauza defecţiunilor. ce ing. A urellan Marele a fost aşteptăm. Nu punem la îndo­ începerea lu cru lu i — deocam­ m oditate in tot tim pul a ctivi­
Conducerea I.M.A Haţeg cum de negâsit în unitate, la fel dată lipseşte un constructor tă ţii". Poate eâ nu e incâ
răspunde de soarta produc­ ca şl preşedinta cooperativei. ială că această eficienţă se — se vor efectua lu cră ri de prea tîrziu !
ţie i dacă zilnic, numai la o Cert este că deşi semănatul In cadrul Fabricii de stîlpi hidraulici Vulcan, lucrează şl rec- va arăta. Va fi numai spre
secţie, 8 tracloare sînt ţinute este Intîrzîat faţă de data la tificatoarea Sinza Dânâşel. Executind lucrări de bună calitate satisfacerea preferinţelor şi întreţinere. transportindu-se GH. I. NEGREA
Cooperatorii la umbră ? care ne aflăm, nim eni din ea a fost evidenţiată lună de lună în acest an. gusturilor celor ce se îndreap­
tă spre cabane, va conduce la
conducerea u n ită ţii nu se gîn- Foto i V. ONOIU
deşte să intervină cu măsuri creşterea prestigiului acestora.
şi consilierii Săminfa nu vine energice pentru încadrarea
lnsâm înţârilor In lim ite le e­
pocii optime. Num ai aşa
se
„vegetează" singură la C.A.P. explică de ce trec ore şi zile INVESTIŢIILE
Surprinde faptul că ptnfi la preţioase fără ca sâ se Insâ-
data de 64 octom brie e.c., o mlnţeze nici măcar oin hectar
serie de cooperative agricole cu griu ! N. TlRCOB Specialistul se formează în contact
nici nu s-au învrednicit mâ-

cupau cu degustatul ţuicii, al­
ţii... cu ce puteau. O coopera­ nelul Petroşani nu o asigurat în timp util unele documen­
toare, pe nume V ictoria Fe- Obligaţiile... taţii şi amplasamente periclitînd astfel termenele de punere
neş, strlngea frunze de pe permanent cu cuceririle ştiinţei în funcţiune, mojoritatea date pentru acest an. Exemple
marginea şoselei iar In clm p despre felul cum nu trebuie pregătite condiţiile de execu­
o aştepta porum bul 6â fie re­ ţie a investiţiilor mai pot fi date şi de la I.M. Hunedoara,
coltat. M iron Munteanu si Ig­ I.M, Dsvo, I M. Jebea, „M arm ura" Simerio şî altele.
iena Iştfan îşi transportau Realizorea planului anual de investiţii este periclitată
dovlecii acasă de pe lo tu l a­ facultative ? de însemnat de specialişti. bui sâ primească o temă bine şi Io Direcţia regională C.F.R. Deva. Cea mai mare porte
jutător. Tovarăşa Iştfan ne-a Cum consideraţi că se poate stabilită, iar la întoarcerea în a lucrărilor de sistematizare de pe ruta Simerio-Petroşani
p riv it cu uim ire eînd am în ­ loaMAtr DtN no.. »j realiza o mai eficientă pune­ ţară sâ răspundă de aplica­ nu sînt incâ otocote, deoarece beneficiarul nu s-a preocu­
trebat-o despre lu cră rile agri­ Ne aflăm la baza de recep­ prevăzute. Să consultăm rea­ re în valoare a cunoştinţelor rea şi finalizarea ei în pro­ pat in suficientă n.osurâ pentru asigurarea documentaţiei,
cole. Ba ne-a spus că nici nu ţie din Călan a Întreprinde­ litatea In legătură cu acest însuşite cu ocazia deplasări­ ducţie, asumîndu-şi şi răspun­ iar in alte C02urî constructorul, l.C.P.F. Turnu Severin, nu
este cooperatoare. Dumneaei rii de valorificare a cerea­ — Stabilirea de legături lo r de studiu sau experienţă? derea m aterială pentru inves­ dispune de orgonizarea şi forţele necesare pentru un ase­
lucrează la ferma M intia, nu­ lelor. Ceea ce ve2i aici Iţi aspect. Un mare număr de permanente între cadrele d i­ Cum pot fi îm părtăşite tu tu ­ tiţii. menea volum de muncă. Rezultatul activităţii necorespun-
