Page 51 - Drumul_socialismului_1969_10

n o . 1 DRUMUL SOCIALISMULUI - lO l 16 OCTOMBRIt 1M0
Concluziile sînt juste; înlăturarea ne­

ajunsurilor însă impune acţiuni eficiente

P rin tre preocupările actuale operativele agricole de pro in a titu ţii Intre 1—25 octom­ ganizat şl trim is In unele în­
ce stau în centrul atenţiei Co­ ducţie obligă ca cel puţin a­ brie ; la sate între 20 octom­ treprinderi, organizaţii econo­
m itetului orăşenesc de partid cum com itetul orăşenesc de brie — 20 noiembrie a.c. mice şi in s titu ţii cîteva co­
Câlan este şi aceea privind partid, după se s-a ajuns Ja A dunările de dări de seamă lective care au controlat mo­
sprijinirea şi îndrumarea uni­ această concluzie, 9ă fie luate şi alegerea organelor de con­ dul In care sînt rezolvata scri­
tă ţilo r socialiste ale agricul­ măsuri eficiente, să se acţione­ ducere la nivelul grupelor sorile. sesizările şi propunerile
tu rii în vederea realizării efec­ oam enilor m uncii.
tivelo r de animale, a produc­ Redăm succint cîteva din
ţiei de carne şi lapte p la n ifi­
cate şi asigurarea bazei fura­ Preocupări actuale ale organizaţiilor aspectele care s-au în tîln it în
jere. cadrul controlului efectuat,
in acest scop biroul comite­ p rivind prim irea oamenilor
tu lu i orăşenesc a întreprins de partid m uncii In audienţă.
recent unele controale şl ana­ La întreprinderea m inieră
lize din care s-a desprins ne­ Barza, m em brii colectivului de
cesitatea lu ă rii unor măsuri
avindvi-se in vedere că sint ze cu toată răspunderea pen­ U.T.C. reprezintă o etapă im ­ conducere sînt repartizaţi pe
încă m ulte sarcini nerezolvate tru a se Îndepărta starea de portantă în activitatea desfă­ bază de program pe fiecare zi
în privinţa realizării planului lucruri ce se constată în coo­ şurată de organele şi organi­ din săptămînă pentru a p rim i Foto i V. ONOIU
la cum părări de animale, a perativele agricole de produc zaţiile U.T.C. Acestea trebuie oamenii m uncii în audienţă. Rod bogat la Staţiunea experimentală din Geoagiu.
com pletării efectivului matcă, tic. să constituie un p rile j de ana­
îndeplinirea planului de liv ră ­ liză temeinică a a ctivită ţii gru­ Io acest an au fost p rim iţi în
ri la carne, lapte, brlnză pelor U.T.C. — verigi de bază audienţe aproape 1000 de sala­
etc. Se solicită sprijinul ale structurii U n iu n ii Tinere­ ria ţi. La autobaza de transport Campania agricola de toamna
Cu totul necorespunzătoare tu lu i Comunist — să co n tri­ auto, din cele 57 de zile pro­
*c prezintă situaţia p rivind a- organelor şi orga­ buie la sporirea ro lu lu i aces­ gramate In acest an pentru au­
rigurarea cantită ţii de fîn u ri tora în munca de educare şi
necesară pe tim p de lam ă form are a tineretului, de mo­ dienţe, s-au ţin u t doar In 15.
pentru hrana anim alelor. Tn nizaţiilor de partid bilizare a lu i la înfăptuirea po­ In cadrul organizaţiei comer­ Ia r comunal, A urel Zaharie.
