Page 54 - Drumul_socialismului_1969_10

MuntypfoM rjm
SA1 A DE iPOTiipj^
Anul XXI proletari din toate t&r h e, u n iţ i-v ă ! Redacţia
şi administraţia
Nr. 4600
ziarului

Vineri D EV A . str D t Petru Grota nr V

17 octombrie telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretai de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 :
secţiile culturo-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI
1585.

R Ă S P U N D E R E A P E N T R U ÎN D E P L IN IR E A „Nu ştiu ca In ziar să se

cartierul
despre
fi scris
Gojdu din Deva altfel de-
cit critic' — spunea un to­
P L A N U L U I R E V IN E , ÎN E X C L U S IV IT A T E , varăş de la consiliul popu­
lar al m unicipiului. Nu l-am
contrazis pentru că, trebuie
să se recunoască, nu prea K O
era altceva de scris,
dectt
C O M IT E T E L O R de criticat, cind constructo­
rul. cind gospodarii oraşu­
lui, cind cetăţenii.. Pentru
că, sincer vorbind, nu era
chiar curată faţa cartieru­
D E D IR E C Ţ IE I lu i Acum se scrie din nou.
Critic ? Nu chiar De lau­
dă ? Şi de laudă. Semnata­ din dovezile concludente ale
rul acestor rlnduri, Insă, T rim işii speciali Agerprcs, tante părţi a industriei sale succeselor obţinute dc po­
M ari suprafeţe agricole
sînt
vrea să surprindă un mo­ Nicolae Ionescu şi Paul Fî- porul indian în efortul său
ment din metamorfoza — ce nanţu transm it : După ce au rezervate pla n ta ţiilo r de ca­ de înscriere a ţâ rii In orbita
fea, care a fost cu llivatâ aici
Comitetele de direcţie au trecut peste perioada bine că a venit ceasu l! — fost tim p de trei zile oaspeţii pentru prima oară în India. progresului tehnologic m on­
..adolescenţei11. Ele au devenit în scurtă vreme organe capitalei Indiei, preşedintele Ca şi în restul tării, cea mai dial — com plexul industrial
de conducere colectivă a întreprinderilor, râspunzînd C onsiliului de Stat al Repu­ mare parte a populaţiei sta­ „H industan".
blicii
Socialiste
România,
pentru bunul mers al Întregii vieţi economice. Inves­ Nicolae Ceauşescu, cu soţia, tului. de aproape 30 m ilioane în so ţiţi de S. Rath, m inis­
tite de societate cu dreptul de a participa nemijlocit» FATA preşedintele C onsiliului de locuitori, este ocupată în a- tru l industriei în guvernul
In elaborarea şi fundamentarea planului de stat, co­ M in iştri, Ion G h e o r g h e griculturâ. E fo rtu rile Indiei statului Mysore, tovarăşii
m itetele de direcţie au marea îndatorire de a face to­ Maurer, cu soţia, şi persoane­ de emancipare economică îşi Nicolae Ceauşescu şi Ion
tul pentru respectarea legii planului de stat. a tuturor le oficiale române care ii în ­ pun însă tot mai pregnant Gheorghe M aurer, îm preună
prevederilor ce revin în trep rin derilor — unicul c ri­ CURATĂ A soţesc au plecat joi dim inea­ amprenta Şi în această regiu­ cu Corneliu Mâncscu, m inis­
teriu dc apreciere a competenţei şi eficienţei a ctivi­ ţa spre Bangalore ne care cunoaşte în aceşti ani tru l afacerilor externe. Cor­
tă ţii lor fiind rezultatele economice concrete. C onvorbirile oficiale fructu­ o dezvoltare rapidă a capaci­ nel Burtică, m in istru l comer­
Aeţionînd energic pentru înlăturarea a rb itra riu lu i CARTIERULUI oase avute la D eliii de şeful tăţilo r industriale, atestată ţu lu i exterior. loan Morega. ad­
în luarea deciziilor, fructificarea experienţei specia­ stalului român, împreună cu p rintre altele de prim a fa ­ ju n ct al m inistru lui industriei