mai lotul ajutător îl are de la modifică imaginea despre cooperative agricole n-au dactice şl inginerii din pro­ ro r specialiştilor roadele u­ Pentru inform area tu tu ro r zătoore otit a beneficiarului cil şi a constructorului pe li­
cooperativă (? I). rostul ştiut al bazei Adică, predat nici un kilogram de ducţie deja se realizează pe nor astfel de experienţe ? Ce specialiştilor asupra noutăţi­ nie de investiţii este sintetizat la ora octualâ in imobilizări
Uite aşa se prezintă treaba porumb In contul contractu­ mai m ulte c ă i; sesiuni ştiin ­ s-a făcut în acest sens pînâ lo r în tîln ite în ţările în care de fonduri, core în final aduc mari pierderi pentru econo­
la C A P . Leşnic. Am descris m oi mult se scoate decit se lui. Cooperativa agricolă din ţifice comune, sesiuni de co­ în prezent ? Ce consideraţi că au fost trim işi, s-ar putea pu­ mia naţională.
situaţia atît pentru tovarăşii introduce, cum ar fi firesc. Ocoliş, de pildă, care a în­ m unicări, Inform ări periodice, se poate şî este necesar să se blica scurte com unicări care Cu totul nesotîsfâcâtoore se prezintă şî pregătirile pen.
de la C onsiliul popular al Ieri, de pildă, (abia 'ieri, de cheiat un contract pentru 25 participarea unor cadre d i­ facă în plus ? să fie difuzate la toate u nită­ tru iarnă, în speciol Io construcţiile de locuinţe. Şontierele
comunei Veţel, cit şi pentru ce ?) pe la ora prînzului 5 tone de porumb, n-a dus la dactice In consiliile de adm i­ — Specializarea în străină­ ţile, considerînd că inform ă­ Trustului local de construcţii, Io sfirşitul trimestrului III nu
Direcţia agricolă şi U.J.C A.P. căruţe ale cooperativei agri­ bază nici un bob. Cooperati­ nistraţie alo întreprinderilor. tate este o temă discutată E- rile verbale nu au dat rezul­ oveau atacate 547 de aportamente dîn frontul dc lucru
Nu credeţi ce vă spunem ? cole din Ruşi veniseră sfl va din Batiz este datoare cu In Valea Jiu lu i funcţionea­ fieienţa ch eltuielilor care se tate. planificat pentru anul viitor, lată un motiv în plus core or
N-aveţi decît să faceţi clţiva ridice sămlnţa de grtu ce 20 de tone. Cu datorii Intre ză In stitu tu l de cercetări pen­ fac cu aceşti specialişti tre ­ trebui să îndemne conducerea trustului, a fiecărui şontier
paşi de la şosea şi vă convin­ trebuia să fie in pămint. S-a 8-23 de tone se află şi coope­ tru huilă şi S C S .M .-ul. La buie sâ se resimtă în produc­ In această acţiune de îm ­ în porte, sâ opereze cu măsuri urgente pentru lichidarea
geţi de realitate Dar, faceţi ridicat masiv In ultimele zi­ rativele din Strei, Sincral, temele de cercetare luate In ţie. prospătare a cunoştinţelor deficienţelor care frinează ritmul de lucru. Acest fapt se
specialiştilor se pot
realiza
cit mai repede acest îucru. le, dar tot mai sînt vreo 5 Streisîngeorgiu şi altele. studiu de către fiecare u nita ­ impune cu atit mai mult, cu cit in aceeaşi cadenţă se exe­
Peste cîteva zile va fi prea tone. Clnd va ajunge această Ce facem cu obligaţiile, te va trebui sâ colaboreze pe Cred însă că plecarea la progrese substanţiale. P rim ul cută şi apartamentele planificate pentru anul în curs, în-
tirziu. S-ar putea ca o dată şi sămînţă sub brazdă ? tovarăşi din consiliile de v iito r şi cadrele noastre d i­ specializare, în m ulte cazuri, interesat în ridicarea n ivelu­
o dată toţi cei care răspund Cooperativele au o obli­ conducere ale acestor coope­ dactice, iar la expunere, In nu se face pe baza unor p rin ­ lu i său de cunoştinţe, însă, registrindu-se pină acum restanţe opreclobile.