cooperative nu s-a recoltat deoit litic ii partidului, a hotărîrilor ciale nu este afişat program ul LA GEOAGIU Acesta — în ju ru l orei 12.45
circa 77 la sută din fin u l ne­ în această toamnă, p o trivit statului nostru socialist. de audienţe, Iar clnd a fost — se găsea in cofetăria din
cesar. fnregistrîndu-se în a- prevederilor S tatutului U.T.C. In pregătirea şi desfăşura­ cerut registrul de evidenţă a localitate, la un pahar de vor­
c^astâ situaţie minusviri im ­ şi instru cţiu n ilor Com itetului rea acestor adunări, organele bă, in compania a doi cetă­
portante la C.A.P. Batiz, Sîn- C entral al U niunii Tineretu şi organizaţiile dc partid au da­ acestora s-a răspuns că sala­ In să m în ţă rile teo retic „avan sează" , ţeni. Ne-a dat nişte re la ţii de
craî Nâdâştia de Sus, S trei şl Iul Comunist eu privire la des­ toria de a acorda sp rijin u l ne­ riata este în concediu. La în­ ne-a făcut praf. Se însâmin-
altele, cu toate că în acest an făşurarea alegerilor organelor cesar organelor si organizaţii­ treprinderea de gospodărie o- ţează cu amîndouâ semănăto-
au fost condiţii prielnice de a de conducere ale U.T.C., vor lor U.T.C. în p ractică au ritm ul m elcului rile — ne-a spus acesta. Dacă
avea loc adunări ale grupelor răşcnească problemele ridicate nu ne documentam şl luam
crea o bvină bază furajeră.
Aprecierea făcută de biroul U.T.C, din toate categoriile de nu se urmăresc pînă la capăt, La Cooperativa agricolă de m ină în urmă. P rivin d Insă solicitat preşedintelui şl teh­ drept bună afirm a ţia lu i ? Nu
com itetului orăşenesc de partid organizaţii pentru dări de sea­ Constatări privind la şantierul de construcţii nu producţie din Geoaglu, teore­ modul în care se desfăşoară nicianului agronom să le dea ştia — n iri nu avea cum să
mă şi alegerea b iro u rilo r sau ştie din cofetărie — că somâ-
cum râ „organizaţiile de partid există evidenţă a celor p rim iţi tic, campania agricolă de lucrările agricole, sînt puţine m ijloace de transport pentru nâtorile stau din lipsă dc te­
«a organizatorului şi lo cţiito ru ­ speranţe câ se va term ina in a elibera terenul de porum b
şi consiliile de conducere din lui acestuia. modul de primire In audienţă şi a m odului de toamnă merge de minune. şi coconi. ren pregătit.
cooperative nu au Întreprins Aşa cum se prevede în pre­ soluţionare a problem elor r i­ Aşa ne-a Inform at preşedinte­ două sâptâmlni. preşedintele ln tre b în d u -l pe tehnicianul Susţinută „preocupare44 a-
In plină zi,
le unită ţii, A urel Pera, pre­
cele m ai corespunzătoare mâ- cizările făcute de biroul Co­ a oamenilor muncii dicate etc. şedintele C onsiliului popular cooperativei agricole, A urel agronom Cismaş de ce sint cordâ consiliul popular pen­
de
tru ca lu cră rile agricole
«uri Şl la tim pul p o triv it pen­ m itetulu i Central al U.T.C. a- D in astfel de aspecte se pot al comunei Geoaglu, A urel Pera şi tehnicianul agronom puţini cooperatori la muncă, toamnă să se term ine grabnic
dunârile de alegeri la nivelul în audienţă Zaharie şi tehnicianul agro­ A urel Cismaş, se găseau la nc-a explicat că : „A ic i se lu ­
tru a asigura n utreţurile nece­ trage desigur şi unele conclu­ la C.A.P. Geoagiu I
grupelor U.T.C. se vor desfă­ zii. nom A urel Cismaş. sediu. U nul era angajat in ­ crează cu cap. N u-i scoatem
sare perioadei de iarnă*' este şura j In şcoli Intre 1—25 oc­ Hecent, biroul C om itetului Dacă analizăm practic sta­ tr-o discuţie cu contabilul şef, pe to ţi In cîmp pentru câ nu Com entariile sînt de prisos.
justă. Situaţia existentă în co­ tom brie ; in întreprinderi şl orăşenesc de partid Brad a or- C. GHEOROHE diul în care se găseşte aceas­ a ltu l se plim ba, fără nici un avem suficiente m ijloace de Ce trebuie făcut se ştie. S-au
tă cooperativă agricolă, după rost, prin incinta cooperati­ transport44. spus şi s-au făcut in s tru iri si
a firm aţia celor trei cu care vei B rigadierul de cîmp Ion Intr-adevăr, nu sint fiindcă, parainstruiri în acest sens,
am discutat, se pot trage două Borza e în vo it pentru 6 z i­ parafrazînd expresia tehnicia­ dar se vede treaba câ nu se
aplică în practică.
