Page 55 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG a DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 17 OCTOMBRIE 1969

M A I IN T ÎI S Ă N E
VIAŢA DE PARTID

G Ă S IM P E N O I!

rn gînditâ
ta ■

In viaţa culturală a comu­ zenţa In viaţa culturală b i­
U ltim a adunare generală a re sâ o aibă com itetul sindi la o autopropulsare, deosebit nei, biblioteca devine tot mai bliotecile in general ? De ce
organizaţiei de bază numită catului din întreprindere, sau de utilă In perspectivă. T re­ m ult un factor indispensabil, se uită cu bună ştiinţă câ a-
,.Tehnic" de la IM Hunedoa­ dacă totuşi sini abateri m ul­ buie înţeles că conţinutul o sursă permanentă de fru ­ cost plan se poale realiza în­
ra, care de fapt cuprinde te şi grave, sâ intervină co­ m odificărilor aduse de Con­ mos şi util. Aici, oameni dc m ulţind num ărul dc fişe ..din
m em bri de partid din mai m itelui de partid. Lăsată la gresul al X-lea S tatutului nu diverse profesii vin pentru u condei" ? Dc ce se uită şi cc
m ulte servicii adm inistrative, latitudinea vinei singure orga­ au caracter inform ativ, ci o­ îm prum uta cărţi. M u lţi solici­ citesc c itito rii, planul rcali-
a avut pe ordinea de zi trei nizaţii de bază, o problemă bligatoriu, întocmai ca şl ce­ tă cartea conştienţi câ din ea zindu se deseori numai pnn
puncte : 1). M odul în care care vizează întreaga între­ lelalte documente adoptate desprind ceva, unii sâ se dc îm prum utul unor cărţi din
muncesc com uniştii din com i­ prindere nu este de natură de cel mai înalt for al parti lecteze, a lţii in schimb lc iau colecţia „A ventura" sau „Cu­
tetul sindicatului pentru a p li­ sâ primească rezolvări m u lţu ­ dului Aceasta este o prem i­ cx abrupto, oricnlîndu-se du tezătorii" ? Multe fişe nu cu­
carea prevederilor cu priv ire mitoare. să dc la care trebuie pornit pâ ceilalţi, fără a avea prind decit aceste cărţi. Ir\iil-
la lpgislaţia m uncii; 2). O in ­ A fost prezentat un refr In întreaga noastră activitate un gust propriu sau pur şi mm mai m ulte nume dc scrii­
formare despre sari im lc ce re­ rat destul de succint in care sim plu pentru a avea şi ei o tori străini. Oare s-au înve­
vin com uniştilor pc baza îm ­ erau semnalate ei te va cazuri Inginerul llisie Poscu, de la Staţiunea experimentală Geoagiu a fost surprins de fotorepor­ fişă dc ochii lum ii Astfel, chit chiar atU de m ult m arii
b un ătă ţirilor aduse S tatutului de abateri de la legislaţia C. ARMEANU terul nostru Virgil Onoiu in timpul executării analizelor de sol în laborator. personalitatea umană poate noştri clasici, modernii, oare
p artidului de către Congresul m uncii şi păstrarea avutului ci.ştiga, dar poate şi pierde Bânulcscu, D R. Popescu Ni-
al X-Jea : 3). O inform are a­ obştesc. In cuvîntul lor tova­ chita Stâncscu. Gco Dum iires-
supra modului in care a fost răşii V irg il Sîntim breanu, In acest moment, mai m ult
organizat nou) nn dc studiu loan Vladislav. Angela An- sau mai puţin critic, in te rv i­ cu sînt s o itiţi perim ării atît
în invâţâm întul de partid. dreescu, O vidiu Popii au fă­ ne munca bibliotecarului. El dc tim pu riu ? Vqrbim aceasta
înainte de a intra „la o- cut. in esenţă, acelaşi lucru. arc datoria sâ orienteze c iti­ in cond iţiile comunei Doina,
b iriT ' cu m aterialul de faţă Astfel, adunarea n-a in flu ­ care cunoaşte un grad dc u r­
facem o observaţie critică do enţat eu nim ic in bine i cra cc torul in fondul mare de cărţi
natură disciplinară : de ia a- şi a propus sâ fără Numai ce-1 are la dispoziţie in ca­ banizare din cc in re mai r i ­
dunăre au lip s it nem otivat 8 pentru „un semnal de alar­ drul unor seri de poezie, sim- dicat.
