Page 56 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 56
wPAO 3
DRUMUL SOCIALISMUL UI - VINERI Î7 OCTOMBRIE 1969
P iN A C » 0 V E Ţ I M A I P U R T A R Â 1 0 H 1 1 ULŢtJ că fiecare ştia bine ce urm ă
rea Răţoiul. Şt-au mai hotă-
rit găinile bătrine să demaşte
ntaşlnaţlu-
tn toată ograda
C O P III P E D R U M U R I? timplat, dar in ograda cu pri noastră — l-a spus, mlndră ficace pentru a-şl aduce fn nile Răţoiului bd/ţat. Dar
funcţia c funcţie, e onora
Nu ştiu cum de t-a
fn-
bilă şi deci nu se poate re
coteţ ginerele. Că nu ptitea
de odrasla cl, baba stăptnă.
cina a ajuns mai mare pes — Da, da. Va trebui să-l să-l spună aşa, nitam, jtlsam, fuza. Aşa că Răţoiul bălţat
s-a văzut lipsit de prezenţa
te orătănii Răţotul — Răţo- găsim un mire. gata băiete, de mfine eşti Cocoşe/u/ui în fam ilia sa, ba
iul cel bătrln şt bălţat. E soţul Iubitor al preafrumoa
Z ilnic, p riv irile Intrebâtoare le noastre am dedus că data m estrului rv o sală de gim — Va fl greu. E cam url- sei mele fiice. Ar fi cleve chiar şi de o porţie de gră
ale trecătorilor deveni sînt a d ă rii In exploatare va fi m ult nastică şi spălătoria, dar sta rau de faţă toţi; Curcanul, ţică... tit tot coteţul. unţe Nu putea să facă nimic.
trase de ş iru rile de elevi ce mai tirzie. d iu l în care se află In m o fi Gtnsacul, ba chiar şi Coco — Ce-ai spus ? — a tunai A pus mai iutii să fie A strîns cu putere o pietri
„m ârşăluiesc" pe şoseaua p rin Ne întrebăm , ce va face m entul de faţă şl cu persona şul a catadicsit să coboare dc o dată, de la înălţimea vălă- chemat lingă vălăul porcilor cică 1n ciocn i lat şi l-a che- SE CAPTA PĂGUBAŞUL
cipală Oare unde se duc In dînsul cînd localul de canti lul pe care II au angajat la pe ulucă şi să-şi plece vlrful ului excelenţa sa Răţoiul. Cncoşelul. mqt pe... Curcănel. Pc el l-a
fiecare zi ? se întreabă oame nă va fi In sfîrşit term inat de lucru nu ne dă speranţa că crestei la excepţionala so De r.ind fiica mea trelmle să — Uite, drăguţă — i-a spus numit mai marc peste curci, Duminica trecută, în carti
nii Ei nu au de învăţat ? De către constructor şi „tlrg u l şantierul de construcţii M in lemnitate. fie frumoasă pentru a sc mă blind Răţoiul — aş avea ne i-a dat porjie dublă de gră erul „Viile Noi" din Deva.
unăzi, unul a ţîşnit din rind, care se duce cu un adm inis tia, care tutelează lucrarea, — Las' că-i mal bine aşa — rita cu cel mal ales dintre voie de-tin ajutor. Neamul unţe, dar n-a reuşit să şl-l un camion a presărat pc şo
traversînd strada pentru a in trator care va veni" nu se in_ . va putea să le termine. Re tngin'a o explicaţie Curcanul. facă ginere. înfuriat l-a che
tra în lr-u n magazin alim en cheie. Elevii vor râm lne mai medieri mai trebuie făcute la Asta stă pe ba/ia lui. mat atunci pe Gînsăccl. f,-a seaua naţională plăpmni. Ce
tar. Lumea privea îngrozită... departe bâtînd lungul drum... gurile de vizitare a ventile, — Pe mine, ştiţi bine, mă făcut şt pe el m ai-m arc chiar tăţeni cinstiţi au anunţat
E linele bruşte ale unui auto lo r de la centrala termică. A interesează bobocii mei — şi peste bibilici, dar ginere miliţia municipiului S-au
m obil scrîşnesc puternic... ac cestea au fost construite din jt-a exprimat opinia G insa- Schiţă satirică tot n a căpătat. /Işa că, pţnă „recoltat" 5 piâpumj Tină j
cidentul a fost evitat, cine tr-un beton prin care apa a cul. Dincolo de asta n-am la urmă, a trebuit să-şi m ă ieri nu s-a prezentat nimeni
să le ridice. Cunoaşteţi cum
ştie insă a doua oară ? P or in tra t In voie. „V ara mai m er nici un interes. rite odrasla cu un răţoiaş va arest păgubaş gură-cască?
