Page 50 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI Redaclia

Nr. 4599 şi administraţia

Joi
D E V A , str. Dr P e lru ('îrozn, nr 3 b
16 octombrie leleloone : redactor şei - 1588 ; re­
dactor şei adjunct, secretar de redac­
ţie ş» secţia viaţo de partid - 2138;
1969 secţiile culturo-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare si externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.

L a mina M esteacăn

VIZITA I I I V M il l
PENTRU R E A L I Z A R E A

R E V I R I M E N T U L U I S Î N T

NECESARE MĂSURI

Aspect de la cele două
cuptoare de 50 tone fiecare
ENERGICE de la oţelăria electrică din DELIU 15. — Trimişii spe­ rinţâ de aproximativ 2.5 kilo­ ţr-o imensă dantelă Cupola
cadrul C$. Hunedoara recent
puse în funcţiune.
Foto : N. GHENA ciali Agcrpres. Nicolac loncs metri Iniţial ci cuprindea centrală a mausoleului. înaltă
aşczalâ
peste 5()() de edificii din pia­
de 110 dc metri, este
cu şi Ion Puţinclu. transmit : tră roşie. Unul din urmaşii pc un soclu uriaş din marmu­
In dimineaţa celei de-a trei i
NU JUSTIFICĂRI I şedinţele Consiliului de St«it han. căruia ii este atribuită ră. străjuit dc patru minarete
lui Akbar şi anume sfcuh Ja
zile a vizitei în India, pro
In ciuda proporţiilor sale im­
al Republicii Socialiste Româ­ şi construcţia monumentului presionante monumentul este
Delhi. a
„Forlul Roşu" din
nia, Nicolac Ceauşeseu. cu so­
CU FORTE SPORITE IR TERMINRREH liţi. au fost oaspeţii istoricului dârimal şi reclădit in nuuuui plin de graţie şi gingăşie —
închinat
un adevărat poem
La întreprinderea minieră Ţebea, unitate aparţi- oraş A gr a — fosta capitală a râ a 1 Dă <» parii din ele l’i'* frumuseţii şi iubirii. Dincolo
nind Centralei cărbunelui Petroşani, statul nostru a GRHBNICR H LUCRĂRILOR AGRICOLE Indiei pe vremea dinastici irclc somi preţioase incrustate de semnificaţia sa istorică, a-
investit în ultimii ani importante sume de bani A ­ Mughal Akbar. Frumuseţea in marmura acestor edificii cc ista capodoperă constituie
cestea au avut drept scop introducerea pe scară toi masivă a fortului Agrn. doli-, reflectă în zeci dc culori r.i totodată un portret colectiv al
mai mare a mecanizării in abataje precum şi punerea eateţea artistică a mausoleu­ /ele soarelui, imprimind pa­ umililor „titani" caic au crca-
in exploatare a noului cîmp minier din zona Mestea­ lui Itimad-ud-Daulah şi per latelor o imagine feerică t o. al color peste 20 000 de
căn, care va avea în viitorii ani ponderea principală Eiorluri m aiiac pcnlru urgentarea fccţiunen Taj Malud-ului au Oaspeţii sint conduşi în in­ muncitori indieni anonimi,
in planul dc producţie al întreprinderii. transformat oraşul Agra in- teriorul fortului unde s<* ridi­ ■.■are au închinai 22 dc «ini din
Ir-unul din principalele cen­ că maiestuos palatul din mar v icţâ ridicării acestui tem­
O situaţie statistică prezentată cu citeva zile în tre artistice» istorice alr ţârii muia alhâ — asemuit, ptiu plu l’ârâsind Taj-Mahal-ul cu
urmă la comitetul de direcţie al unităţii vino să op­
frumuseţea
floare
sa. eu o