A ţi co n tra cta t legu m e concluzii: ori câ Interlocutorii le (7 I). nului. nu se lucrează cu cap. De d o rit este ca cei vizaţi,
vor să ascundă realitatea ; ori
Măsuri energice, nu sînt in cunoştinţă de cau­ semăna nim ic. Nu mai era te­ în tîln it, ieri în ju ru l orei 12,30, in prezentul m aterial, să lase
Pe căruţaşul Petru Popa l-am
Ie ri de la ora 12 nu se mai
de o parte teoriile şi
alte
ză cînd spun câ lu cră rile a-
ren pregătit. In locurile unde
mergînd spre moară să-şi a-
şi acum „livraţi" scu ze? grlcole la Geoagiu merg de urmează să se însâmînţeze ducâ un sac cu făină de mă­ preocupări, pentru care dc
altfel nici nu sînt rem uneraţi,
minune.
grîu, se mai găseşte
sfeclă
lai. în tim p ce pe cooperatorii
şi să întreprindă măsuri ener­
nu justificări! Judeţul nostru sînt datoare, semnalează serioase restanţe ceaitâ afirm aţie ? (noroc câ unde sînt cartofi de care veniseră la sediu îi fr i­ gice în vederea im pulsionării
Pe ce considerent facem a-
Cooperatlvele agricole din
geau degetele după o căruţă.
recoltat — circa fi hectare —
tuturor a ctivită ţilo r ce se des­
Situaţia în tîln itâ ne-a de­
in contul contractelor înche­ în privinţa liv ră rii legume­ Cooperativa are de tnsâ- nu se însâmînţeazâ). term inat să cerem o părere făşoară la cooperativa agrico­
lor. Cind şi-au pus semnăturA
Patru tractoare şi o rem or­
iate cu I.L.F., faţă de consu­ pe contracte şl au angAjat m înţat grîu pe o suprafaţă de că stau, în tim p ce aproxim a­ despre stadiul lu c ră rilo r şi lă din Geoagiu.
m atori cu cîteva m ii de tone prestigiul u n ită ţilo r pe care 410 hectare şi de recoltat po­ tiv 8 m em bri cooperatori au preşedintelui consiliului popu- N. PANAITESCU
de legume. Există cooperati­ le conduc, preşedinţii acestor rum bul de pe 330 de hectare.
ve agricole care din ci te u n ită ţi nu s-au gîndlt că o- Deşi unitatea dispune de pes­
80-160 tone de legume con­ b lig a ţlile ce şi le asumă nu te 600 fa m ilii de cooperatori,
cumva la săparea actualelor lu cră ri de pregătire din tractate nu au liv ra t deelt sînt doar o sim plă fo rm a lita ­ de 12 tractoare, 40 de căruţe
şi tre i maşini
(o frumoasă
cadrul sectorului I au fost neglijate cele mai elemen­ ca ntităţi infim e, reprezentînd te, câ ele nu se pot acoperi zestre pe care alte cooperati­
tare noţiuni de susţinere 7 Oare nu lem nul râm at In mai puţin de 10-15 procente. cu Justificări 7 Dînd vina pe ve agricole ar dori să o po­ ECOURI LA ARTICOLUT
spatele susţinerii din bolţari a planului în clin a t duce In tr-o asemenea situaţie se condiţiile atmosferice, acum sede), totuşi tre bu rile gospo­
în prezent la o concentrare a presiunilor în anumite găsesc C.A.P. Sarmlzegetusa. consiliile de conducere . l i ­ dăreşti merg alandala. S-a
puncte ale lu c ră rii contribuind prin aceasta la dis­ Ostrov, Ruşi, Clopotiva, Foit. vrează” scuze în locul pro­ Insâm fnţat grîu, plnâ ieri, pe
trugerea susţinerii 7 Toate acestea sint cauze care, Cigmău şi altele. duselor. Râu este că aseme­ circa 300 de hectare şi s-a re­
bineînţeles, derivă din im p rovizaţiile care au fost fă ­ Invocînd m otivul că unele nea procedee inadm isibile coltat porum bul de pe 200 de
cute cu ocazia săpării şi susţinerii lu c ră rii m iniere res­ c u ltu ri „e-au compromis*, sînt tolerate cu m ultă uşu­ hectare (Datele sînt luate de
pective, a lipsei de supraveghere din partea cadrelor cooperatorii d in Silvaş nu au rin ţă şl de către U.J.C A.P., la preşedintele C.A.P.).