nind pe urmele acestor con 0 întrebare pentru ge cum mai merge, dar Iarna — Şl de ce să nu fie o da şchiop, care, bineînţeles, a
statări ne-am interesat şi noi apare pericolul de îngheţ". La tă mare şl Răţolul ? — a ajuns imediat lumina ochi CU VRIIDE DE I’AHIS
de şcoala de care aparţin. Re constructorii şi direc recepţie s-a semnalat lucrul concluzionat semeţ Cocoşul. lor săi. o primit trei porţii
zultatul : sînt elevii internişti acesta, s-a şi promis că se va Ttrşa-tirşa toată ziua, aşa că ju n ii ogrăzii 7 Eşti o mare ăsta de cotcodacce se lasă dc grăunţe şt moştenirea pe In ziua de 15 octombrie,
ai gru purilor şcolare energe torii de şcoli, din noul face o conductă pînâ la gura nu-m i va tulbura cinţecul. netoată... greu strunit. De azi tc nu viaţă a postului de m ai-m arc Ion Schncidcr, din satul Pâ-
tic şi m inier, care în fiecare de canal cea mal apropiată Se pare că Raţa cea bă- mesc mai marele lor. P ri fn coteţ. clişa, fost lăcătuş la D.R.T.A.,
zi fac „p elerinaj" la cantine complex şcolar devean (de ce o muncă !n plus la Numai că Răţolul, o dată tr/nă ar mai fl zis ceva, dar meşti porţie dublă de gră şi-a pus capăt zilelor cu Ver
le Liceului „Decebal', G rupu sfîrşit şi nu una ca lumea la ajuns mare, n-a mai stat in n-a mol auztl-o nimeni. Ră unţe şt ai dreptul să te aşozi ../Iri/m tnală ograda m ur de do Paris. Cine i-a pus la
lu i şcolar de construcţii, Liceu Început 7), dar s-a rămas nu balta lui şl nici nu s-a m ul ţolul işt făcea socotelile Iul. cu mine la masfl. mură Se zice cd Răţoiul hăl- dispoziţie cu alîta... bunăvo
lui pedagogic. Sînt clteva 6Ute mai cu prom isiunile" — ne ţumit să meargă ttrşa-tirşa. Care va să zică ll am pc Cotcodăcel a mulţumit fot vrea şd iasă la pensie. inţă teribila licoare a morţii?
de elevi care, din neglijenţa ce Să-l luăm numai pe cei de spunea în continuare directo S-a sfătuit cu cumătră Raţă Cocoşelul cel spnntclor, foc frumos şi-a zbuqhit-o tn gră Cicd-t bolnav, bătrin şi. mai
lor mari, sînt fru stra ţi de po ru l Gheorghe Rusu Trotuare şl au pus la punct toată o ales, obosit. Sărm an ul!...
la G rupul şcolar energetic: 70 de Isteţ şl pintenat cum n-am dina cu duzi, să ducă vestea DOI TE BICICLETA
sibilitatea de a I ua masa la le la atelierul-şcoalâ şi din grada Curcanul a terminat
mânîncă Ia Liceul „Dcccbal", faţa căm inului nu s-au exe mai văzut a ltu l; îl mai măririi. Acolo insă se şi a i
cantina, atît de comentată, a 70 la G rupul şcolar de con cu infoiatul, Gtnsacul nici nu am pe Curcănel — ăsta-l pu flase totul. Se parc că B ibi N. ANDRONACHE Minorul (nan Moga (in j
com plexului şcolar din Dealul strucţii, 50 la Liceul industri cutat şi nici sclivisirea la cclc mai ieşea fn lume, iar Coco ternic, aspru şi nu tocmai lica trăsese cu urechea Cel vîrstă dc Io ani) din satul j
Paiului. Dacă cei In cauză ar al şi 30 la Liceul pedagogic, existente. De ce ? E o în tre şul abia dacâ-şl mai lugî- prost; şi-apol mai c G insă- mai trist era fălosul cocoş N. R. Fi/.cş a plecat la drum cq j
acumula şi ei In picioare a- după cum ne mărturisea to bare pe care o adresăm con na cinţecul de ploaie. Pină cel — un orătăccl cu gîtul Se tntreba cu minie cum dc bicicleta. El a luat coechipier |
tîţia kilom e tri c lţi fac copiii a varăşul director, Gheorghe structorului, respectiv şantie şi G rivei stătea zi şi noapte dc două şchioape şi cu ful se poate ca o mlndreţe de Orice asemânare cu v re u n pc Dumitru Mari (de 0 ani), i
ceştia de la Începutul anului Rusii. C urat ca la Caragiale, ru lu i Energoconstrucţii — cu urechile pleoştite tn ctişca gii albi ca neaua Numai să cocoşel să ia de soaţă o îm „coz de nepotism" esle com Puştiul n-a respectat reguli-