liştilor. a cadrelor valoroase din întreprinderi, a masei preşedintele C onsiliului de brică indiană de avioane, de construcţiilor de maşini, Petre
oam enilor muncii, comitetele do direcţie îndeplinesc M iniştri, cu şeful guvernului moderna uzină de m aşini-u- Tânâsie, ambasadorul Repu­
0 înaltă funcţie eronomioâ. politică şi socială fiind un cartierului spre ceea ce se indian, acordurile incheiale nelte „H industan", de Uzina b lic ii Socialiste România la
factor creator în realizarea exemplară a sarcinilor numeşte faţă curată. De intre cele două ţâri în d ife ri­ pentru echipament electronic Delhi. sînt în lîm p in a ţi la so­
de producţie şi asigurarea unei înalte eficienţe econo­ vreo citeva zile, si con­ te domenii ale colaborării şi etc. sirea în uzină de preşedinte­
mice. structori. şi gospodari, şi gos­ cooperării economice şi tehni- La eoborirca din avion, to­ le C onsiliului de A d m inistra,
In întreprinderile ju d eţu lui nostru există în aeesb podine, cu buldozere, cu co-ştiinţifice, contactele m u l­ varăşii Nicolae Ceauşescu. cu ţie, S M. Patcl. şi de directo­
ru l general K R. S Gowda. .
sens nenumărate exem ple pozitive. Este binecunos­ maşini, cu macarale, cu gre­ tilaterale realizate cu acest soţia, şi Ion Gheorghe Maurer. Oaspeţii sînt conduşi dc a
cut că la C.S Hunedoara. F.C Orâştie, I.F. Deva. ble sau lopeti au asaltat p rile j oferă temei deplin a­ cu soţia, sînt in lim p in a ţi dc lungul principalelor secţii ale
1 C.SM. şi altele, comitetele de direcţie au soluţionat cartierul, de la „K 7“ piuă precierii eâ prima parte a guvernatorul statului Mysore. Fabricii de m aşini-unelte. un­
cu competenţă şi răspundere probleme majore privind la A FI 20. Iar e şant ier Nu. vizitei oaspeţilor rom âni in Somanath Lyer, cu soţia, şi de prind treptat contur mo­
folosirea cu m axim um dc randam ent a capacităţilor nu se scormoneşte cartieru l; India s-a desfăşurat cu suc­ de prim ul m inistru al guver­ dernele strunguri, raboteze,
de producţie, a forţei de muncă şi tim p u lu i de lucru, se curăţă, se amenajează zo­ ces. confinnînd re la ţiile de nului statului. P a lii Veeren- prese hidraulice etc., realiza­
pentru creşterea continuă a p ro d uctivităţii m uncii, ne verzi, se sapă potecile pe profundă prietenie şi stimă dra. Pe aeroport se află, de te după cele mai perfecţiona­
reducerea preţului de cost şi îm bunătăţirea ca lită ţii Hărnicia şi priceperea sînt atributele ce caracterizează acti­ care oamenii şi le-au tăiat existente intre România şi asemenea, m em bri ai guver­ te tehnologii. Gazdele evocă
produselor. Toate acestea se oglindesc direct în evolu­ vitatea strungarului Vasile Roşea, de la autobaza Brad. El este „pe scurtătură\ Se ridică India, contribuind la a m p lifi­ nulu i statului Mysore, gene­ cu m indrie succesele obţinute
ţia favorabilă a a ctivită ţii economice, în acumularea posesorul unei insigne jubiliare ce-i atestă menţinerea, cinci ani resturile de fîşii şi betoane carea continuă a acestor re­ ra li şi o fiţe ri superiori ai de colectivul uzinei, aprecie­
neîntreruptă de depăşiri de plan ]a to ţi indicatorii. consecutiv, in fruntea întrecerii. Foto : V. ONOIU pe care le-au „uitat' de ci­ la ţii. Ia o mai bună cunoaşte­ forţelor armate indiene, m em ­ rea de care se bucură rodul
re şi înţelegere
reciprocă.