tehnice care în acest caz nu şi-au fâcut pe de­ liv ra t nici o tonă de castra­ organ căruia 1 s-a încredin­ Dacă exista o preocupare C in e o a j u t ă p e B . J . ? “
plin datoria. Astăzi o serie de Justificări neîntemeiate veţi din cele 30 stabilite. ţa t sarcina să răspundă de susţinută din partea consiliu­
care se fac în acest sens, se reflectă în m inusurile Deşi o parte din producţie îndeplinirea Integrală a con­ lu i de conducere, a consiliu­
semnalate la planul de producţie. j putea fi salvată, cultura a tractelor. (Plnâ cînd se vor lu i popular com unal şl a o r­
Cum s-a acţionat pentru remedierea deficienţe­ fost lăsată în voia soartei, mai perpetua astfel de prac­ ganelor agricole judeţene, pe
lor ? Foarte simplu. S e’ procedează în prezent la sus­ năpădită de buruieni. Asemă­ tici dăunătoare pentru situa­ măsura forţei de muncă şi a In pagina „Să discutăm de­ dreseazâ tinerei B. J. şi părin­ neze pc toţi acei ce situează,
ţinerea... b o lţa rilo r cu arm ături metalice sau din lemn nător s-au petrecut lucrurile spre tinereţe**, publicată in zi­ ţilo r ei un mesaj em oţionant i mai presus decit m ulţum irea
ţia economică a C.A.P., pen­ u tila je lo r şi atelajelor exis­ arul nostru nr. 4577, din 20 „Sintem p ărinţi şi nu avem personală, idealul copiilor lor.
— după preferinţă pentru ca totuşi să fie posibilă ex­ cu unele c u ltu ri şi la C.A.P. tente, Ia Geoagiu se putea În ­
tracţia pe acest plan înclinat (de altfel singurul des­ Sinpetru, Clopotiva, Ruşi şi tru buna aprovizionare a cheia campania agricolă de septembrie 1069, a apărut ar­ dccît o singură fetiţă, care Vă scriu in calitate de marnă,
tin a t acestui scop) a unei ca ntităţi de cărbune. Sâ in alte u n ită ţi la care se populaţiei 7 toamnă cu cel puţin o sâptâ- ticolul „Cine o ajută pe B. J. ?“ , este elevă în clasa a IX -a. în numele a ceea ce este mai
nu mai vorbim câ au fost zile cînd, pe un singur în care redacţia a făcut Ne bucurăm foarte m ult de nobil in viaţa unei feroci : cre­
schimb s-au extras doar 15—20 de vagoneţi cu căr­ public apelul tinerei B. J., ea, învaţă bine şi este apre­ area unei fiin ţe umane şi că­
bune. elevă Intr-un sat îndepăr­ ciată dc tovarăşii profesori. lăuzirea paşilor ci astfel, in ­
Planul de producţie este evident rămas In urm ă tat de munte al judeţu­ Ca p ărinţi, tot ce avem mai c it să fim m îndre de opera
lu i nostru, ai cărei pă­ bun ii dedicăm ei şi tot ce pu­ noastră.