cursul trimestrului III s-a înregistrat un minus la ex­ insamintanlor si recoltărilor In jurul acestor adevărate alhâ de lotus plutind pe su •en li mente dc deosebită ad­
teze in defavoarea oricăror premise care nc făceau să
minuni arhitectonice s a creat
credem că aici toate lucrurile mere bine. Numai
in
miraţie faţă de această pre­
prafaţa apelor limpezi
şi dezvoltat de a lungul seco­
Sint \ izitate mai întîi pavi­
ţioasă contribuţie la tezaurul
tracţia de cărbune de 2675 tone, situaţia din luna lelor oraşul propi iu-zis. al lioanele. curţile interioare, re­ civilizaţiei universale — e-
irriloa ea mărime din statul
in curs prezentîndu-se şi mai gravă deoarece minusul Ultar Pradcsh. ti parte în­ numitele săli de baie pc ale xcmplu al forţei erc.Uoare a
înregistrat pînâ în prezent este de I 307 tone. De ase­ • 24 COOPERATIVE AGRICOLE AU TERMINAT tare, C.A.P. R.ipolt (din 135 semnată a populaţiei sale de căror pereţi şi bolţi suit in­ poporului indian — oaspeţii
recoltat
20),
s-,iu
hectare
menea, productivitatea muncii care în trimestrul IM RECOLTATUL PORUMBULUI. IN ALTE U M T AjI C.A.P. Jcledinţi (din 120 hec­ circa 500 000 locuitori se ocu­ crustate mii de oglinzi. I nc români, după un scurt popas
i n s a SE BATE PASUL PE LOC.
a fost realizată la limită, înregistrează în această lună tare s-au rceoltiit 5) ele. pă cu producerea obiectelor Ic din comorile acestui fort la hotelul „Shira//'. din Agra,
un minus de 340 kg pe post. 0 PESTE 50 COOPERATIVE AU ÎNCHEIAT RE­ de artizanat, sculpturi minia­ au fost distruse' in timpul o- s au înapoiat pc calea «ieru­
COLTATUL CARTOFILOR. La unele C A P. există şi su­
Pc ce măsuri se scontează In vederea unui reviri­ turale din fildeş, marmură rupaţici coloniale, iar altele lui. la Deliii
prafeţe de cartofi dc pc care
ment ? $ IN UNELE COOPERATIVE AGRICOLE SEMĂ­ încă nu s-a sirius producţia. Siiu lemn. a statuetelor şi o au fosl pui şi simplu demon­ ☆
tate pentru a împodobi pala­
— Perioada care urmează pinâ la sfirşitul anu­ NATUL GRIULUI S-A TERMINAT SAU SE APRO­ l~i C.A.P Romoşel, mai sint bicctelor de eult tele unor stâpinitori străini, DELHI 15 (Agcrpres).
Avionul
Ora 0.15
speeial
lui — ne spunea tovarăşul Teodor Pag, inginerul şef PIE DE SFIRŞIT. EXISTA ŞI UNIT ATI UNDE REA­ de recoltai cartofii de pe 7 ha. cu care râlâ*or»sr oaspeţii ro­ sau pentru a îmbogăţi colec­ Miercuri scara, preşedintele
al întreprinderii — va fi marcată in continuare de LIZĂRILE SINT CU TOTUL NESATISFACATOARE. hi Şerel de pe 2 hectare la mâni aterizează pc aeropor­ ţiile unor muzee .străine Consiliului dc Stat al Repu­
importante râmincri in urmă la planul de extincţie Vîlcele dc pe 5 hectare. Ruşi tul din Agra Preşedintele Onxnrţii au urcai apoi în blicii Socialiste România,
Deci în loc de reviriment, însăşi conducerea în­ Există in judeţ cooperative naliza făcută de către secreta­ 3 hectare, Banpotoc 0 hecta­ Consiliului de Stat Nicolac turnul Miusammon Buy — o Nicolac Cc«iuşeseu, şi so|i«i,