Acest sistem dc muncă se Încadrează organic în ne ştie cînd, constructorii, Oaspeţii rom âni au avut. de b rii C onsiliului m unicipal al m uncii lor, atît in ţară. cît
coordonatele stabilite de partid, corespunde pe deplin se rad de noroi fi se spală asemenea, p rile ju l în aceste oraşului Bangalore. alte per­ şi pe plan mondial. V izita to rii
soane oficiale, numeroşi zia­
m arilor sarcini ale m em brilor com itetelor de direcţie aleile betonate (n-o să mai zile să cunoască unele din rişti. fotoreporteri şi opera­ primesc ample in fo rm a ţii des­
şi ale cadrelor de specialişti din economia noastră. Re­ umblăm cu galoşii in ser­ principalele preocupări ale tori, reprezentanţi ai ziarelor pre istoricul în tre prin de rii —
zultatele m uncii lor sînt pe m&sura învestiturii date vietă), se... Intr-un curint, Indici contemporane în direc­ şi agenţiilor de presă indiene construită exclusiv prin in ­
de către partid, masa de salariaţi, de către întreaga se munceşte. ţia consolidării şi accelerării vestiţiile statului — despre o-
societate. Eliminarea degajărilor de praf „Acum ne laudă !“ r a şi străine. fo rtu rile depuse pentru asi­
sjntne mulţumit. tovarăşul progresului economie, precum Sînt intonate im nurile dc
Nn aceleaşi lucruri se pot afirm a însă despre co­ de la consiliul popular. Nu şi cîteva din capodoperele stat ale României şi Indiei. gurarea ca lifică rii superioare
m itetele de direcţie de la o serie de u nităţi economice la răcirea minereului de fier chiar. Am fi dorit să po­ Ind ici istorice, care stau m ăr­ Preşedintele C onsiliului de a cadrelor de m uncitori şi
din judeţul nostru, unde rezultatele în producţie sint menim o listă întreagă de turie fo iţe i creatoare a po­ Stat trece în revistă garda de tehnicieni. Astfel, dacă în p ri­
nesatisfâeâtoare, sub pos ib ilitâ ţile reale de care dis­ In cadrul Uzinei dc prepa­ prezent se poale recupera j deputaţi din cartier, de ce­ porului acestei ţâri. onoare aliniată pe aeroport. m ii ani după intrarea în func­
pun Asemenea rezultate sint, de altfel, oglinda fidelă rare a minereurilor de la Tc- praful confinind minereu de \ tăţeni aflaţi in plină acti­ . ora 9.00. Coloana m aşini­ Râspunzînd pe aeroport so­ ţiune a uzinei, a fost nevoie
liu j se aplică în prezent cu
a modului cum directorii, inginerii şefi, celelalte succes o nouă soluţie tehnică fier cxcluzîndu-so totodată şi j vitate gospodărească. Dar lor oficiale părăseşte palatul lic ită rii zia riştilor indieni. pre_ de ajutorul unor specialişti
cadre dc conducere îşi fac datoria. vicierea atmosferei înconjură- [ oficial Rashtrapati llhavan. străini, arată dl. S.M. Patcl.
de răcire u minereurilor, care toare. Pe ultimele trei luni I în afară de locatarii blo­ şedinţele Nicolae Ceauşescu a în lr-o perioadă re lativ scurtă
Probabil se vor mai găsi unii care să spună râ exclude degajările dc praf ale anului in curs pe semna | c u rilo r C 7. F 5, A 7, A 2, unde a fost reşedinţa oaincnir transmis locuitorilor oraşului ei au fost complet înlocuiţi
ncrealizaren sarcinilor de plan se datoreşte aşa-zisclor produse de minereul prăjit in­ acestei tehnologii au fost es- i şi K 2 nu s-au prea înghe­ lor de stat rom âni in capita­ Bangalore un mesaj călduros, eu tineri ingineri şi m uncitori
cauze obiective, eă soluţionarea greutăţilor ee intervin trodus în camerele de răcire. liniate economii în valoare dc suit oamenii ia lucru. An la Indici u rin d u -i prosperitate, fericire indieni.