cu toate câ in această direcţie este concentrată în­
rin ţi, din motive „obiective44, tem face, facem numai pentru Ca părinţi, avem sfînta da­
treaga forţă de muncă a sectoarelor. Dar, situaţia nu
este mai bună nici la lucră rile de pregătire care sînt i-au interzis să mai meargă ea. Nu am atîta h îrtic cite aş torie dc a oferi copiilor noştri
râmsse restante cu aproape 470 m l. M ai m ult, dato­ la şcoală Din dorinţa sinceră putea scrie despre acest lu ­ tot ce au nevoie in pregă­
rită ritm u lu i impus la executarea lucrărilo r, calitatea dc u veni în a jutorul tinerei cru, şi dc aceea trec la in tim - tirea pentru viaţă. Noi trăim
lor lasă m u lt de dorit. B. J., numeroşi c itito ri s-au plarca petrecută in tre B. J. şi într-o epocă nouă, in care con­
S olicitîndu-i tehnicianului Cornel G ruieţ părerea adresat redacţiei, gata s-o a ju ­ p ă rin ţii ei. d iţiile m ateriale trebuie neapă­
despre felul cum sint îm binate arm ăturile metalice te, sâ-i mărturisească gîndu- Cred că pă rin ţi ca ai tinerei ra t completate cu educarea
rilc lor, să se adreseze părin­ B. .1. nu mai sint. Sau dacă
la susţinerea galeriilor, despre im portanţa pe care o copilului in s p iritu l dragostei
are îm binarea corectă a lor, răspunsul a venit corect, ţilo r care fac asemenea gre­ totuşi mai sint, se pot număra pentru om. a! cinstei, al dăru­
ca la carte. Dar, de ce oare nu se fntfm plâ acelaşi lu ­ şeli. pe degete. Astăzi, cînd p a rti­ ir ii de sine, şi aceste calităţi
cru şl In practică 7 Am trecut cu dînsul de două ori ELEVA T.M. ne s c rie : „Cine dul şi statul au creat cele mai exclud egoismul. Un oro ego­
pe lingă lucrările executate de echipa m inerului Pa- o poate ajuta pc B. J. ? Păre­ favorabile condiţii pentru în­ ist nti-şi iubeşte şi ca atare
vel Lup. Dar tehnicianul nu a dat nici o indicaţie cu rea mea oste că la această în­ văţătura, cu posibilităţi largi nu-şi ajută semenii, dar cum
toate câ m odul de îm binare a a rm ăturilor lăsa m u lt trebare nim eni nu poate răs­ de afirm are pentru toţi cei pot fi calificaţi acei părinţi
de dorit, fiin d prea departe de ceea ce ne explicase. punde mal bine decit p ă rin ţii care învaţă, să mal existe pă­ care răpesc copilului lor unica
Se vorbea la Ţebea foarte m ult despre necesitatea ei. Eu sint elevă în clasa a rin ţi care să oprească copiii şansă de a sc afirm a, cunoaş­
schim bării metodei de exploatare. Şi acest lucru se X U -a la Liceul „A u re l V laicu *4 să meargă la şcoală ? Asta-i terea. care-o poate dobîndi nu­
făcea to t m ai m ult sim ţit cu c it actuala metodă nu din Orăştie, şi pentru a ajunge judecata p ă rin ţilo r carc-şi Iu­ mai in şcoală 7
putea asigura randam entele scontate. in u ltim u l an ul liceului pă­ besc copilul ? G îndiţi-vu p ă rinţi ai elevei
— Noi am propus — ne spuneA ing. Teodor Pag rin ţii mei şi-au dat toată os­ Sint m ii de p ă rin ţi care B. J. Ia v iito ru l fiicei dv. I Nu
— metoda de exploatare cu abataj frontal, dar credem teneala şi tot interesul. T rebu­ merg des pe la şcoală, se inte­ o p riva ţi de dreptul de care se
câ propunerea noastră zace pe undeva p rin sertarele ie să le mulţumesc pentru g ri­ resează cum învaţă copiii lor, bucură toţi copiii din (ară !