treprinderii „scontează- pc o înrăutăţire a situaţiei agricole care, ca urmare a mă­ riatul Comitetului judeţean de re. Ceauşeseu. cu solia, sint in- consli ueţie in două etaje, eu Elena Ceauşeseu, au oferit, in
ba întrebarea : dc ce ?, inginerul şef al minei a găsii surilor Iuaic, au recoitat in în­ partid reliefează însă conclu­ Este inadmisibil să se mai tîmpinaţi de A 1< Sharma. laturile ortogonale — cea mai saloanele hotelului „Ashoka"
in acest sens o singură explicaţie „lipsa forţei de tregime porumbul. cartofii, zia râ in unele unităţi lucră­ iniirzie sub vreo formă sau «d şeful districtului Agra. T S. frumoasă podoabă a furtului din Delhi. un dineu în onoa­
muncă1*. Şi din nou (pentru a cita oară !) cadre din sfecla dc zahăr, au terminat rile de recoltare a porumbu­ la insâminţ.uea griului. Era Obrroi. preşedintele consiliu­ Prin crenelurile din pereţii rea preşedintelui Indici, Vu-
(."inducerea unei inlrcpri nderi vin să justifice întregul sau efectuează insămînţârile lui. cartofilor, de însâminţarc pe deplin posibil ca griul să lui administrativ al omisului turnului, prind un sistem de t abagii i Vcnk.nta Giri.
l.inţ al deficienţelor prin una şi aceeaşi cauză, „lipsa de dc toamnă pe ultimele supra­ a griului nu şi-au găsit ineă fio însâminţat pc întreaga su­ >i N. C Saxinrr. adjunct al oglinzi incrustate in zid. se La dineu au luat parle In­
efective". Dar aspectele care evidenţiază că in prezent feţe. un ritm norma). prafaţă înainte dc sfirşitul şefului districtului Agra poale \edea Taj Mahal-ul. dica G.mdhi, primul ministru
sint semnalate în subteran o scrie de deficiente tch- In IM cooperative, printre ca­ In ceea ce priveşte recolta­ decadei a doua a lunii octom­ P r e ş e d i n t e I e Ni. olar considerat capodopera com­ «il Indiei Dinesh Singh. mi­
nico-organizatoriee eu repercusiuni directe asupra pro­ re ccie din Haţeg. Burjuc, tul porumbului. în timp ce în brie a.c. Situaţia in unele co­ (.Vauşcsru. însoţit de l'orneliu plexului monumental de la nistrul afacerilor externe.
cesului dc producţie, că o marc parte din forţa de Hrad, Uoşorod. Ruşi, Şercl. O- multe cooperative agricole ac­ operative este insă cu totul Mânescu. ministrul afacerilor Ag*a Plin aceste oglinzi ar Bhngal Hali Ram. ministrul
muncă trebuie folosită zilnic pentru lucrările de între­ râştic, Sirbi. Birtin, Cârâslâu ţiunile întreprinse s-au ter­ nemulţumitoarc. La C A P clin externe. Cornel Burtică, mi­ fi privit Shali Jalinn. cel rare comerţului exterior şi al dez­
ţinere. au rămas probleme care nici măcar nu au fost şi altele s-a terminat recolta­ minat. in *altel£:de-abia au-în- Deva. Jloşouni. Foit. Pcştişu nistrul comerţului exterior, şi a reconstruit foitul şi caro a voltării. Qovind.i Menon, mi­
amintite cu această ocazie. tul porumbului. De asemenea, ceput. La C A P . Aurel Vlai- Mic. Hoidea. Arohia nu s-a i.i- alte persoane oficiale vizitea­ înălţat Taj-Mahal ul atunci nistrul justiţiei. Hans Raj
O vizită făcută în subteran a venit să întregească in peste 50 C A P. s-a încheiat cu. deşi râmînerea in urmă a sâmînţat, pînâ în scara zilei ză mai întîi fortul Agra cînd căuta să şi găsească con­ (lupta primarul oraşului