în procesul de producţie sint peste puterea şi com­ Folosind această metodă, In venit în schimb 20 de cetă­ Oraşul — îm podobit cu şi pace
petenţa com itetelor de direcţie. Oare chiar aşa să 950 000 lei. ţeni din C îriiţi, (cei din arcuri dc triu m f florale, stea­ Coloana m aşinilor oficiale Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
fie ? Pentru identificare să apelăm la unele exemple Gojdu „nu ştiu' să coseas­ guri. portrete, lozinci — de­ sc îndreaptă apoi spre reşe­ sc interesează îndeaproape de
caraeleristicîle
tehnice
ale
mai recente, dar care de fapt caracterizează In gene­ că iarba) Şi, au promis cei gajă o atmosferă de sărbătoa­ dinţa rezervată oaspeţilor m aşinilor-unelte fabricate aici,
ral întreaga activitate desfăşurată în acest an Pen­ Rodnică activitate artistică la Haţeg din satul amintit că o să re. Numeroşi locuitori îşi iau români, palatul Raj Bhavan. dc procedeele tehnologice, de
tru justificarea restanţei de 8 826 tone cărbune faţă mai vină, mai mulţi Vor rămas bun de la oaspeţi, a- Pe întreg traseul, conducă­ capacitatea de producţie şi de
de prevederile prim ei decade a lu n ii octombrie, co­ A rtiştii amatori dc la Cn- In regia neobositului in­ să dea o mină de aiutor, să plaudind la trecerea coloanei torii români sînt salutaţi eu num ărul angajaţilor uzinei.
mitetele de direcţie de la exploatările m iniere din V u­ sa dc cultură din Haţeg structor Alexandru Chiriţă, pregătească fata oraşului m aşinilor oficiale şi fârînd căldură de populaţie A flăm astfel eâ uzina, în ca­
ia Jiu lu i apelează fără reţineri, abuziv chiar, la tot ] continuă turneu) prin loca­ soliştii vocali Viorcl Gro/.o- pentru ca la a 700-a aniver­ semne prieteneşti cu mina. Bangalore — capitala stalu­ re lucrează 7 000 de m unci­
felul de argumente care mai de care mai lipsite de lităţile din îm prejurim i cu ni. Ana Munteanu, Teodora sare să fie curată. S-ar cu­ Preşedintele C onsiliului de lui Mysore. este considerat u­ tori, tehnicieni şi ingineri,
temeinicie. spectacolul „Dc dor şi dc Far caş, Silviu Răzvan, Lenu- veni ca si cetăţenii din De­ Stat şi preşedintele C onsiliu­ nul dintre cele mai frumoase produce acum m aşini-unelte
joe“ . Recent ci uu fost a- ţa Oneasă şi alţii evolucu/ă va să-şi etaleze în tot nlfi­ lui dc M in iştri sînt însoţiţi, oraşe ale Indiei. în special
plnudaţi dc sătenii din Un­ cu succes pe scenele cămi­ nul antitudinlle de nosno- in drum spre aeroport de pre­ datorită parcurilor şi grădini­ în v aloare de 170 m ilioane de
ciile, Mobila, Pâucincşli, Chi- nelor culturale. şedintele Indici, Varahagiri lor sale. Istoria cunoscută a ru p ii anual. U ltim u l plan c in ­
dari. Că doar e oraşul lor oraşului începe în anul 1537, cinal al In d ici prevede ca.
tid şi Sinpelru. N. PRODAN DRAGOS CALIN Venkata G iri, şi dc prim ul cînd unul din şefii m ilita ri ai pînâ în 1973. producţia să
m inistru, Indira Gandhi.