şcolar şi c lţi vor mal face., num ai că aici avem de-a face M intia. Aceeaşi întrebare o lui Nim eni nu reuşea să-l ridic o pană şi oricare dintre, piedicată dc rdţttşcfi. A con plet neavenită şi pe de a în Ic de circuluţic şi a produs j
ar trece cu siguranţă la pro cu oameni, cu copii, şi nu cu adresăm T rustului local de intre Răţoiulni in graţii Stri ei se face una cu pămintul vocat imediat consiliul găini tregul în contradicţie cu in un accident. Atenţie, părinţi, j
ba de... 50 kilo m e tri marş, sau drapele tovarăşi, constructor construcţii Deva, care în tîr- vea orice geamăt, orice zlm - lor bătrine şi s-a hotărît în tenţiile noastre I Dacă totuşi ci pe mina cui vâ încredinţaţi j
poate... s-ar interesa mai m ult şi beneficiar, cărora Ie răpim zie darea în folosinţă a can bet, orice lacrim ă. Totul plnă Ş i tot atunci. In ziua de tr-un singur cot-codac să nu neva cunoaşte v re u n caz. re copiii I j
do darea In folosinţă c it mal din tim p u l de odihnă, de me tinei com plexului şcolar, şi tntr-o zt. pomină, a găsit Răţoiul cel dacţia primeşte cu plăcere scri
grabnică a cantinei. ditaţie, crelnd In acelaşi tim p conducerii G rupului şcolar — >4 crescut răţişoara bălţat şi metoda cea mai e- se accepte căsătoria. Pentru sori şl.., telefoane. nurA ora d e în c h id e r i j
Cantina, care va fi adm inis o accentuată stare de indis m inier, care are obligaţia de
trată de conducerea G rupu ponibilitate şi oboseală total a-şi procura cit mai grabnic Augustin Corbu, gestionar i
lu i şcolar m inier, trebuia să neavenită procesului de Invâ- cele necesare, dc a angajA la bufetul „Transilvania" din î
fie dată fn folosinţă la data ţâm lnt. personalul cuvenit pentru ca varăşul I. Radu T rustul de Hunedoara, a servit consu- i
de 1 septembrie. A fost o Pentru G rupul şcolar ener întrebarea noastră „cînd v a construcţii a executat nişlo maturii după ora de închide- ;
prom isiune consemnată şi In fi ziua în care elevii vor pu reparaţii la 10 apartamente re a localului. Pentru fapta j
coloanele ziarului nostru, dar getic mai în ttln im şi o Altă tea să ia masa la cantină?" cu igrasie şi a u ita t apa în sa, amenda a primit-o nu i
de atunci a trecut o lună şi problemă reieşită tot din spu să nu-i mai găsească fn im chisă. N-a predat nici lucra în timpul serviciului, el tot ;
jum ătate şi cantina nici la sele tovarăşului Rusu, aceea posibilitatea de a răspunde. rea Ja I.G.C.L., care pe bună după ora dc includere... ;
data vizitei noastre (14 octom că constructorul trebuie să este sesizată: dreptate refuză să dea d ru I
brie) nu era dată In folosin term ine plnâ la sfîrşltul t r i B. MIRCESCU m ul la apă pentru a nu ne MICII INFRACTORI !
ţă. Cauzele se pare că vin inunda. Stăm de mai m ulte j
atît din partea constructoru întrebarea, destul de aspră, zile fără apă, fără căldură. In ziarul nostru din R or- I
lui — Trustul local de con- „A m c itit in ziar raid ul în aşteaptă răspuns im ediat, la De ce-şi bat Joc de noi tova tombric semnalam faptul râ j
-slru c ţii Dev«, c it şi a benefi treprins de redacţie în c a li faţa locului. Ia r pentru cel răşii de la şantierul Deva 7 un grup dc minori djn Te- j
c ia ru lu i — G rupul şcolar m i- | A început aprovizionarea tate dc „rccepţioner" al că l care nu ştiu, le aducem am in Ce-ar zice dacă ar locui în 10,08 M atem atică. Corm ifta(l< pen liuo au produs o spargere la !
jn ie r, respectiv I.M Deva. Con d u rii din apartamente — ne te : prom isiunile nu ţin de blocul nostru ?" tru «lovii d in c la ia a V III o ; bufetul T.A.P.L. din lucalita- !