vreunui birou din cadrul centralei. ja cu care s-au ocupat de m i­ ce pot sft Ic ofere în viaţă, iar Sînt p ă rin ţi care ar da mai
In această stare de fapt, ce răspuns pot da tova- ne, pentru faptul cft mi-au o­ tu, părinte a lui B. J „ iţi o­ m u lt decit toată averea dv. in
fe rit toate posibilităţile să în­ preşti fetiţa de la şcoală, deşi
• râşii din conducerea Centralei cărbunelui Petroşani ? schim bul unui copil sănătos,
Pînâ cînd se va căuta tărăgănarea rezolvării situaţiei văţ şi să mă cu ltiv prin şcoa­ este dornică să înveţe şi-i pla­ capabil să înveţe... Dv. aveţi
oare In prezent a devenit de strictă actualitate 7 Sau lă. ce cartea 7 un copil sănătos, dar fără
poale anum ite persoane care răspund de astfel de pro­ Părerea mea şi a celorlalţi P ă rin ţii lui U.J. trebuie să şcoală nu va putea fi complet,
bleme răm în complet refractare la unele propuneri colegi este că eleva B. J. nu meargă Ia şcoală îm preună cu îm i sint cunoscute atîtea ca­
făcute de către u n ită ţile subordonate. trebuie sft se descurajeze. Poa­ tinftra elevă, să-şi ceară ier­ zuri cînd p ă rin ţii şi-au retras
Desigur, drum ul spre perfecţionare nu poate fi te pînă la urmă p ă rin ţii ei işi tare dc la profesori, iar pe fetele de !a şcoală ca să Ic
netezit prin ocolirea realităţilo r, a diferitelor pro­ vor da seama dc im portanţa colegii lui U.J. îi sfătuiesc să m ărite, dar regretele n-au in-
bleme ale exploatării, ci doar prin luarea unor măsuri Datorită calităţii lor ridicate, stilpli Hidraulici de abataj produşi de Uzina de utilaj minier şcolii şi işi vor repara gre­ meargă toţi, toată clasa, Ia pă­ tirz ia t să apară, in conştiinţa
de mare eficienţă, p rin tr-o mai mare m obilizare a în ­ Petroşani sînt foarte solicitaţi.;Folosirea lor pe scară largă la sistemul de susţinere in abataje şeala4*. rin ţii ei şi să ceară neapărat lo r făcîndu-şi loc tîrz ii remuş-
tregului colectiv. Sînt probleme care se cer acum, conduce la creşterea randamentelor pe post. In fotografie vă prezentăm pe frezorul Petru Mo- IL IE ŞTEMAR, din Orăştie, să o lase la şcoală. câri...
cînd situaţia în treprinderii este deficitară la m ulte ca­ raru, de la această unitate producătoare, executind manivele de pompare, necesare stilpilor str. N. Bălcescu, nr. 3, m un­ Pc acest om (tatăl lu i B. J.) V reţi s-o aveţi lingă dv. ?
pitole şi mai ales pentru evitarea ei în viito r. hidraulici de abataj. citor pe şantierul nr. 2 mon­ dacă l-aş avea in faţă i-aş vor­ D orinţa dumneavoastră e jus­
taj — instalaţii al I.C.S.H., a- bi in aşa fel de l-aş face să tificată. dar nu şi soluţia dc
plingâ...** rezolvare a cazului.
IU L IA N A TIR TU , învăţătoa­ Dragă B. J., fntoarce-tc la
re la căm inul — şcoală nr. 12 locul tău din bancă, convinsă
Păclişîi (Haţeg), adresează re­ că (cu riscul de a-1 supăra
Sînt înlocuite — pînâ una-alta
La consiliul popular se cu­
In sflrşit, la Brad, nu

DNinilL SOCI RLISMOLUI - ORIIMUt SOCIALISMULUI • DRUMUL SUCIBUSMULUI 5 mai In tiln im oameni — cu nişte table, sp rijin ite de noaşte situaţia de la punctul dacţiei următoarea scrisoare : pentru moment pe părinţi), le
„A m c itit şi m-a impresionat
vei educe m ai tîrzlu bucu­
n e m ulţum iţi ca In iar-
De la consiliul popular o-
Cosma, prim arul
oraşului, il
B nă şi in prim ăvară. No şine. term ic nr. 2. Tovarăşul Ioan mom entul de grea încercare riile pe care, acum, egoismul
întîm pinâ bucuroşi : râşenesc prim im asigurări câ, caută de aproape două lu n i fn care se află eleva U. J. Aş nu-i Iasă să Ie p re va d ă "!