mem bri de partid Arcştia se mă" care nici măcar nu este
adaugă insă la alţi 33 ..m oti­ auzit acolo unde trebuie, în-
v a ţi". Totalul absenţilor se trucît cei critica ţi pentru ne-
ridică astfel la 41, care la un respeelarea legislaţiei nu se C a r t o f ii r id ic ă p r o b le m e ?
efectiv de DO de comunişti re aflau dc faţă. nu merită sâ
prezintă „ceva", Dacă vom pregăteşti un referat şi sâ ţii Drumul cărţii din raft ia cititori
sublinia câ In ziua adunării o adunare generală A du nări­
au avut loc şl alte arln-ni dr» le generale nu se organizează de înţeles câ nu se pot scoale contracte s-au gîndlt câ vor nice recoltei de cartofi. Cum
partid care nu „ră p it" pc ic i pentru a trage alarmă înlr-o obţine o producţie bună de râmîne In acest caz cu prom i­
33 veţi înţelege mai bine rîr* chestiune sau alta. sau pen- fURMAif IMi f»6 II recolte la nivelul aşteptărilor. cartofi fără sâ-i acorde lucră­ siunile fu rn izo rilo r (respectiv
ce m otivaţii trebuie puşi în In i a analiza o problemă in Pe lista restanţelor la li­ ale C.A.P.) şi ale organelor a­ pozioane. recenzii, medalioa­ S-au făcut sîmpoz'nanr me­
gii lim clc. Mai exact vizăm rare. prin natura lu n urilor, vrarea cartofilor se află şi al­ rile de în g rijire necesare ? gricole Judeţene p o trivit că­ ne ctc. sau disculînd direct dalioane literare. icccn /ii.
cil adunările de partid să nu organizaţia de bază nu punte obliga ţiilor asumate şl a pro­ te cooperative agricole ca <lc ..Motivele" pe care le caută a­ rora trebuia sâ se asigure o cu ccl ce îm prum ută cărţi seri dc por zic Mdivclon>l<i
fie organizate în zilele cînd determ ina schimbări. Prin u r­ p riilo r hotârîri. pildă cele din Romoşel (100 cum pentru a-şi spăla obrazul producţie sporită şi o bună a­ mai m ult sau mai puţin a v i­ Minulescu, Labiş. dar unde e
pu loc alic acţiuni de propor mare. dezbaterea de la p ri­ tone). Rîu de M ori (285 tone). nu ajută cu nim ic la asigura­ zai De la aceste noţiuni teo­ efectul lor ? Trea puţini c ili
ţji despre cnre se ştie dina mul punct de pe ordinea de C ontabilul şef al cooperati­ Bobîlna (40 tone). Sâlciva (20 rea fondului centralizat de provizionare a populaţiei cu retice pînâ la ceea cc se fa ­ tori au in fişe aceşti pocii.
inte pentru n ne fr r i cit de zi a nvut un caracter pur fo r­ vei, Ion Lupu, ne spunea câ tone). Bretea Mureşanu (27 to­ nro lusu al statului, regretele cartofi ? Există certitudinea ce în practică e un drum Ne punem întrebarea cum
rit de form alism mal. Păcat de energia atitor ! „avi existat tarlale unde re- ne), Hârâu, Bîrsâu, Sinpelru. tîrzii fiind consecinţa directă câ măcar în anul v iito r pro­ lung. presărat cu flo ri şi s-au organizat aceste în til
far anim . sâ trecem la ches­ comunişti care putea fi u tili­ J colla a depăşit JO 000 kg la Silvaş. Densuş. Pe.şteana şi n i­ a pasivităţii şi lipsei de răs­ m isiunile vor deveni fapte îm ­ spini. Drum ul bibliotecâ-eiti- n iri ? întrebarea o adresăm
tiune Sorotim că mai bine zată eu m;n m ult folos ! J hectar, faţă de aproape 4 000 ţele. Ca un aspect negativ e­ pundere manifestate în p riv in ­ tor mai (roteşte şi pe la a lţi bibliotecarei care lc a organi­
TÎnditâ ordinea de zi putea Al doilea punct dc pe o r­ kg cit este media pe coopera­ videnţiem şi faptul câ la ţa pregătirii unor baze tem ei­ p linite 7 factori care colaborează sau zat, cadrelor didactice cuie
da naştere unei adunări gene­ dinea de 2 i a avut caracter tivă". Câ la această unitate nu C.A.P. Bretea S treiului şi Bre­ răspund de munca culturală, au prezentat expunerile şi di
rale mai utile. Cum ? Mal în- inform ativ, lu tru nejustificat s-au valorificat pe deplin po­ tea Română s-a neglijat în inclusiv cea a bibliotecii, toţi rectorului căm inului cu lh iral
lîi râ problema aflată la p ri­ L drept câ m aterialul, deşi nu s ib ilită ţile existente pentru mod nepermls sortarea carto­ avînd obligaţia de a-şi aduce care. prin acestea, a ţin u t sâ
mul punrt de pe ordinea de prea dezvoltat cn dimensiuni, creşterea producţiei ne-o do­ filo r dîn cîmp, ceea ce nu face Cînd term en u l din o contribuţie cît mai substan­ aibă muncă culturală şi atita
zi nu pste suficient de moţi a reuşit sâ pună in evidenţă vedeşte şi recolta de peste decît să pună In pericol de ţială. tot.