structorul n-a dat în folosin comunică tovarăşul Iosif cald, nici măcar dacă sînt Nu ne perm item , tovarăş© 10.25 Fl.leă ; 4 te. Organele de miliţie ne i
ţă lucrarea la term enul pre de iarnă a localităţilor Springfeld, locatar al blocu făcute de... inginerul şef. Radu, să vă răspundem din 18,00 Buletin dc ţlln ; Informează că tn ziua dc 11 j
văzut, in tîrziin d m ult lu c ră ri lu i „I" din Deva. Ne am bu sim plul m otiv că n-am vrea 18,03 Limba spaniolă (roluorc) | octombrie, alţi trei copii — j
le Beneficiarul nu s-a inte curat că ziarul a rid ic a t a- sâ-i scutim pe cei vizaţi — 10,30 Povestea circului (VI) ; Erosalin Stanciu (clasa a I
resat de această lucrare, cum îndepărtate ceastâ problemă în faţa celor respectiv pe tovarăşul inginer 18,40 Patru bundi(e, opt codi(e, IlI-a), Valentin Popovicj (cla- :
merge ca decadă de decadă, puşi să asigure căldura apar „S înt locatar In blocul K 3 N egruţiu, şeful şantierului — un a pa ra t do Filmat >1 pre sa a II-a) şi Gheorghe Popo- .
lăsind totul pentru ceasul al Unitft|i)o comerciale din Cantităţi sporite de zahăr, tam entelor. Dar am dori să din Deva (tot Deva 17) — nl de plăcerea de a o face sin m iul I la Festivalul cinectu- viei (clasa a IlI-a), elevi la 1
doisprezecelea, cînd însă a fost ionele îndepărtate, caro &int făină, sare, petrol, ulei, le ne a ju ta ţi şl pe noi. s-a adresat telefonic ie ri to guri, cu m ăsuri concrete 1 b uriler p io n le re ţli ; şcoala generală din Tcliuc — j
prea tîrziu. Neglijenţa ce s-a supuse izolărilor în periooda gume, zarzavaturi şi alte $1 nouă n i s-a promis căl 19.00 Tele-unlversltaleo. Atom ul In au pătruns In clădirea gră
ru jb â rit şi de o parte şi de de iarnă, precum şi cele ca- produse au fost transportate d uros.. căldură la 15 Dar in Industrie ; diniţei din localitate de un
alia c fără îndoială principa j re aprovizionează cu produse la unităţile din Anime?. ginerul şef dc la I G.C.L. De 19.30 Tolcjurnalul de scotă 2 de au furat mai multe obi
la cauză a în tîrzie rii lu c ră ri, i alimentare muncitorii fnres- Strîmbu, (zona Beriu), fn ce va (V lrg il Vane — n.n ) nu ne-a 19.43 A clu o lita te o economică ; ecte Cadrele didactice de la
lor R ezultatul. Copii purtaţi ! lieri, cunosc în aceste zilo te do pe Valea Sibişelului, la npus la care 15, In care lună. 20.00 Stele ale b a le tu lui românesc: şcoala generală din această
Abia acum se repară centra
pe drum uri I o Activitate intensă. Uniunea lazuri şi Valea Brazilor (Do* la term ică şi canalele, cînd 20.30 Film artistic : „în ţe le p tu l de localitate an datoria să pună
In data de 13 octom brie s a • judeţeană n cooperativelor do bra), în cele de Ia kni 24 şi aştepta, în min. 86, Văcaru pe muntole blestem at* ; capăt noîntîrziat unor ase
făcut o recepţie provizorie a | consum a trecut la aprovi- 3.1 (zona flaru) şi în Alte uni ele trebuiau să fie în fu n cţiu Meci internaţional trage uşor de la circa 25 me 21.30 R e llc c lo ; menea abateri.