de activitatea acestei coope­ gaţie binecunoscută, asu­ rative ? S-au transformat ele cadrul sesiunilor de com uni­ c ip ii juste. A r fi necesar ca luarea unor asemenea măsuri vizeoză pe toţi benefi­ a
rative să plătească pagubele mată prin contract ' de a-$i în ceva facultativ ? cări, a temelor cercetate să recrutarea specialiştilor sâ se Trebuie sâ "se“ ' dovedească" ciarii şi constructorii din judeţul nostru care se* fac răspun­
ce se înregistrează aici dato­ preda la tim p şi in întregi­ fie invitate şi cadrele de facă pe baza unui concurs chiar specialistul. zători de prelungirea nejustificată o începerii şl executorii
rită organizării defectuoase a me cantităţile de produse A. C. specialitate din institut. susţinut In fata unei com isii lucrărilor de investiţii. Cu telefoane, cu tot felul de adrese
m uncii. de specialitate din toate u n i­ de..... acoperire" nu se pot asigura condiţiile optime de
In domeniul organizării şti­ tă ţile cu p ro fil m inier. V e ri­ realizare a investiţiilor. Toate obiectivele cuprinse in plan
in ţifice a producţiei consider ficarea cunoştinţelor sâ sc fa­ trebuie sâ se indeplineascâ in timpul şi la parametrii pro­
necesar ca Centrala cărbune­ că atît pentru cunoaşterea iectaţi. Ele au fost trecute în listele de plan fiind cerute
lu i Petroşani sâ solicite in lim b ii ţâ rii respective, cit şi In fază de progromul de dezvoltare o ţării. Pentru materializarea
mai mare măsură sp rijin u l a pregătirii profesionale de lor statul alocă importonte fonduri. Or, nu-i este permis
personalului de specialitate specialitate. In felu l acesta de finisare nimănui sâ risipească aceste fonduri, sâ frustreze societoteo
din in stitu t pentru organiza­ s-ar evita situa ţiile neplăcute de roadele acestor investiţii.
rea unor dezbateri pe această în care cei trim iş i la speciali­
In curind, o nouă unitate
temă zare sînt obligaţi sâ afecteze comercială va fi înscrisă in
— Din Valea Jiu lu i pleacă, o mare parte din tim p învă­ şirul magazinelor pe care U-
în schim buri de experienţă în ţă rii lim b ii respective. Cei niunca judeţeană a coopera­
ţiei de consum le-a construit
străinătate, un num ăr destul reuşiţi la acest concurs ar tre ­
la sate in ultim ii ani. Este
vorba despre un modern ma­
gazin universal cu etaj. a­
flat în construcţie în comu­ Simpozion
na Pui, care a ajuns in fază
dc finisare.