In aşteptarea în a lţilo r oas­ regiunii a construit aici un crească în medie cu 50 la su­
peţi, pe aeroport se aflau puternic fort „F o rtu l lu i Kem - lă faţă de 1969
mem bri ai guvernului, perso­ pc Govvd<i“ — care sc păs­ Este vizitată apoi Fabrica
nalită ţi ale v ie ţii publice in ­ trează şi astăzi, fiind un mo­ dc ceasuri, unde lucrează
diene. şefi ai m isiunilor d ip lo ­ nument specific al arhitectu­ 2 000 din cei 7 000 de angajaţi
matice acreditaţi la D eliii. La r ii m ilitare indiene medieva­ ai C om plexului industrial
sosirea pe aeroport, un grup le La Bangalore se află. de „H industan". Fabrica asigură
de tinere fete oferă tovară­ asemenea, numeroase in s titu ­ în prezent pentru piaţa in te r­
şului Nicolae Ceauşescu şi so­ te de învâţâm înt superior şi nă şi externă peste 320 000 de
ţie i sale, tovarăşului Ion mediu, care pregătesc cadre ceasuri pe an, urrnînd ca p i­
Gheorghe Maurer şi soţiei sa­ de specialişti necesare proce­ nâ in 1973 să producă 500 000
le frumoase ghirlande de flo ri. sului de industrializare a ţâ ­ de ceasuri anual.
rii Numeroasele Întreprinderi
După intonarea im nurilor In încheierea vizitei, pre­
de stat ale României şi Indiei existente aici conferă oraşu­ şedintele C onsiliului de Stat,
lui un caracter industrial.
Nicolae Ceauşescu, a semnat
C a r t o f ii — c u lt u r ă Mecanizatori eviden|iafi către compania m ilitară, şefii sore îşi are sediul „In s titu tu l în cartea de onoare :
onorului de
şi prezentarea
Tot în capitala stalului M y­
rostit
state au
eclor două
„Apreciem realizările m un­
indian de ştiinţe" — renum it
scurte cuvîntâri
în întreaga lume pentru re­ cito rilo r. tehnicienilor şi spe­
★ cia liş tilo r de la fabrica .,Hin-
Un volum însemnat de lu ­ vinte dc laudă la adresa BAN G ALO RE 1G. — T rim i­ zultatele obţinute de cercetă­ dustan" şi le urâm noi succe­
c a r e r id ic ă p r o b le m e ? crări agricole de sezon se m ecanizatorilor loaehim Dâ- şii speciali Agcrpres. tra n ­ ştiinţei moderne. domeniile se în activitatea lo r de mare
to rii săi în toate
execută mecanizat, tractoriş­
Romulus Cazan
m
ncscu,
im portanţă pentru
progresul
sm it: După trei orc de zbor,
tilo r rcvcnindu-le o
mare
Joi după-amiazâ. chiar din
răspundere pentru soarta re­ Ion Ardch'anu au de spus şt avionul special al forţelor prim a zi a vizitei lor la Ban­ industriei naţionale indiene.
Sarmize­
din
cooperatorii
M ulte fe lic ită ri conducerii fa ­
coltei. Sînt numeroase exem ­ getusa. aeriene indiene, cu care călă­ galore, oaspeţii rom âni au a­ bricii pentru buna organizare
Readucem din nou în actua­ m inţelor din soiuri cu însuşiri tifică ri de tot felul. Inginerul plele dc dăruire şi hărnicie toresc oaspeţii rom âni, a ate­
litate concluziile „mesei ro ­ biologice valoroase şi execu­ cooperativei, Gheorghe Daucr- în muncă pe care le oferă La fel eu ei, tractoristul rizat jo i pe pista aeroportului vut p rile ju i să cunoască una a producţiei".
tunde" publicată în ziarul nos­ tarea la tim p a lucrărilor de baeh, şi Vasile Zgîreea, preşe­ “ mecanizatorii. Axentc Ncgrilâ de la C.A P. din Bangalore. capitala stalu­
tru nr. 4408 din C martie a.c., Întreţinere sînt factori care dintele consiliului popular co­ Brâni.şea a dat dovadă de lui Mysorc, unul din cele 17
privind asigurarea con d iţiilo r au permis ca la C.A.P. Boz. munal, ne spuneau eâ „la a- In lr-o scrisoare prim ilă la conştiinciozitate şi răspun­ state care alcătuiesc federaţia
necesare obţinerii unor pro­ Ostrov, Foit şi altele să se eeastâ unitate cartofii ridică redacţie, consiliul de condu­ dere in muncă, lucrînd şi în indiană.