nouluj local de cantină. S-a [ z.ionoren cu m ărfuri a accs- tăţi din parchetele forestie ne. Avem copii m ici. Ni s-au tri, din lovitură liberă, în 22,03 M u lt e dulce }i frum oasă —
constatat Insă că depozitul | tora pentru întreaga perioa- re satele Îndepărtate, din | îm bolnăvit. In bloc e frig Cu scriind pe lîngâ portarul M ă em isiune de lim bă rom ână ; Rubrica realliaiâ de
pentru alim ente era gol. .în i dă din sezonul rece. Munţii Apusei. j ce drept Işi perm ît gospodării de fotbal la Deva lai — spectator la golul ne 22.30 Tciajurnoluf de noapte ;
sensul că constructorul uita oraşului să se joace cu sănă sperat nl sibienilor. De la 22.43 C intâ pentru dv. orcheslro A. DANUT
se să mai instaleze şi poliţe tatea noastră 7" M inerul s-au rem arcat Ciocă de m u ik ă u jo a ro G eratd I. CIOIU
pentru depozitarea alim ente Tn cadrul m anifestărilor narii, Dosan şi M ihai Foca. (Fron(o) »
lor. plus celelalte anexe. La sportive consacrate aniversăm
localul propriu-zis de cantină, rii oraşului Deva, pe lîngâ FL. OPRIJA
după cclc observate şi de noi, „Cupa Deva 700" — com peti
se mai lucra Încă Dar s-a mai ea s a s ă i ţie de fotbal în plină desfă
^constatat că lipsesc lucruri ce M O Z A I C şurare — s-a organizat şi un
vţin şi dc beneficiar. Acum. meci internaţional. Astfel, Pe scurt IN T ftE P IM N B E B E fl BE M E C fl-
acesta şi-a dat seama că nu im form aţia divizionară C, M ure
poseda ustensilele necesare In Bulgaria sub ocrotirea le şul Deva, va In tîln i duminică,
bunei funcţionări a unei can gii. Decanul pădurilor bulga 19 octom brie ac., ora 15, pe A TE N A 16 (Agerpres). —
tine nu are unde-şi fixa o re este pinul de Silva al stadionul „Cetate", echipa P artida centrală din runda a N IM K E S I TB A M S P 0O T
m aşină de tocat carne (pe ca lu i Baikuşev din m asivul Pj- Sportkrels Darm stadt din R.F. 1 l-a a turneului zonal de şah de
re nici nu o are). Nu are an rin, in vîrstă de peste 1 500 a Germaniei la Atena, disputată între lid e
gajat personalul necesar (în de ani Platanul din satul Totodată, aducem la cunoş ru l clasam entului, V lastim il
special adm inistratorul şi Belaştiţa, Judeţul Plovdiv, are tinţa spectatorilor că partida Jansa şi marele maestru ro T im işo a ra
contabilul). Tovarăşul direc 1 000 de ani (cruciaţii care din cadrul etapei a IX -a a mân F lorin Gheorghiu, s-a în
tor. Ion Saftn, ne spunea, că au străbătut Bulgaria in Evul cam pionatului diviziei C, se str. V. Aiecsondri nr. 1
,.pc luni (dar cu insistenţă, Mediu II menţionează în cro ria a V l-a, Mureşul D eva—«In cheiat remiză.
sa nu consemnăm data aceas nicile lor). S tejarul regal, din dustria sîrmei Cîmpia Tmv.ii, In clasament conduce Jansa
ta pentru că „nu e sigură zi pădurea din Tulovo, are şi el se va disputa sîmbâtâ, 18 oc (Cehoslovacia) cu 8,5 puncte, A N U N Ţ Ă
ua"). se va da In folosinţă 1 000 de ani. In oraşul Peşte tom brie, ora 15,30 urm at de Gheorghiu (Româ
cantina". Dar din constatări- nia), Hubner (R F. a Germa Organizarea unul concurs de admitere la cursurile de
ra creşte un uriaş plop secu
niei) — 7,5 puncte. calificare in producţie de 6-8 luni în speciolitotea mecanic
la r care îşi întinde crâcile
La Tokio s-a pus în vînza- Restanţă în divizia C utilaje de construcţii şi terasamente pentru îmbunătăţiri
rîu lu i şi a pieţei
deasupra
R A D IO principale. re o carte care poate fi citită PARIS 16 (Agerpres). — funciare :
în baie sau chiar sub apă
Condiţiile de admitere la concurs i
Un englez, care avea m ari Ea este im prim ată pe o hîr- Pe stadionul „Parc des P rin -
neplăceri în fam ilie din cauză tie specială, Insensibilă la ti- Independenţa Sibiu - studii 4—8 clase elementare ;
r TO GRAM Ut T : 6.05-9.30 Muzică mezcalâ şi preparată din de ces“ din Paris s-a disputat - serviciul militar satisfăcut ; ;
a ciu o lilâ ţl ; 9.30 M em oiio pom in- că sforăia în tim pu l somnu riv a ţi ai ţiţe iu lu i. După pă meciul internaţional dc fotbal
.•lin lom onoic ; 10.10 Cur» de lîm- lui, a p rim it din partea dr. — Minerul Ghelar dintre echipele de tineret ale - vîrstă maximă 30 ani.