vatâ ca obiect de analiză în- ritevn din principalele îm bu­ . două ori mai mare înregistre- pierdere cantităţi însemnate La biblioteca comunală din Prea se rezumă lotul la a
Ir o adunare generală a unej nătăţiri aduse de Congresul al * tâ la C.A.P, Ostrov, unitate din recoltă Dobra. care posedă împreună avea activitate culturală şi
organizaţi! de bază. mal ales X-lea S tatutului partidului. I vecină cu cooperativa din Clo- Se pune fireşte întrebarea : grafic e vorbă-n vînt... cu filia le le sale din Roşcani prea puţin se gindeşic la om.
râ se urmărea modul In rr.rr Exigenţele puse dc Congres poliva. Numai cu o praşilă a- cînd preşedinţii acestor uni­ şi Lâpuşnic şi cu punctele de obiectul m uncii lor, care ar
se resperfâ legile S tatutului in faţa organelor şi organiza­ îm prum ut din cclc cîteva sa­ trebui sâ fie permanent in a-
In tr o sferă m ult mai lar gă ţiilo r de partid, a tuturor co­ plieatâ de m lntuială e lesne tăţi şl-au pus semnătura pe P o triv it graficului întoc­ rea terenului de coceni ? La te dc pc raza sa, peste 17 000 tcnţie, să-l ajute să cişligc ce­
decît n unei singmp organiza m uniştilor. cu toate consecin­ m it de consiliul de conduce­ unitatea am intită, aşa cum dc cărţi, am găsit o situaţie va... S-au ţinut, le am con­
fii de bază. De la început a­ ţele lor pozitive, puteau con­ re al C.A.P. Veţel |>entru ne relata un cooperator, in care. după părerea noastră semnat in ju rn a lu l de eviden­
naliza cc urma să sr fără nu stitui moi -bine p rile ju l unei desfăşurarea lu cră rilo r agri­ „treaba merge cu roţile îm ­ şi a bibliotecarei Delia G iu r­ ţă, nc-am făcut planul...