Delhi, alţi membri ai guver­
solarea în imaginea inegala­
Construit in urmă cu peste 300
unele aspecte ale deficienţelor pentru care .nimeni acţiunea dc recoltare .a carto­ mai fost criticată în coloanele de 14 octombrie, nici jumăta­ de ani. acest fort osie străjuit bilului monument pe care J a nului. R. K Khudilkar. vice­
nu se face vinovat", ci pur şi simplu totul este pus filor. Dc la cooperativele agri­ •ziarului, ritmul de lucru este te din suprafaţa ce trebuie de ziduri înalte de peste 20 creai preşedintele Camerei inferi-
pe scama tectonicii zâcâmîntului. a ţîiesiunilor mari cole de producţie din Briznic. ncsatisfâcâtor. Pînâ marţi sea­ realizată. dc metri, avind o eireumfe- P r e ş e d i n t e l e Nirola'1 oarc. deputaţi. personalităţi
înregistrate in prezent. Dar se pune întrebarea : nu Cârâstău. Rişculiţn, Timpa, Ri- ra aici se recoltase porumbul Timpul se menţine incâ fru­ Ceauşeseu şi ceilalţi oaspeţi
biţa, Cigmâu, Ginţngn. Bur- doar dc pe 15 hectare din cele mos ceea ce oferă condiţii fa­ ale vieţii cultural artistice,
C. DUMITRU jue, Nnndru şi altele .s-n co­ 122 existente. O situaţie ne- vorabile pentru desfăşurarea români vizitează apoi Taj- oameni dc ştiinţă.
Mahal-ul. unul dinhv
cele
municat că insâminţntul griu­ tuturor lucrărilor agricole. Au participat. de aseme­
lui s-a terminat sau se execu­ satişfâcâloarc există din arest Pentru a încheia grabnic re­ Acord mai celebre monumente ale nea. Ion Gheorghe Maurer,
lumii, despre care se spune
m i i n Vao.W »'^ tă ix» ultimele suprafeţe. punct de vedere la C A P. coltatul şi insâmînţârile, se că este ()un vis de marmu­ preşedintele Consiliului de
Miniştri al României, Corne­
Datele centralizate in seara Gcoagiu unde din 260 hectare cere mobilizarea tuturor co­ ră. proiectat de titani şi fini lul Mânescu. ministrul aface­
zilei dc 14 octombrie ac. şi a- au fost recoltate doar HO hec- operatorilor la muncă. în frun­ La 15 octombrie a fost sem­ sat dc bijutieri'1, şi pe rare rilor externe. Cornel Burtică,
te eu consiliile de conducere, nat la Deliii acordul de coo­
o îndrumare şi un control ne­ perare ştiinţifică şi tehnologi­ marele poet Rabindranalh ministrul comerţului exterior,
Tăgore !-a asemuit cu „o la
întrerupt din partea organelor că între guvernul Republicii rrimâ căzută pc obrazul fru­ Ion Morega, adjunct al mi­
agricole, folosirea cu maximum Socialiste România şi guver­ mos ,-d eternităţii". Taj M.i- nistrului construcţiilor de ma­
i m toarelor şi maşinilor agricole. numele guvernului român, de lial-ul c un mausoleu ridicat namentale pentru cooper.are
şini. Gheorghc Dobra.
v iuc-
nul Republicii India.
de randament u tuturor trac­
preşedinte al comisiei guver­
în
Acordul a fost semnat,
de Shalt Jahan pc malul flu­
Concomitent eu intensificarea
viului. J.imuna. în
memoria
Petre
economică şi tehnică,
ritmului lucrărilor se impune
Corrieliu Mânescu, iar în nu­
să se acorde o deosebitâ^grijâ ministrul afacerilor externe, soţiei sale dispărute în plină Tânâsie. ambasadorul Româ­
tinereţe.
niei la Delhi.