„N u mal avem probleme cu în citeva 2ile, totul va fi ga­ pe şeful de şantier, ing. Petru dori ca apelul meu sft-i deter­ ★
Şi dacă nu este, răm în 12 fa­ plâ". Totuşi, ştie că pc stra căldura. Se vede câ articolele ta. IG .C .L., care a efectuat Le mie. m ine pc părinţi în luarea ce­ In tru c ît nu ne-a sosit încă
lei mai bune măsuri şi sper
m ilii să se încălzească şi în da U n irii se lucrează la ca­ din ziar au ajuns unde tre­ lucrările de reparaţii capitale — L-am aflat, totuşi, într-o nici o veste de la B. J., discu­
iarna aceasta cu apa care v i­ nalul tehnic. De ce ? buie. De cîteva zile calorife­ de la punctul term ic nr. 1 îşi zi — ne spune tovarăşul Cos­ câ eleva işi va putea continua ţia p rivin d cazul el râmtne
ne pe... retur 7 Sau I G.C.L. — La încheierea reviziilor, rele funcţionează fără între­ va inchcia onorabil lucrarea. ma — şi i-am cerut să-şi facă şcoala. în continuare deschisă. A dre­
Deva va rezolva problema ? în 30 septembrie, totul era In rupere De cînd s-a reparat Avem ce rtitud ini să credem un program de lucru, să ştim Situaţia în care se află ti- săm m u lţu m iri tu tu ro r celor
la termică pînâ în blocuri. In orice caz, să nu fie uitat ordine. Acum am constatai punctul term ic nr 1 s-au re­ câ aşa va fi. Nu lc avem insă şi noi pe unde mai trăieşte şi năra noastră elevă este grea care ne-au scris plnâ acum.
Asigurarea dată de tovarăşii m aistrul cu pricina la»., soco­ că se pierde o mare cantitate zolvat şl necazurile noastre44. de la punctul term ic nr. 2, cu ce se ocupă. Dar a plecat şi nu poate sft nu impresio- t. r.
Nicolae Marcu — directorul teală. , de apă caldă, undeva pe reţea Cuvintele ne sînt adresate in unde Şantierul IV al T.C.H. se cu program cu tot.
IG .C .L. Deva şi V irg il Vane. Despre căldura aparta­ şi căutăm defecţiunea pentru apartamentele fa m iliilo r Ion „străduieşte4* de aproape două S înteţi aşteptat la Brad to­
inginer şef, a fost respectată: mentelor din oraşul a o remedia — ni se explică Corega, bloc C3, Ioan Suşa, luni să monteze aparatul de varăşe şef de şantier. A ltfe l j
la 15 octom brie centrala te r­ nou, .teoretic44 — cum la I G.C.L. de către conducă­ bloc A l, Nicolae Vâmaru, contracurent. se cam încurcă treburile. j Concurs pentru şcolari
mică a fu rn iza t căldură în spunea tovarăşul Ila rie to ru l tehnic. bloc A4. La punctul term ic „Brigada fulger" n-a intenţionat un proces verbal de
loate apartamentele. N um ai " Gărduş. conducătorul M ai există şi alte explicaţii nr. 1 în tiln im . intr-adevăr, lu ­
că de „recepţionat" n-au re ­ tehnic al I G.C.L. Câlan — se — lipsa de materiale, pentru cru rile schimbate. recepţie, ci sâ le Iaca cunoscut factorilor competenţi câ,
cepţionat-o chiar toate. Au poate spune că s-a făcut deja că re p a rtiţia *a fost onorată — S-au făcut reparaţii ca­ pe ici pe colo, „conducta" răspunderii cu care au fos(
rămas cele cu.,, borcanele (a sim ţită. Teoretic doar, pentru doar pe trim estrul IV. Ce b i­ pitale — ne informează minis­ pregătite centralele termice, reţelele de termoficare şi in­ „Sa ne cunoaştem
se c iti conductele) încurcate că îndrăgita căldură în acest ne câ m otivul este serios, o tru l D um itru Ciurezan. S-a stalaţiile interioare... sufla. Unii au zis câ „incâ nu-i chiar
toamna trecută. A tunci mais­ anotim p n-a cuprins locatarii biectiv şi, mal ales. cunoscut m ontat un nou aparat de con-