putea dccit să semnaleze rl- serioase analize asupra unor cole de toamnă, la această piedicate0. giu. ,,sc putea face mai m u lt". Am căutat sâ vedem fişe­
1ova aspecte pozitive şi n r- prohlpme de însemnătate ma­ unitate Insăm lnţârile tre ­ N ici situaţia recoltării po­ Cauzele pentru care nu s-a le eitorvn dintre cci mai sus
g a livr In domeniul luat, fără a joră pentru viaţa organizaţiei buiau sâ ae term ine In ziua rum bului nu este mai îm ­ făcut mai m ult nu le-am pu­ a m in tiţi şi alo altora, nu r
avea puterea să determine de partid. Putea fi luat în de 12 octombrie a.c. bucurătoare. existind slabe tu t afla (? !). Biblioteca de la au citit. acum. în perioud
sau sâ influenţeze starea de dezbatere, dc pildă, modul speranţe ca acţiunea sâ fie sediul comunei posedă, pen­ critică a însâm inţârilor şi
fapte existentă L u rn i care, în rare se manifestă rolul de Term enul scadent a e x­ Încheiată, după cum s-a pre­ tru cci 2 000-3 000 de locuitori, strinsului recoltei, ci pc În ­
de fapt. s-a şi m tlm p lat conducător al organizaţiei de pirat de 4 zile, dar realiză­ văzut In grafic, pînâ )a 18 aproxim ativ 7 000 de cărţi. tregul an Rezultatul nu a
L-am întrebat pe tovarăşul partid Jn lum ina noilor pre­ rile la Insâm tnţâri sînt de­ octombrie, avlnd în vedere Predomină, cum c şi firesc, l i ­ fost prea plăcut dc consem­
Cîrtavian Sâbău, secretarul vederi ale S tatutului, ce tre­ parte de a oglindi ceea ce câ la brigăzile din Câoi şi teratura beletristică, cărţile nat. Ni s-au o fe rit trei fişe
organizaţiei de bază, de ce a buie făcut pentru a răspunde şl-au propus cooperatorii. Bretelin lucră rile au înce­ de agricultură, ideologic, ş ti­ ale cadrelor didactice (restul
fost luată In nnallza adună­ la un nivel r it mai înalt a­ Ion B alint, magazinerul u n i­ put abia zilele trecute. inţă ctc C itito ri — 407, fa ­ nu ştim dacă au) ; una avca
rii areaslâ problemă, la care cestor cerinţe C) astfel de tă ţii, ne spunea câ Ieri ee Aşadar, peste graficul în­ ţă de G00 în plan. notat in ea două cărţi dc a­
am p rim it un răspuns nu problemă nr fi s lîrn it un real mal afla Încă In magazie o tocm it la C A P Veţel s-a O problemă interesantă, venturi, celelalte rilc trei cărţi
prea co n vin gă to r: interes din partea tuturor co­ cantitate de aproape 2 500 lâspînditâ peste tot, e aceea de literatură fiecare (! ?) D i­
— Este domeniul în cnre se m uniştilor. Aceasta ar fi con­ kg grîu — ceea ce înseam­ aşezat un strat gros dc ne­ rectorul căm inului cultural nu
Cînd
păsare şi neglijenţă
mai manifestă unele lipsuri, trib u it nu numai la o mai nă sămtnţa pentru circa 10 îl veţi scutura, tovarăşe La- a planului anual de c itito ri. are fişă, prim arul comunei la
abalerj Sint prea m ulte re­ temeinică înţelegere a ra ţiu ­ hectare — care aşteaptă E oare acesta o reflectare a fel Sâ fie oare intru totul
clam aţii. contestaţii In aceas- nii Îm b u n ătă ţirilo r aduse Sta­ aâ-şl găsească locul sub zâr Gaşpar, preşedinte şi I,. m uncii bibliotecarului, un me. absorbiţi de meseria sau func­
1â privinţă tu tu lu i. ci şi un prilej de n a­ hrazdâ. Cum şl cînd însă Gîrbea. Inginer la nccaslâ rit al citito ru lu i, sau o pură ţia pc care o prestează? M un­
Ţoale câ mai p o triv it ar fi duce o contribui,ie Io rid ica ­ dacă de abia în aceste zite unitate 7 ca lor nu Ic impune sâ citeas­
fost ca o astfel de preocupa­ rea nivelului m uncii de partid, te mal lucrează la elibera­ N. T, form alitate ? Oare prin pla­ că. să-şi ridice necontenit n i­
nul de c itito ri îşi Justifică pre- velul cunoştinţelor dc cu ltu ­
ră generală ?
Am luat fişele rîtorvn c iti­
îndeplinirea planului putem afirm a cu certitudine tori care au notate mai m u l­
Fără prea m ari Investigaţii,
te cărţi
Treci nd peste (ele
câ asemenea cadre există. Ex­
perienţa practică a demon­ ale elevilor c.iie sint m ajo­
ritatea. nc-am o p rit la nume­
strat, nu o dată, acest lucru, le ţârân rii Sidonia T re n a u ,
Din exemplele prezontatp pentru a justifica postul cheie este necesar însă ca asemenea c.ire a c itit pînâ acum un nu
rezultă însă câ în concepţia dintr-o întreprindere. Desi­ talente să-şi valorifice din plin mâr de 9 cărţi sau al casnice*.