ducţii sporite de legume şi realizeze producţii cu m ult probleme greu de rezolvat, cere al C.A.P. Streisîngeor- zilele de dum inică pentru Situat în partea de sud- In pa g in a a IV-a
giu (preşedinte Romulus Pes-
cartofi. Cu acest p rile j s-a re­ peste nivelul mediei înregistra­ planul fiind mare iar intere­ earu). aduce calde m u lţu m iri urgentarea lu cră rilo r agrico­ vest a ţârii, pe coasta M ă rii
levat de către participanţii ia te pe judeţ. Considerînd achi­ sul cooperatorilor pentru rea­ tractoristului Cornel Poda- le de toamnă Iată doar cite­ Arabiei, pe un podiş cu o
discuţii — factori răspunză­ tarea obligaţiilor contractuale lizarea lui nu este pe măsu­ ru. rare manifestă un inte­ va exemple demne dc urm at înălţim e de G00 m etri deasu­ 9 Sudarea în Cosmos, experiment unic efectuat cu
to ri de soarta recoltei — că ca o îndatorire de prim ordin, ra aşteptărilor". „A rgum ente­ res deosebit la efectuarea de către toţi mecanizatorii pra nivelului m ării, flancat In succes de către echipajul navei sovietice ,,So-
existau posibilităţi să fie pre- cooperatorii din Turdaş au su­ le" prezentate nu sînt de na­ arăturilor, discuit şi însâ- angajaţi în marea bâlâlic est şi la vest de două la n ţu ri iuz-6"
întîm pinate neajunsurile sem­ plim entat prevederile Iniţiale tură să convingă de ce in nce<t m înţâri, executînd lucrări de pentru strîngerea recoltei şi muntoase, statul Mysore este O S U.A. : Demonstraţiile pentru pace in Vietnam.
nalate în anii anteriori în le­ eu 5 tone de cartofi, iar co­ an de pe cele 67 de hectare ca lilalc ireproşabilă. pregătirea producţiei viito a ­ renum it pentru pădurile sale
gătură cu realizarea produc­ operatorii din Boz şi-au ono­ cultivate cu cartofi nu s-a de tec, abanos, cedru, santal „O expresie a conştiinţei poporului american"
ţiei planificate, ceea ce ar fi rat integral sarcina în contul o bţinut nici măcar jumătate De asemenea, numai cu­ re. şi bambus, care constituie 9 Lucrările unor comitete ale O.N.U,
atras după sine şi onorarea contractului şi m uncilor I M.A. din cantitatea de sâmînţâ ne­ materia prim ă a unei im por­
integrala a ob lig a ţiilor con­ C antităţi însemnate de cartofi, cesară pentru anul urm âlor.
tractuale la produsul respectiv. p o trivit balanţelor întocmite, In condiţiile cînd la C.A.P.
A firm aţia ee s-a făcut, p o tri­ au liv ra t şi cooperatorii din Toteşti plantatul s-a term inat
v it căreia „în condiţiile jude­ Toteşti, Ostrov*, Foit, Spini şi înainte de sfîrşitul prim ei de­ Alte unităţi au ter­
ţu lu i nostru o producţie nor­ alţii. cade a lun ii aprilie, ceea ce a
mală de cartofi se poate soco­ Dacă în unităţile am intite permis ea pînâ la venirea tim ­ minat însămînţârile Dispozitiv pentru
ti nu 8000-9000 kg. ci cel pu­ s-au depus eforturi susţinute pului ploios să se execute în
ţin 15 000 kg la hectar" apă­ pentru îndeplinirea planului, bune condiţii prim a prăşilă. la Ieri am p rim it două
rea atunci ca o prom isiune în ­ în marea m ajoritate a coope­ C A.P. Sarmizegetusa planta­ veşti îmbucurătoare. Tova­
curajatoare. Cum s-a materia­ rativelor agricole din judelui tul s-a încheiat de-abia duoâ răşii Antone O larii şi Ion matriţat zale
lizat ea însă 7 nostru cultura cartofilor con­ 20 aprilie. îngreunînd astfel Cimpcan ne-au inform at că