executării însâmîntârilor la mele guvernului indian de
un nivel calitativ superior. în- ministrul afacerilor externe De In poarta Taj Ma- In timpul dineului, care s-a
trucit s-a constatat că în une­ al Indiei, Dinesh Singh. Au hnl-ului — un întreg com­ desfăşurat într-o atmosferă
CRONICA fost prezenţi Ion Morcgn, ad­ plex de clădiri ce în­ caldă, prietenească, preşedin­
le unităţi se neglijează condi­
Prin decret al Consi­ ţionarea şi tratarea seminţe­ junct al ministrului industriei conjoară mausoleul, se în­ tele Consiliului de Stat,
liului de Stat, tovarăşul lor împotriva bolilor şl dăună­ construcţiilor de maşini, făţişează privirilor un gigan­ Nicolae Ceauşeseu, şi preşe­
Marin Alexie a fost nu­ torilor. se fac controale la su­ Gheorghc Dobra, vicepreşe­ tic monument sclipitor, din dintele Indiei, Varahagiri
marmură
străvezie,
alhâ.
mit în calitate dc amba­ prafaţă. se „scapă" din vede­ dinte al Comisiei guverna­ transformată de dâltuitori In- Venkata Giri, au rostit toas­
turi.
sador extraordinar şi re că una dintre principalele mentale pentru cooperare e-
plenipotenţiar al Repu­ condiţii care asigură obţine­ conomicâ şi tehnică, Petre
blicii Socialiste România rea unei recolte mari este ca­ Tânâsie, ambasadorul Româ­
in Republica Indonezia litatea lucrărilor. niei Ia Delhi, Mircea Nicoles- în ch eierea
şi Republica Singapoie. Respectarea prevederilor cu, director în M.A.E., pre­
cu reşedinţa la Djakarta, contractuale, va trebui, de a­ cum şi S. Than, ambasadorul
in Incul tovarăşului tu ­ semenea, să stea în centrul a- Indiei la Bucureşti, Kewal
şile Gindilă, cure a fost lenţiei conducerilor unităţilor Singh, secretar general ad­ con vorb irilor oficia le
chemat în centrala Mi­ agricole, aceasta fiind o înda­ junct la Ministerul Afacerilor
nisterului Afacerilor Ex­ Externe al Indiei, S. Luko.se,
terne. torire a lor de maximă însem­ şeful Departamentului pentru Miercuri după-nmiazâ. la Nicolac Ceauşeseu, împrcunl
nătate. Europa în M.A.E. Palatul prezidenţial .Rashlra- cu preşedintele Consiliului
Zilele acestei sâptâmîni sînt După semnare, cei doi mi­ pali Bhavan" din Delhi s-nu dc Miniştri. Ion Gltcorgli-
METODA ORIGINALA
DE INVESTIGARE hotârîtoare pentru succesul niştri şi-au exprimat satisfac­ încheiat convorbirile oficiale Maurer, şi primul ministru n|
ţia In legătură cu încheierea
CLINICA campaniei de toamnă şi situa­ româno indiene, care s-au Tndici. Indira Gandhi
ţia existentă In linele coope­ acestui acord şi convingerea desfăşurat intre preşedintele Convorbirile au decurs in
rative agricole de producţie că el va contribui la dezvol­ tr-o atmosferă cordială, pne
U'n colectiv dc medici Consiliului de Stat al Repu
dc la Spitalul unificat impune să fie folosite cu maxi­ tarea in continuare a relaţii­ lenească, de înţelegere şi pro
lor dintre cele două ţâri.