de lucru a acestor comitete dc gur şi aceste sarcini trebuie calităţile. Cadrul organizatoric Borta Dincâ. cu 3G de cărţi
direcţie şi-au făcut loc practici rezolvate, dar lor sâ li afec­ nou creat arc tocmai această citite. Contrastul e evident
şi metode de lucru care nu menire sâ valorifice la m a xi­
Justificări asemănătoare sînt teze o parte m inim ă din tim ­ De aici sc impune o con­
mai corespund necesităţilor, pul de lucru al unui preşe­ mum propunerile, soluţiile va­
aduse şi de comitetele de d i­ cerinţelor impuse de ritm u l loroase ale tuturor cadrelor, ale cluzie care işi cerc o neapă­
recţie de la I M, Barza, Ţcbra dinte al com itetului de direc­ rată rezolvare. Tncepc perioa­
trepidant al creşterilor eco­
şi Deva. Forestierii de la Pe­ nomice. l'n ;i din m rlo d clr că­ ţie. al unui inginer. econo­ fiecărui salariat In parte. In
troşani şi Haţeg, deşi spun lu ­ reia i se plăteşte azi un tribu t mist, maistru ctc. Marea m ajo­ fruntea acestor acţiuni trebuie da dc iarnă, cînd nu sc va
insă sâ fie m em brii com ite­
c ru rilo r pe nume, nu reuşesc substanţial este acecn câ ca­ ritate a tim pului trebuie fo­ tului de direcţie. Ei se fac mai putea m otiva câ nu ai cu
sâ întreprindă acele măsuri losit pentru o muncă de stu­ cine lucra, câ nu prea avem
care să remedieze deficienţele drele de conducere, specia­ diu. de previziune, de stabili­ răspunzători direct de realiza­ citito ri, câ oamenii sînt ple­
manifestate In procesul de liştii din economie continuă re a so luţiilor eficace pentru rea indicatorilor de plan De caţi la muncă Aşteptăm şi
sâ fie doar sim pli „foto grafi"
producţie. Im portante capaci­ at efectelor economice rezultate întreprindere. Este adevărat la ei trebuie sâ pornească acel
suflu Înnoitor, modern In re­
tă ţi productive, u tila je şi me­ din procesul complex al pro­ câ în com plexul m uncii in ­ zolvarea problem elor com ­ noi sâ consemnăm noile roa­
canisme sînt scoase din func­ ducţiei. tervin greutăţi, dar m eritul şi plexe ce se ivesc în producţie. de ale m uncii celor mai sus
ţiune zile şi luni întregi ca raţiunea existenţei unui spe- Nu de note Justificative pen­ vizaţi. Dar pînâ atunci se im ­
urm are a defecţiunilor tehnice Remunerările generoase cn ronsfnu tocmai în felul tru acoperirea p ro p riilo r de­ pune o schimbare în bine a
repetate De asemenea, in cerc sint trecute pe statul de cum reuşeşte sâ le preîntîm - ficienţe avem nevoie, ci m uncii lor, la ora actuală nc-
transportul m aterialului lem ­ plată nu sint Justificate prin pine. sâ le anuleze efectul ne­ de muncă asiduă, compe­
nos ee produc m ulte „pene1* cantitatea şl In special prin gativ ce afectează dezvoltarea tentă şi plină de răspun­ satisfâcătoare. Oam enii do r­
care influenţează negativ re- calitatea m uncii ce o desfă­ De fapt, atunci cind aceste dere O muncă pasionantă, nici de frumos şi util, aşteap­
rultatele finale. şoară unele cadre de condu­ cadre au fost trecute în lis­ plină de abnegaţie şi dăruire tă. Sâ căutăm sâ găsim cheia
Despre felul cum nu trebuie cere. A te mărgini astăzi doar tele dc funcţiuni pe ascmenpa pentru onorarea exemplară a fermecată a sufletului lor.
lucrat s-nr putea scrie pagini la semnarea unor situaţii b i­ posturi, s-a şi scontat pe aceste sarcinilor. Acestea sînt c a li­
Vitregi şi de la Trustul local rocratice, la repartizarea cores­ ca lităţi Organele tutelare, m a­ tăţile pe care trebuie să )e pentru ca apoi sâ ne ajute şi
de construcţii, de )a în tre p rin ­ pondenţei. la a chema la or­ sa de salariaţi )c-ru încredin­ Staţia Simeria-triaj primeşte zilnic sute de vagoane, de unde, după prelucrare, iau dru­ ei. Dar mai în tîi să ne găsim
derea de prefabricate din be­ dine pe X sau V atunci cînd ţat aceste funcţii tocmai pen­ aibă un cadru de conducere, mul Hunedoarei sau pornesc in lungul căii de o|el pînâ in cele mai îndepărtate colţuri ale ţâ­ pe noi înşine.
ton de Ia BIrcea, „M arm ura" un neajuns sau altul şl-a pro­ tru a asigura hunul mers al un specialist din economia rii.