Acum ne aflăm la ora cind tinuă să ridice probleme lalâ efectuarea la tim p a lu cră ri­ la cooperativele agricole din
se face bilanţul a ctivită ţii şi cîteva exemple cmc eviden­ lor de întreţinere. Oră.ştioara de Sus şi Cigmău Dc curind la F,.M. Muncel
a fost omologai ca invenţie
s-au term inat însăm înţârile
m ăsurilor întreprinse de că­ ţiază cu nu atît condiţiile at­ un dispozitiv de matriţa! zale
tre conducerile C.A.P. şi o r­ mosferice. cît mai ales d e fi­ Intr-o situaţie m lotul ncsa- de toamnă pe întregite su- 1 pentru confecţionarea lanţu­
prafeţe prevăzute la cele do­
ganele agricole judeţene în cienţele organizatorice an in ­ lisfâcăloare la livrarea carto­ rilor de protecţie a pneuri­
scopul obţinerii producţiilor fluenţat negativ soarta recol­ filo r se prezintă şi cooperato­ uă unităţi. lor marinilor de încărcat cu
încadrarea în lim itele e­
prevăzute A sosit, de aseme­ tei. determinînd existenţa n- rii din Clopotiva. In iţia l uni­ pocii optim e a acestei Iu- i silo/, propriu.
nea. termenul scadent de o- nor serioase restanţe (pînâ !a tatea şi-a planificat să predea crări se datoreşte bunei or- ]
norarc a d a to riilor asumate data de 15 octombrie a c. nu ganizări a m uncii, eliberării I Avînd în vedere faptul efl
faţă dc stat. s-a preluat nici jum ătate din 250 tone de cartofi, iar ultp- din tim p a terenului şi fo- j aceste lanţuri erau aduso
Cooperativele agricole unde cantitatea prevăzută în balan­ rior. prin balanţă, a prevăzut Ieşirii utila je lo r cu randa- j din import, iar pc viitor ele j
s-au aplicat cu mai multă ţe, să nu mai vorbim dc can­ să livreze mai puţin de o tre i­ meni sporii. O contribuţie i vor fi lonfecţionatc In ca­
perseverenţă măsurile agro­ titatea contractată in iţia l !) la me din cantitatea am intită. de scamă la obţinerea suc- i drul unităţilor miniere, s-au
tehnice specifice acestei cul­ estimat economii pentru con­
predarea producţiei contrac­ Dar, pinâ acum nu s-au pre­ coşului a m in lit şi-au adus-o I
tu ri au reuşit să obţină lo ­ tate. m ecanizatorii Antonie Tro- fecţionarea a HO dc lan|uri în
tuşi. în ciuda condiţiilor At­ luat nici 10 lone. fapt ce evi­ san şi Ion lovânescu. briga­ valoare dc 90 000 lei. De ase­
mosferice mal puţin favorabi­ Cooperativa agricolă din denţiază nepăsarea conducerii diera Olaru Savcta şi coo­ menea, pc viitor este propusă
le. recolte m ulţum itoare. A le­ Sarmizegetusa şi-a asumai o­ unităţii faţă de îndeplinirea peratorii Itisic Munteanu şi generalizarea metodei şi Ia
gerea şi pregătirea din toam ­ bligaţia să predea la fondul M aria Popa — la C.A.P. O- Procesul tehnologic de fabricare a stilpiloi de susţinere a lucrărilor miniere implică o înal­
nă a celor maî corespunză­ centralizat peste 30fl tone de ră.ştioara de Sus, precum şi ta calificare. Lăcătuşii Nicolae Stoic şi Teodor Tuinea de la fabrica de stîlpi din Vulcan fac celelalte unităţi miniere a- j
toare terenuri, aplicarea unor cartofi. Acum însă. unitatea mecanizatorul Ionel Ilieş — dovada calificării loi profesionale prin calitatea lucrărilor pe care le execută. parţ inimi întreprinderii.
cantităţi sporite de îngrăşă­ îşi „onorează angajamentul nu fCOMiWftMOI M H a 9 M la C.A.P. Cigmău.
minte la hectar, asigurarea se­ cu produse, ci eu scuze şi jus­