tru l Hozental n-a u rm ă rit (ca blocului 9. de pe strada Flo­ la toate n ive lu rile — orăşe­ tracurent, s-au extins conduc­ atît de frig", alţii s-au justificat, iar pentru unele pregă­
să nu spunem condus), atent rilo r, şi ai noului bloc (5) dc nesc, Judeţean .. A ltfe l, proba­ tele, s-a m ărit spaţiul aferent tiri care nu s-au fâcut, nu-i nevoie de explicaţii. Ji se patria“
lucrările şi instalatorii au le­ pe strada Bradului. Pe prim ii, b il. nici tovarăşul Gărduş punctului termic. Toate re­ prezintâ singure de la o poştâ. Cum de n-au fost vâzute
gat conductele invers — ne caloriferul li încălzeşte doar m edierile din vară s-au ter­ pînâ acum? întrebarea vizeazâ direct blocurile I şi K1 din
spune tovarăşul Ioan Irim ie, in proporţie dc 50 la sută, n-ar fi fost atît de lin iştit. m inat : s-au desfăcut canale­ tiupccloraiul şcolar Jude­
preşedintele C om itetului exe­ după explicaţia tovarăşului Pentru câ şl la blocul 5, din le termice, s-au curăţat, s-au Deva, conductele inversate de la Simeria, situaţia de la ţean, în colaborare cu între­ nia*. vor rula Ia cinemato­
cutiv al C onsiliului popular al Gărduş. Vor beneficia de strada B radului, „încălzit44 de izolat conductele. în seara zi­ Câlan, punctele termice de la Brad -- aviz Trustului de prinderea cinematografică in­ grafele din judef după urmă­
oraşului Simeria. Acum apa .căldură 90 la sută" după centrala termică nr. 2, nu vi­ lei de 13 octombrie a Început construcţii Hunedoara care „trage" de cîteva luni ţie terjudeţeană Deva, organi­ torul program : 17—18 oc­
caldă merge pe unde ar tre­ montarea pompei a şasea la ne căldura tot din lipsa pom­ furnizarea căldurii, care va nişte lucrâri „mărunte" şi... mai sint.» zează un concurs pentru e« tombrie „C ultural" Lupcni,
bui să vină. adică prin con­ centrala termică nr. 1. Verificaţi-le singuri tovarâşi de la întreprinderile de levi, cu buletine do partici­ 19 octombrie „7 Noiembrie"
ducta de retur şi vine pe un­ Apropo de centralele term i­ pelor. merge continuu pînâ în p ri­ pare. pe tema „Să nc cunoaş­ Uriceni, 21 oct. „11 Iunie"
de ar trebui să meargă. In ­ ce La prima, lucrările de re­ Deci. la Câlan prima măvară. gospodărie comunală şi locativâ şi de la unităţile de Câlan, 22-23 oct. „P atria *4
' ci surra nvi se poate face m edieri şi revizii s-au înche­ zi de căldură a început Pînă aici toate bune Dar construcţii I Vă aparţin. Nu facem inventare şi nici răs­ tem patria4*. Filmele incluse Deva, 11-12 noiembrie „L u ­
rh ia r atit de sim plu pentru că iat şi cele 8 cazane funcţio­ spaţiul extins, despre care ne punsuri „să fie" nu aşteptăm, ci măsuri cu termene şi în concurs. „România — o ri­ mina44 lila şi 15-16 noiem­
uebuie spartă pardoseala de nează din plin. Aşa nc-a asi­ cam., rece. Să nu fie vorba zont 69“ , „România inedită*, brie „Steaua roşie" Brad.
beton din magazinul dc tex­ gurat şi fochistul Ioan Jur) : de o... răceală în tratarea a­ vorbeşte tovarăşul Ciurezan. responsabilităţi personale, a căror realizare să ne-o con- Cîştigătorilor li sc vor a­
tile de sub cele 12 aparta­ „Eu dau drum ul la apă. mai cestei im portante probleme a comunică ne.stingherit c u .. ce­ Î firme şt locatarii. Că, dacă „incâ n-a venit iarna*4, să „Dc I? străbuni la străne­ tribui numeroase premii in
poţi4* şi „O zi in Transilva-
mente. Altă soluţie nu este. departe nu ştiu ce se întîm - cetăţenilor ? A r fi grav I rul. Lipsesc ferestrele, uşile. ştiţi câ vine şi, ce-aţi zice sâ primiţi căldură pe... retur ? obiecte.