Slmeria ete. dus efectul, nu este suficient Întreprinderilor. noastră naţională. M. BODEA
■ n a ra a m
patru fapte măreţe dovedesc iar alte două uliţe, paralele fel de crînguri, unul zis O­ oarecum aspectul acestuia. Es­ rustică, deoarece exploatarea le sau evenimente generale a râmaa plnfl astăzi, form ind
câ In acelaşi secol s au pus cu drum ul ţă rii, s-au form at lari, situat după terminarea te vorba de Oraşul nou, Cas­ dom eniului cetăţii era mare care contribuie la dezvoltarea str. Horia.
bazele unei noi dezvoltări a pentru a face legătura Intre str. A. Vlaicu, pe pîriu în telul Bctlen şi biserica ve­ asupra localităţii. S-au mai localităţii. Astfel, s-a m ărit O contribuţie la dezvolta­
Devei — sint 3 construcţii piraie peste colinele care le sus. la locul cunoscut ca Pâ- che românească. în m u lţit desigur casele şî gos­ suprafaţa tiig u lu i nostru cu o rea lo ca lită ţii o aduce organi­
monumentale, precum şi în ­ despărţeau. m intul olarilor, iar a ltu l nu­ Oraşul nou sc numea un podăriile în toate vetrele, s-a nouă vatră, num ită oraşul zarea adm inistraţiei la 17G4,
fiinţarea com itatului Hune­ Ca aspect edilitar, cele trei m it ipvabi, pc actuala stradă mic cartier. întem eiat pe cîm- apropiat cartierul corâbierilor bulgar, sau, popul.ir, greci, cînd se înfiinţează in Deva
doara. construcţii măreţe dominau Gh. Lazâr şi ulicioarele din pul lib e r dintre oraşul vechi de oraş, prin vecinătatea cu cu o cetate dc pâm int şi cu Tabula Continua, organ dc
In adevăr, se ridică In ace­ vatra centrală a Devei şi îi Jur. şi canalul Cema, form înd u li­ oraşul nou, iar cartierul Pe mutarea traseului d rum ului conducere supremă a com ita­
le vrem uri puternica cetatea dădeau o înfăţişare de tîrg Pe lîngâ toate acestea, se ţa secuilor, actuala str. Cuza Vale s-a contopit aproape cu ţârii. tu lu i, precum şi reconstrucţia
Devei, pe vechile ruine daco­ In rest erau case şi curţi cu mai formează m ici ulicioare Vodă. înfiin ţa re a se datorea­ oraşul în partea sa din jos. Despre cartierul bulgar se şoselei dinspre Banat, în a
române. S-a construit Curtea grădini mari şl clă d iri gos­ sau fundături în care locuia o ză principelui G. Betlen S-a m ărit num ărul circium l- ştie câ a fost întemeiat la doua jum ătate a secolului ni
Mare, loc de reşedinţă pentru podăreşti ale no bilim ii şi ale populaţie săracă, apoi existau (1GI3-29), care a colonizat a- lor, s au deschis prăvălii In 1712 dc către 51 fa m ilii b u l­ X V U l-le a , uşurlnd astfel co­
voievozii ţă rii sau slâpînii ce­ m unicaţia poştalioanelor pe
tă ţii şi de adm inistrare a aici Intre Viena — Tim işoara
m arelui ei domeniu, unde — Braşov. De asemenea, se
rezidase însuşi voievodul La- fac m a ri‘lu cră ri de fo rtific a ţii
dislau. care trăia aici cu un şl reparaţii la cetate ; s-au
fast aproape regal S-a în ă l­ ridicat In tâ rîtu ri de pâm int
ţa t sub aceasta o biserică din la serpentina şoselei dinspre
zid în piaţă, biserica străve­ M intia, num ite Jepi ; se zidoso
che română, restaurată apoi „case eazarmale", pomenite
de stâpînirea catolică în anii pe la 1785, şi se construiesc
1370-1444 şi preluată de către uncie case particulare m ari şi
reform aţi la 15G0, care o păs­ mal aspectuoase.