• i aponiolă ; 10.30 Rodio jcooJâ ; A llan Birch dc la spitalul din rerea fabricanţilor, această
: .0 Cinleca ; 11.05 Pzetcnt ţi vlltoi Enfield diferite „reţete" care liirtie este mai rezistentă de- Franţei şi Portugaliei. Oaspe înscrierile la concurs se fac pe adresa întreprinderii
. jtlln^o ogficolo ; 11.25 SolljH »i cit toate varietăţile preparate 1 - 0 ( 0 - 0 ) ţii au obţinut victoria cu sco serviciul personal pînâ la 20 octombrie 1969 şi va consta
uttnoţii ........... am atori ; 12.00 să-l scape dc năpastă. Iată
o rllitlcc do
:ico u jo a /a de M iţu Ia«c»» ! 12.15 citeva din ele : din lemn sau din m ateriale Deşi a dom inat 80 de m i ru l de 3-2 (1-2). din probă scrisă şl orală la aritmetică din materia studi
Hol de operă : 12,25 Moment Mi ată in clasa a IV-a.
die ; 12.30 IntlInWe cu m elodia — Să-şi coase pe haina de sintetice. nute, form aţia M inerul Ghe
•ulO'ă ţi iotorp/elul prelerot; 13.00 pijam a o minge sau o Jucărie Cartea se Intitulează „S înt la r a fost învinsă In fin a l cu Cererile vor fl însoţite de următoarele octe î
ilojurnal ; 13,10 Mie mogaxin mu- muzicală care să-l împiedice 1-0 în meciul xestanţă, con-
>,| ; M.10 Roio violurilor ; 14.33 să doarmă pe spate ; o hîrtîe sintetică extrasă din D U B L IN 16 (Agerpres). — - certificatul de studii (în origina! şi copie) j
rleo uţoa*o i 14.50 Cîntă Mogdo tînd pentru etapa a 8-a, la
•ulootiaejco ţî Ion Copil ; 15.20 — O perie de cap cusută în petrol". Ea are 160 de pagini Sibiu, de către echipa locală In tr-u n meci contînd pentru - certificat de naştere (în original şl copie) ;
>lio publicilale : 15.30 Compoxiloru» acelaşi loc are un efect sim i şi este confecţionată din htr- Independenţa. A tacanţii din p re lim in a riile cam pionatului - certificat de sănătate ;
lomioii : 16.00 Radlojumol : 16.20
:hcstro leon Tonevcu : 16.30 Irl- la r ; tie specială în valoare dc 100 Ghelar au ratat rarisim e o m ondial de fotbal (grupa a - dovada satisfacerii stagiului militar ;
,,o radio : 16.45 Muxic* uţoarfi 2 — SA comande unui dentist cazii ; în m inutele 15, 30, 60
15 Pentru patrie : 17.35 Cmt<5 Vie- o proteză specială care sâ-i yeni, adică cam de trei ori şi 80, singuri cu portarul în 2-a), la D ublin selecţionatele - carte de muncă şl lichidarea pentru cel ce sînt an
Darvai, Pollna Manollo ţl Ion mai scumpă decît h lrtia obiş gajaţi.
i a 18,10 Rodiooncbetă econo- ţină gura închisă ; faţă, au tras In braţele aces Irlandei şi Danemarcei au te r
iqoi — Să-şi lipească gura îna nuită. tuia. Cînd nim eni nu se mai
.6 10,30 O melodia pe adreta In m artie 1962, Barbara m inat la egalitate i 1-î (1-0). Candidaţii reuşiţi la concurs încheie cu întreprinderea
. 19,00 G arela rodlo : ’ 9,30 56p- inte de culcare cu leucoplast: un contract, pe termen de 3 ani. Orice Informaţii se pri
i tino um il molomon ; 20.05 Tobleto — Să-şi pună înainte de M clver, funcţionară la o in
îeorA ; 20.10 M e lo d ii populare : culcare picături care sâ-i stituţie din Fcrndale (statul mesc Io serviciul personal, telefon 21564 Timişoara,
ift ^0 Em inaiclona ; 20.25 Zace molo- Miehigan — S.U.A.), şi-a p ie r
1 prelorole î 21.00 Em lilune 1U«ro- descongestioneze căile respi dut inelul de logodnă. Te- coperitorul frescelor rupestre din Sahara,
, , . 21 40 Rovltta ţlo qo re ior : zz.vu ra to rii ;
c„diaiur'no1 ; 22.20 S poit; 2 2 .» Jocun — Să astupe cu bile din mîndu-se sâ-i mărturisească pe cm mam eu eram naturalist, şi încă unul pasionat.
oulore : 22.40 M e lo d ii de co.e
ou*ore : 22.40 M e lo d ii de cor» vă logodnicului acest lucru, ea Deşertul mă atrăgea num ai pentru că a
.„„ m in ţiţi cu p lfic e re : 23.05 C once„ ceară urechile soţiei. şi-a cum părat un a lt inel. ici puteam studia o specie mai rară de...
- i melodiilor IndrogHa ; 0.03-3.00
fe-rodo nocturnă. La şapte ani de la căsăto lăcuste. Şi, obsedat de lăcustele mele, am
PROGRAMUL I I : «MO V orlelA ţl rie, Barbara, care se sta b ili ajuns pentru prim a oară prin acele locuri C O M B IN A T U L S ID E R U R G IC
Matinale ; 7.00 Rodlojumal ; 7,10 se intre tim p în oraşul An- Jn 1928.