C a n t i t ă ţ i s p o r i t e Concomitent, Ia Dobra, in­
tr-n secţie specializată în In aula Institutului de m i­ gătirii cadrelor de conduce­
de 4>teStss*â speciale producţia dc mobilier, sc lu­ ne din Petroşani a avut Joc re din întreprinderi — Bucu­
crează intens pentru dotarea
simpozionul cu tema „Con­
reşti.
noului magazin. cepţia modernă privind con­
Colectivul oţclărici electrice de la CS.H a elabo­ In fază de finisare sc află Simpozionul a fost urmat
ra şi livrat a 3-a mic tonă dc oţel special dat peste plan şi noua brutărie de la Oaia ducerea întreprinderilor". Cu de un ciclu de filme docu­
acest prilej, in faţa unor ca­
de la începutul anului Jurnalul de întrecere al oţc- dc Criş. Sînt pe terminate dre de conducere dc la uni­ mentare despre experienţa
larilor cuprinde şi alic date semnificative A fost asi­ lucrările la cuptorul dc 2,S dobîndită dc C.E.P.E.C.A. in
milată şi elaborată recent o nouă marcă de o|cl special tune 24 de ore, capacitate ca­ tăţile miniere din Valea Jiu­ domeniul conducerii între­
cu caracteristici superioare pentru construcţii navale. re va asigura in condiţii op­ lui au fost prezentate 6 teme prinderilor. a organizării
In peri' ada care a trecut dc la începutul anului, time aprovizionarea cu pro­ tcbnico-ştiinţifice dc către producţiei şi a muncii şi pre­
Duminică, pe ogoarele C.A.P. Lunca, tractoristul Nicolae Culda a (ost prezent la însămîn- specialiştii dc la o(clării!c Hunedoarei au asimilat 9 duse dc panificaţie a popu­ specialişti din cadrul Cen­ gătirea cadrelor de specia­
tatul griului. mărci dc oţeluri şi au sporit în acelaşi timp producţia laţiei de pe raza comunei şî trului de perfecţionare a pre­ lişti.
dc oţel aliat cu peste 25 la sută fa|ă dc realizările din
Foto : V. ONOIU a parchetelor forestiere.
anul precedent.
te sate peste tot, în tim p ce ona faptul eâ, în anul 1903, la ziţia sa... ea trebuie sâ fie acestor proiecte. In anul 1911 raţia industrială din Deva, în­ c ito rilo r din „cauza co n d iţii­ avea 10 clase cu 318 elevi, iar
prin verdele masiv al fîneţe- Deva este ataşat şi Sîntuhal- demnă pentru generaţiile v ii­ se realizează darea in folosin­ fiin ţa tă la 20 iulie 1805, eu lor de viaţă care s-au înrău­ şcoala de ucenici 1151 elevi.
toare". In august 1900 se: ia ţă a drum ului Deva-Brad-A- un efectiv de 85 membri. în ­ tă ţit peste măsură".
lor se vede, In depărtări, c u ­ mul, care avea o suprafaţă de Sub patronajul „M isiunea fe­
hotârîrea definitivă de demo­ brud şi a unei reţele telefo­ că de la înfiinţarea sa, C or­ m eilor de binefacere din Co­
Pe plan cultural, Deva cu­
loarea argintie sclipitoare a 116 iugăre. lare a vechii clădiri şi de nice ce unea Deva cu Orâştie. poraţia a luat o serie de ma­ noaşte o mare efervescenţă. m ite t", în fiin ţa tă în 1871, ia
flu v iu lu i, iar înspre nord este Recensâmîntul populaţiei de construcţie a celei noi. La 1 Prim ăria oraşului cere auto­ suri pentru stabilirea unei In prim ii ani ai secolului X X naştere Şcoala de fete cu 4
închis de m unţii inalţi..." la începutul secolului al X X - martie 1902 are loc o şedinţă rită ţilo r centrale introducerea atmosfere sănătoase intre me­ se înfiinţează un com itet tea­ clase şi 62 de eleve.