Pc locurile unde se află trează pînâ în 1899, cînd este dom eniului, sau căsuţe, ale bordeie, colibe sau case de iei un grup de fa m ilii secu­ piaţă, a crescut negustoria în gare şi călugării lor catolici Prefaceri mal adinei in dez­
astăzi m unicipiul Deva, m ul­ demolată. Despre aceasta a unor meşteşugari şi negustori, nuiele şi pâmînt, îm prăştiate ieşti. O nouă construcţie, b ilc iu ri şi num ărul meşteşu­ veniţi din Oltenia, unde se voltarea Devei aduce revolu­
te m ă rtu rii arheologice atestă scris Nicolac lorga câ ccl ca­ toate de form ă rustică In pc terasele dealurilor pînâ la Curtea Mare,* s-a ridicat in garilor. Casele şi curţile no­ refugiaserâ mai m u lţi din ţia a nilor 1848— 1849. Acum
rxistenţa unei aşezări ome­ re vede scenele de pictură piaţă se organizau lîrg u rile Pietroasa şi Bejan, ori prin 1G21 de către acelaşi p rin ci­ biliare sau cclc ale dom eniu­ Bulgaria la 1G38, prigoniţi de tirg u l nostru este scos dc sub
neşti stabilite încă din epoca descoperite în ea va râm îiie dc produse şi alimentp, iar la păduri sau cîmp, in care tră ­ pe, clădire ce există pînâ as­ lu i ave.iu grădini m ari, iar ocupaţia turcească. Colonizaţi stâpînirea dom eniului, dc sub
pietrei şlefuite, continuată convins că biserica foarte ve­ o parte, pc lingă canalul Ccr- iau ţăranii iobagi. tăzi şi este declarată m onu­ cclc din p e riferii erau îngră­ la Deva, ei formează un car­ adm inistraţia p re tu rii şi dc
prin cea a bronzului şi a fie ­ che a Devei a trebuit sâ fie na, pc apa căruia existau do­ Acestea erau vetrele şi as­ ment istoric, servind ca local mădite. In drum ul ţâ rii sc r i­ tie r pe traseul actualelor sub satrapia nobililor, fiin d
ru lui. apoi consolidată in epo­ românească la început. Şl tot uă m ori, sc ţineau cclc de a- pectul Devei in epoca voie­ pentru Muzeul Judeţean B i­ dicase un han mare, pe locul străzi Progresului, G riviţei, declarat „oraş cu consiliu a­
cile dacă şi romană. Despre de acum avem documente nîmale. vodatului transilvan, adică serica Veche Română sc gă­ actualului hotel Bulevard, iar M ureşului şi Vlahuţâ N um i­ les", iar autonomia ca rtie ru ­
vetrele păstrate şi altele nou privind înfiinţarea com itatu­ Afară de această vatră cen­ pînâ la Jumătatea secolului sea In c im itiru l ortodox din nu departe exista o staţie de rea de „greci" a cartierului, lu i bulgar se desfiinţează.