V criototi m ollnole ; 0.1° To* inain- derson, a avut o surpriză Ea D in Intîm plare, după cinci ani, In 1933,
■ 9.00 Melodii populare ; 9.10 ln plin pustiul Saharel, la nord-est
C un do lim ba ip a n io la ; 9.30 Album a p rim it prin poştă un pache de m asivul Hoggar, un mare platou un o fiţe r care mă însoţea, locotenentul
,1« p le te coralo i 9,45 Frogmanto dtn ţel în care se găsea preţiosul I de gresie, străbătut de un adevărat Brenas, a v ru t să facă o recunoaştere în
t, erela „P ira t" din p« i° nc« da Sul inel pierdut. Un fost coleg de tr-o văgăună din Tassili, unde pînâ atunci H u n e d o a r a
' .on : 10,10 Teotru rodiolom c ; 11.22 la b irin t, formează, pe sute de kilom etri,
0 . n rn u ik o popoarelor ; 11,45 Uo* serviciu o anunţa în acelaşi un baraj d ific il de învins. Este Tassili — nici un european nu pătrunsese încă. A
j f | ; 12,03 Avanprem iera c o tid ia n a . tim p p rin tr-o scrisoare că ine colo, el a descoperit zece kilo m e tri de
ţ j 15 M u ilcă uţoord ; 12.45 Concert lul ei cu diam ante fusese gă A jer, „platoul n u rilo r", odinioară o regiu g ravuri". Organizează un nou concurs de admitere in sesiunea
d. orînr : 13.30 Corteo »l.1nţ.lko ; ne bogată şi înfloritoare, astăzi sec şi 1 — 10 noiembrie pentru forma de şcolarizare „Ucenicie la
t 40 M urlcA populorA ; 14,03 M u il- sit într-un sertar al b iro u lu i pustiu. A ici, peste tot, a coborît valul tă Pe urm ă nim eni nu şi-a mal a m in tit
: uţoaro 2 14,30 M u ik le n i romani la care lucrase Barbara cu cerii. de lăcuste; au venit anii de specializare locul de muncă" - cursuri de zi - cu durata de 2-3 luni
a ii dotpre m uricienl romAni de şapte ani în urmă. Inserînd in preistorie şl etnografic, pe urmă râz-
1. | : 15.00 M omenl ţilln ţille : 15.05 Intîm plarea de mai sus, un Esle cel mai mare muzeu preistoric din hoiul. Abia în 1956, marea şi m u lt visa in flecare on de pregătire practică, în următoarele mese
soro pentru to ţi 2 15,30 M urlcA u* lume, a flat sub cerul liber, între cer şi rii:
i ord s 16.00 R adloţutnol ; 16.20 Pen- ziar local american menţiona nisip. Acum citeva m ii dc ani, d e file urilc ta expediţie spre Tassili a putut să pără
, i prietenii m u iic ll c o ra le ; 16.40 sească Parisul. T im p de 16 luni, pictorii - zidar şamotor, cu durata de şcolarizare de 2 ani ;
T on si ritm ; 16.50 Pe teme medl- în încheiere şi faptul că soţul sale erau poate nişte „străzi" animate, a- şi fotografii expediţiei au tră it îm preună - electrician construcţii de maşini electrice, cu dura
- |e : 17.00 „C orb u l de our 1969, nu a aflat nim ic nici de cea dâposturile tocite dc ploaie — adevărate
*35 MUne. în e m iiiu n lle m u ilco le ,; cetăţi tin /e sâlâşluia o întreagă populaţie cu şeful lor, H enri Lhote, existenţa dură ta de şcolarizare de 3 ani.
i .’ 40 Rodlo p ubllcltote ; 1S.00 Varie- Peste 300 de copaci seculari de-a doua surpriză... plăcută a platoului deşertic pentru a transpune,
♦nţl m uxkale ; 1S.30 Curs de lim bo străveche de păstori. pe cale .şi h îrtic fotografică, fiecare gra Condiţii de admitere:
•ToniolA ; 18.50 V a rie tă ţi m uxlcole ; între 300 şi 800 de ani se află a Barbarei. M ile n iile au m u rit, unul după altul, şi
ţV,30 „ l o honul Iul M irtjoolo ; Î9.S0 o dată cu ele, s-au străm utat In am intire, vură şi fiecare pictură, cu proporţiile* şl
N oapte bună copil ; 20.00 Scară de culoarea păstrate intacte - să fie absolvenţi o 8 clase elementare ;
eoero ; 22.35 Cfnlec ţi poezie 2 23.05 apoi în uitare zeci de m ii de generaţii u- Expuse la Paris, in 1962, frescele de la
v iu, ico în lume : 24.00-1,00 Concert irtanc, lâsînd ca unică dovadă a trecerii Tassili au provocat o adevărată senzaţie - să aibă vîrstă pînâ la 18 ani împliniţi în cursul a-
M ih o il Jora. Contem poranul tău—seriile I- I I (..Re lo r pc pâm int picturile şi gravurile, scri nulul 1969.