extraordinară a au torităţilor unei conducte de gaz metan seriaşii şi com ercianţii din
Prim ele cifre care vin sâ lea consemnează că dezvolta­ oraşului In localul noii p ri­ de la Aiud, ce trecea prin Deva. tral local, compus din 5 per­ Pe măsura dezvoltării sale,
confirm e aceste m ari schim­ rea Devei este strîns legată m ării. La 13 octombrie 1900 Alba Iulia ~ Cugir — Simeria Şi din punct de vedere al soane, cu scopul de a coordo­ Deva devine şi un centru f i ­
na şi ridica nivelul spectaco­
nanciar. La 20 a p rilie 1908,
bări In dimensiunea oraşului de creşterea suprafeţei sale. e dilii oraşului hotărăsc pava- — Hunedoara şi Deva şi care vieţii sociale Deva cunoaşte lelor de teatru. In urma hotfl- Cooperativa de îm prum ut din
sînt cele din care rezultă Conform datelor, pe te rito riu l rea unor străzi principale, ele trebuia sâ ducă pînă la Arad. adînci frăm întâri. La 9 febru- rîrii din 20 octom brie 1905, Deva a fondat Banca dc Cre-
creşterea suprafeţei sale. In oraşului trăiau 8 654 de locui­
anul 1890, suprafaţa Devei tori. Publicăm mai jos un ta­
era doar de 6 377 lugâre, în bel din care reiese proporţia
6 000 va ajunge la 6 656 iu- creşterii populaţiei oraşului
D E V A L A ÎN C E P U T D E S E C O L X X
găre, ca in 5908 sâ numere Deva In raport cu celelalte
6 774 iugăre. Se poate m enţi­ centre din judeţ :

A nii 1787 1037 1669 1000 1090 1900 1910

DEVA 0 791 2 706 1 277 3 933 4 637 6 067 6 634
fiind cele ce coincid azi cu Dacă Deva nu poseda obiec­ a rie ’ 1900 se refuză înfiinţarea A dm inistraţia financiară se dit, dar după tre i ani ea in­
firş itu l secolului al HAŢEG 413 1 307 1 006 1 060 1 832 2 361 3 124 Aurel Vlaicu şi Câlugâreni şi tive ale industriei grele, avea unui oficiu de plasare a bra­ mută din clădirea Magna Cu­ tră într-o criză acută. In ace­
X lX -le a găseşte oraşul numerotarea străzilor în stil in schimb o puternică ram u­ ţelor de muncă pe m otiv că ria, care este predată Societă­ iaşi tim p ia naştere Banca
S ' Deva în adînci trans­ modern, cu număr cu soţ pe ră casnică şi populară în tre ­ „nu va fi nevoie Situaţia este ţii de arheologie şi Istorie a industrială, care va s p rijin i
form ări pe plan economic şi ORÂŞTIE 3 190 3 469 3 661 3 4S1 3 630 6 230 7 672 o parte şi fără soţ pe partea prinderea pentru promovarea echitabilă". Trecerea la forma judeţului Hunedoara. In ace­ eforturile de redresare econo­
social. După ce un tim p îşi opusă. Un an mai tirziu, tot industriei casnice. înfiinţată de exploatare capitalistă a laşi an se cere construirea u ­ mică.
pierduse rolul său economic HUNEDOARA 1 0«1 2 171 2 397 2 303 3 037 4 412 4 520 din cauza necesităţilor econo­ în 1910. avea 040 lucrători, înăsprit şi mai m ult situaţia nei clădiri destinate In exclu­ Toate m ă rtu riile de mai sus
şi politic, u ltim u l sfert al se­ mice, se hotărăşte construirea toţi fâcind parte din populaţia maselor populare. Cu toate cA sivitate m anifestărilor cu ltu ­ dovedesc că la Începutul se­
colului trecut vine să pregă­ unui modern abator. In ace­ locală de origine română. A- nu se număra printre centre­ rale, dar in special pentru colului X X , Deva a devenit,
tească terenul m arilor trans­ Cei 8 654 de locuitori ai De­ ză o serie de propuneri care laşi an. cooperativa de îm pru­ ceastâ întreprindere producea le m uncitoreşti, oraşul Devii teatru. Problema teatrului es­ in accepţiunea modernă, un
form ări ce se vor petrece In vei locuiau, conform aceluiaşi vin sâ schimbe complet faţa m ut din Deva face prim ăriei mai ales dantelă IRJSH, a că­ cunoaşte o serie de frâ- te discutată şi patru ani mai centru cultu ra l şi economic al
reeensâmint, în 1 180 dc clă­ oraşului. In şedinţa din 30 propunerea dc ilum inare a o­ rei cerinţă era foarte mare pe m întârî ale meseriaşilor şi tîrziu. clnd se dezbate proiec­ judeţului, Din păcate, declan­
p rim ii ani de după 1 C00.