form ate pe aceste străvechi lui, am in tit prim a oară docu­ trală. care singură purta nu­ al X V I-lca. In tot acest răs­ vatra „Pc Vale". A fost con­ poştal ioane. păstrată şi astăzi, s-a form at Pentru prim a oară sc dau nu­
aşezări, despre topografia şl mentar la 127G, a cărui o r­ mirea şi dreptul dc „oppi- tim p Deva era un mic lîrgu- struită pc la 1G40, din zid şî Cam aşa arăta Deva către din cauză câ în trecut negus­ mere caselor, sc îm parte ora­
aspectul lor in cei 700 ani ganizare şi sediu influenţează dum “ , adică tîrg, mai existau şor agricol, fără sâ reuşească cu un turn. Sc parc câ a ars sfîrşitul secolului ai X V ţl-le a . toria tcatâ era în m îinile gre­ şul In cvartale, sc alege o c on­
de cunoaştere documentară a Intrucîtva şî dezvoltarea loca­ două vetre străvechi şi ele, a deveni un centru meşteşu­ ori s-a ruinat, deoarece la cînd se isprăvea dom inaţia cilor, iar noii colonişti se o­ ducere autonomă şi sc orga­
Dc\ ci. ne-am propus să fa­ lită ţii. dar puţin distanţate dc ea. găresc sau negustoresc, care 1727 s-a construit turnul care turcească, 'lotuşi, despre ca, cupau m ult cu negustoria, dar nizează paza de noapte Lra
cem o scurtă descriere. In Jurul acestor m ari con­ num ite „Pc Vnle" şi. „Partea singure puteau sâ-i aducă o există şi astăzi, după cum re­ călătorul turc Evlia Cclebi cu tim pul ci s-au pierdut prin interesant serviciul acestor
Cu p rivire ila acestea, abia strucţii s-a dezvoltat apoi Corăbiei îloi " . Prima era aşe­ viaţă dc oraş. zultă din inscripţia cirilicâ a- scrie la 1G44 că era frumoasă, deznaţionalizare paznici, care pentru a nu dor­
clin a doua Jumătate a seco­ străvechea vatră a localităţii zată de-a lungul pîrîului de­ Un secol şi Jumătate a du­ flatâ pc el Biserica n fost râ av ea foarte m ulte case şi O cclnlc dc pâm înt s a con­ mi trebuiau să sufle din flu ­
lu lu i al X ll-lc a apar cîteva noastre. Chiar de la primele num it Vale. form ind U liţa rat apoi suveranitatea tu r­ demolată în 1MG5, iar mate­ bazaruri, apoi multe cîrcium i struit după anul 1715 la poa­ ier aproape permanent, apoi
dale sigure, cnre ne fac cu­ începuturi ca a fost aşezată românească, actualele străzi cească asupra 'Transilvaniei, ria lu l a fost folosit In noua si un port la Mureş, unde ve­ lele dealului cetăţii, pe locul sâ strige şi să identifice pe
noscută numirea localităţii, pe terasa dintre dealurile ce­ Călugârcni. A. Mureşanu şi I. 1541-1G88. dar cu toate repeta­ biserică ridicată în str A neau corăbii cu m ărfu ri şi unde acum se află parcul cel orice trecător nocturn. Dacă
sau care conturează vatra tă ţii, Orman şi Decebnl. pînâ Creangă, iar a doua form a o tele vizite şi şederi ale p rin ­ lancu, pâstrindu-sc din ca duceau multă sare din depo­ nou şi arena sportivă, iar lin ­ mai adăugam lătratul şi urle­
principală, cu aspectele el. la pîrîul zis Vnle. iar lopo_ vatră dincolo dc canalul Ccr- cipilor ardeleni la Deva. nu doar turnul. Prin vechimea n- zitul local. gă deal existau cazărmi, din tul ciin iln r. dc care ora plin
Despre num ire, se ştie că ccl grafia acesteia n ţin u t scama na. pc actualele străzi Enrs- s-a produs o dezvoltare mai ccstuia şl legătura avută cu .Stâpînirea austriacă asupra cure sc mai poale v cdoa un oraşul, nc putem închipui re
mai vechi document este din de configuraţia terenului. A st­ cu, P Haroş şi M. Viteazul, remarcabilă a lirg u ju i nostru. biserica demolată, turnul pre­ Transilvaniei durează aproa­ zid. O dată cu ridicarea aces­ nopţi ..liniştite" avea lumea
1200, în care se vorbeşte de­ fel. drum urile şi uliţele au in care locuiau oamenii care Abia în prima jum ătate din zintă o valoare dc monument pe două secole, lGnn-l!IG7, In tei cetăţi, s-a m utat şi drum ul pc acele vrem uri
spre o donaţie de moşie şi de luat naştere pc cursul color duceau corăbiile pe Mureş secolul X V I sc ridică trei lu ­ jstoric fc! dc apăsătoare ca cclc tre ­ ţârii, cc vine dinspre Dobra
o luptă dată sub cetatea De­ trei piraie caic curgeau pe Separat sc găseau încă do­ crări edilitare caic măresc pu­ Ca aspect edilitar. Deva cute Totuşi. îr. accsl răstimp, şi rare Irccca atunci pc sub Dr. VICTOR ŞUlAGA
vei Despre localitatea însăşi, aici; Ciurgăul, Apei şi Valea, uă m ici vetre pc dealuri, nn ţin vatra lîrg u lu i şi schimbă păstra şi atunci o înfăţişare sc produc uncie- situaţii loca poalele dealului. Noul traseu (Va urma)