CINEMA p ublica*) ; LUPENI : C om lioiu l X je lite pe în ă lţim ile Saharei. fn lumea specialiştilor. U nii au vorbit Absolvenţii acestei forme de şcolarizare au aceleaşi
ţl bandei ..3 clin i v e rrl' („C ultu -
»ol‘ ) j LONEA s BunA ilu a . eon- S a în tlm p lat de m ult, cu 5 00 0, 6 000 chiar de m istificare. Expediţia lui H enri
te iă I (..M in e rul*) ; Căderea Im de ani in urmă, în tr-o Saharâ verde, ume Lhote, alcătuită din artişti şi nu din sa drepturi ca şi absolvenţii şcolilor profesionale.
VREMEA nă DEVA : U ltim a lună ,,P o l„a ") ; periului Romon - seriile I-11 Apoi dă şi prosperă. vanţi, stlrnea induicli in cercurile univer Şcolarizarea se va face la Grupul şcolar al C.S.H,,
(,,7
toam
ă#
N oiem brie*) ; A N IN O A 5A :
sitare Dar. astăzi nim eni nu mai contes
(C incm atogiolul
Pentru incA puţini dolon ( „A rio " ); s-o n ă icu l legende („M u ncile- tă autenticitatea gravu rilo r şi p ictu rilo r str. 23 August, nr. 17, telefon 1687 unde se primesc şi ce
pentru
Io tu l
PETRILA :
iese') 2
PENTRU 9.4 ORP SIMERIA : N aim blinxita A n g eli ris („M unctloresc*) ; VULCAN : O pasiune ratată din în ă lţim ile Saharei. Tn fiecare an. tu rerile de înscriere zilnic pînâ la data de 31 octombrie, în
co („M u re iu l") ; HUNEDOARA :
Vreme Irumooso ţl coldurooiA , C om edianţii - lo rlile I II („M u n - riş tii. din ce în re mai numeroşi, se a- tre orele 8 -1 3 şi 16-18.
cu cerul moi m ult senin. V ini ţlo b M araton (,,ConUrucio<ul") ; Cre c iio re ic ") ; ORAŞTIE: Tigrul („P o-
din jud-vest Tempcroluro moslmo ole o c M iţl ard ca flacăra trio ") ; E ip te iu l colonelului von Poate că m inunile roloristice din ma ventureazâ să înfrunte deşertul, cocoţaţi Probele lo concurs sînt : limba română şi matematică
vo II cu prln to Intre 18 M 21 grade, (..rla c o ro '1) : D reg o ile lo lo * Ryon (..flo c o ro *) ; G EO AG IU B A I: pe cămile, pentru a se minuna îndeaproa
lor m inlmp intre mînus 1 |l p iu i 2 V co o j si 7.iotisiul - roritle I- ll A dio G rlrg o I : H A jE G : In sivele sahariene ar mai fi rămas, in som pe de acest muzeu grandios (scris şi oral), din materia claselor 5 8 a şcolii generale.
(,,S ide ru rg icu l") ; CAI.AN : Come
grado. D lm inoolo. ceoţă. d ia n ţii - acriile M l (..II Iu n ie " ); umbra e oliu ln l („P o pu lo r") : BR AD ; nul lor adînc, dincolo de oameni şi de Informaţii suplimentare se pot primi de la secretaria
PENTRU URMĂTOARELE TELTUC : Judolio, ogent i#cret Cele trei nopţi ole unei iu b iri tim p. dacă un francez n-ar fi dat întîm - VENERA ANGHEL tul Grupului şcolar, precum şî de la serviciul învoţomînt ol
(„S teaua
ro jie ") ;
2 ZILE f.,M inorul") ; PETROŞANI : Ange Dă loba, prietene 1 GURAflARZA : plător peste ele.
(..M in e rul” ) ;
Vreme Irum c^sâ ţi căldurootă cu lico >i lu lio n u l (,,7 N oie m brie ') j 1LFA : Regele suedei („lu m in o *). „De fapt, povesteşte H enri Lhote, des (Va urma) C.S. Hunedoara.
ce. ui r.'.oi mult senin. Vînl slob
c',‘ n sud-vcsl. Tem pcroluro stoţlona