din Constanţa, condus de mum de randament. blicii Socialiste România, fund respect reciproc
dr. Ion Alupoaie, direc­
torul spitalului, a pus la
punct o metodă origina­
lă dc investigare clinică;
utilizarea, ca mijloc dc DRUMUL SOCtaUSMUtUI-DRUMUL SOCI»' ISMULUI • DRUMUL SOCIALISMULUI
contrast pentru radiogra­ „Recepţionez al căldurii apartamentelor
fia rinichiului, a unei
soluţii dc sulfat dc bariu
.sterilă
In examenele radiolo- Incâ de pe vremea lunii lui cuptor, gospodarii oraşelor ne-au promis că Cu unele excepţii : blocurile pe dumneavoastră ? Mai ales mult. La toate blocurile în vat Trebuia să terminăm la
gicc pentru depistarea a* AI, 2 şi 3. câ în această situaţie se află întregime. Este drept că in 1 octombrie a.c. (mi parc iyiUi
numitor afecţiuni rena­ s-au luat măsuri, câ se lucrează intens, că se întîmpînă greutăţi dar că se de­ — Am descoperit un defect majoritatea .plombelor". perioada probelor au mai a- dar n am ee face. Au (ost
le, nu se puteau utiliza pun eforturi, că... în final, la 15 octombrie, cel tîrziu, apartamentele racordate la canalul termic lingă poştă, La blocul F2, caloriferele pârut miei defecţiuni. Dai in neînţelegeri eu dirigintele
mijloacele clasice — so­ la reţelele de termoficare vor avea căldură. ne spune mecanicul Andrei stau .de lemn", chit câ-s din cîteva zile vor fi lichidate" ; I.G.C.L. In cîteva zile sperăm
luţii iodatc dc contrast Au fost luate de bune toate asigurările date - poţi să nu crezi omul cînd Sîrbu. fontă. losif Dan, maistru la sectorul să terminăm..".
— mulţi pacienţi avînd — Cînd s-au făcut probele Locatarii de la ultimul etaj termoficare al I.G.C.L. : .La Sunăm la apartamentul nr.
intoleranţă la ele. Noua spune că se străduieşte ? Şi, la termenul scadent - pe care gospodarii oraşelor de presiune în urma repara­ al blocului K1 nu s-au prea toate punctele termice s-au 37 al unui bloc nou. din ime-
metodă a fost utilizată singuri şi l-au fixat — membrii „Brigăzii fulger'' s-au constituit ad hoc in comisie ţiilor la instalaţie ? bucurat dc avantajele încălzi­ făcut reparaţii curente, capi­
cu rezultate bune la un de recepţie a căldurii din apartamente — pentru că acolo se finalizează de fapt — In luna iunie sau iulie. rii centrale. Nici ieri diminea­ tale, după Cii2. încă in perioa­ di.da apropiere «i punctului
termic nr. 3. „Copilul il cul­
lot de 20 de bolnavi, so­ toate promisiunile, măsurile şi asigurările — şi ou vizitat cartierele de locuinţe Defectul descoperit abia ţă nu se bucurau. L.t calori­ da pregătirilor pentru iarnă". căm îmbrăcat gros. Noaptea
luţia dc sulfat de bariu ieri dimineaţă, lasă să curgă ferele lor se încălzeau abia lată şi cum stau lucrurile e foarte frig", ne spune gos­
sterilă evidenţiind atit din Deva, Hunedoara, Brad, Câlan şi Simeria. Concluziile «.recepţiei la care a apa gîrlâ prin canalul termic, 2-3 clemenţi. îşi instalaseră pe teren. La blocul R3. 7D dc podina David. Să mai sunăm
deficienţele funcţionale participat un mare număr de cetăţeni, iar in calitate de consultanţi membri aî dar la probele de presiune oamenii robinete la calorifer. apartamente au caloriferele la alte apartamente ? Dc ce să
ale rinichilor cît şi le­ comitetelor executive ale consiliilor populare şi tovarăşi cu munci de răspundere ,nu s-a observat" această — Ca să facem aerisirea, nc .îngheţate" ; l«i blocul CI alte deranjăm oamenii ? Doar am
ziunile interne. în conducerile întreprinderilor de gospodărie comunală şi locotivă, ne-au fost pierdere de apă. Bine că s-a spune locatarul Petre Nul. 29 de apartamente sînt reci ; spus mai sus tare sint I»l<» u­
descoperit acum şi nu la Dacă nu ne-am fi convins la blocul 3 bis. .nu merge" f i lo cu caloriferele „in/1,'Ma­
FOTBAL: transmise de : iarnă. câ oamenii au apă caldă şî căldura în trei apartameme ;
înainte de a pieră in n-au nevoie s-o sustragă din te". Şi n am făcui. toi in­
GRECIA — ELVEŢIA 4-1 In cartierul Gojdu,construc­ blocurile nr 3 şi 4 din str. G.