d iri de locuit, din 2 661 eîtc decembrie 1899 a prim ăriei, raşului cu 200 becuri, iar in piaţa New Y ork-ului, iar în funcţionarilor Unele acte ale tul elaborat de un grup de şarea p rim u lu i război mondi­
Charles Bonner, un călător erau pe raza oraşului. s-a pus problema construirii 1903 se trece şi la iluminare.) scurt timp. produsele dc dan­ au to rită ţilo r locale recunosc arhitect! conduşi de Desideriu al. carenţele manifestate pe
englez trecînd prin Transil­ Creşterea rapidă a popu­ unei noi clădiri pentru p ri­ principalelor clădiri. telărie se puteau găsi la Vie- că are loc .un spor de scum­ lacob planul social şi economic vor
Creşterea rapidă a suprafr
na. Zurieh. Paris. Londra şi
vania, nota despre aşezarea laţiei a necesitat ca oraşul măria oraşului, intrucît cea ţei şi a populaţiei necesita <• Berlin. Tot în această perioa­ pete tinînd cont de condiţiile La începutul secolului XX, încetini pentru un tim p mer­
grele de viaţă", iar un altul
Devei, privită din v îrfu l ce­ să-şi schimbe complet vechea "**' prea „şubredă". O asigurare gontinuâ a oraşului dă. oraşul Deva a fost acela consemna „im pozitele supli­ în Deva exista o Şcoală nor­ sul oraşului Deva spre mo­
mală cu patru clase. In a-
Totuşi., el râm ine
dernizare
t ă ţ ii: „Priveliştea de pe ce­ haină, care strîngea ea într-o fost însărcinată, în- cu debitul de apă corespun­ care a susţinut cu ardoare mentare sînt atit de ridicate ccastâ perioadă se termină cu istoria sa bine d e fin ită ,
tate.. este intr-adevăr splen­ chingă avîntul economic de­ decembrie 1099, să zător. Se fac propuneri dc proiectul canalizării Mureşu­ şi că acestea apasă din greu ., construcţia noii clădiri a şco­ fiin d prezent la m arile bătă­
lui de la Arad şi pînâ la A l­
didă. Parcă ai sta pe stîncile venit un atribut permanent al est proiect, ea >e- mutare a atelierelor din Si- ba Iulia. din considerente co­ şi că ei (meseriaşii .şi func­ lii. care avea 3 etaje Pc lingă lii ce vor urma o dată cu sfîr-
m criii la Deva, precum şi de
ţionarii) nu mai pol face faţă
înalte ale unui prom otoriu şi Devei în p rim ii ani ai secolu­ în acelaşi tim p ca construire n unei fabrici de merciale. acestor im pozite". In anul Şcoala normală, mai funcţio­ şitul p rim u lu i război mondial.
na un curs practic cu fl clase,
ai p riv i o mare suprafaţă de lu i X X . Documentele ce sc re sâ „ţină scama cărămidă. Posibilităţile oraşu­ Un rol de frunte în secto­ 1006 prim ăria oraşului hotă­ care avea doar 30 de elevi. Prof. ION PATRU ALBU
teren, pe care sînt îm prăştia­ păstrează pînâ astăzi reliefea­ le- oraşului, de po­ lui au îm piedicat realizarea ru l economic l-a avut Corpo- răşte ridicarea salariilor mun- Şcoala superioară a oraşului N. WARDEGGER