e i aociEi: La unii vine iarna şi la alţii nu (Deva) raid, tovarăşul Nico­ torul — şantierul 1 al T C .H inst.'ilalin de încălzire, mai câ Encscu au necazuri cu căldu­ ventarul
La Salonic a avut loc lae Murcu, directorul — e plin de datorii Dintre intram in păcat cu o afirma ra ; CM.-urile la fel şi. cul­
nteciul internaţional de 1. I G .C.L nc spunea : blocurile racordate la centra­ ţie. mea. nici unul din cele lh 3 A ici s an ..iivun-at
fotbal dintre echipele • GH, I. NEGREA : „G îtu it" de justificări, agentul — In Deva, tonte la termică nr. 10 (centrală Păi cum îi gal.i cînd nu-î 7 hloeuri r«icordate Iu punctul borcanele" incâ din
Greciei şi Elveţiei, cnn- cartierele au eâldurâ. dată .în custodie" I.G.C.L-u- Cum îi cald cind nu-i ppste termic nr. 3. n-au avut căldu­ toamna iie-iitâ Gr,ic
tind pentru preliminarii­ termic nu circulă (Hunedoara) Chiar toate ? Itiner.irul a lui de către .şantier). 03 şi 04 iot ? La unii vine iarna şi la ră ! Deci. nu-s chiar „toate", A le-;i încurcat, a uiim <>
le campionatului mon­ început din cartierul „Progre­ nu au căldură. alţii nu ? cum se ştie In conducerea rlc un an întreg -.i au
dial. Fotbaliştii greci au sul". — Constructorul nu a pre 2 Mai întîi să redăm pă­ I.G.C.L. Justificări? D,i, des fost descoperite abia acum.
repurtat "victoria cu sco­ • c. d r a g o ş : „S-au încurcat borcanele’1 (Simeria) — Am dat căldură la toate dat instalaţiile interioare pro rerile («actorilor răs­ tule Ele sînt cele care .gilu- cînd s a făcut revizia insbi-
rul dc 4—I (3—0). aparbimentelc — răspunde la bale la cald. ne spune mrea punzători de căldura irsc" drumul căldurii spic ca Uiliei de încălzire din apartn
In această grupă con­ întrebarea noastră mee.nnicul nicul Ion Igna. Nu dăm căl­ p apartamentelor Hune loriferele din apartamentele
duce echipa României cu N. STANCIU Căldură „teoretică" şi proporţio- Aron Cibian. Priviţi termo­ dură pentru câ putem inunda doarei: Liviu Ungurea- oamenilor. Mihail Sima. mais­ mente şi a reţelelor exterioa­
7 puncte, urmată dc e­ metrul, arată 90 de grade apartamentele. nu, inginer şef l«i I.G.C.L. : tru la I C .S I I , care conduce re To,itc bune. dc la contra-
chipa Greciei cu 6 punc­ nată între 50 şl 90 la sută (Călan) temperatură la apă Ce să facă locatarii din 03 .încălzirea se dă la cererea lucrările la punctul termic nr.
te. Meciul retur România Şi la blocurile racordate şi 04. tovarăşi de la şantierul asociaţiilor de locatari, deci 3. ne spune : .Cauzele întir-
— Grecia va avea Inc la centralei termice din cartie­ 1 ? Să mai aştepte căldura, nu are o zi oficială de înce­ zierii lucrărilor sînt multe
16 noiembrie la Bucu­ l. IICIU In contratimp cu., răspunderea (Brad) rul .Patria" a ajuns căldura. sau ., să vă mai aştepte i.arna pere. Noi am dat însă mai de Pinâ şi proiectantul e vino­
reşti.