Page 58 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VĂ ! Redacţia

Nr. 4601 şi administraţia
ziarului

Sîmbătă DEVA. sir Dr Petru G rm n n r

18 octombrie telefoane : redactor şef - 1583 ; »e
daclor şef adjunct, secretar de iedac-
ţie şi secţia viaţa de p a lid - 2138 :
1969 secţiile cultură-sport şi Jnbleme cetă­
ţeneşti - 03Î7 ; secţia f scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu între orele 16-24 -
1585.

DE CE S-A ACORDAT CONDU­

CERII MINEI URICANI

BANC.ALORE 17. — Trimi­ Coloana maşinilor oficiale guste din sucul răcoros al
şii speciali Agerpres. Nieolae se îndreaptă, apoi. spic co­ nucilor dc cocos.
Jonescu şi Ion Puţinclu, tran­ lina Chamundi. dominată de Şoseaua străbate numeroase
smit: Preşedintele Consiliului templul Chamundcswari. Dc aşezări rurale. Locuitorii a ­
de Stat al Republicii Socia­ aici poate fi văzut întregul o­ cestor sate adunaţi de cele.'
liste România. N i e o l a e raş care se întinde, la poalele două părţi ale drumului, fac
Ccauşcscu. împreună cu soţia, colinei, pc o suprafaţă de ’JO o primire călduroasă oaspeţi­
Elena Ccauşcscu. preşedintele km patraţi. lor români
Consiliului de Miniştri, Ion Tn continuare, oaspeţii Vineri scara, guvernatorul
Mino Uriconi nu şî-o îndeplinit in nici o lună din cele Gheorghc Maurcr, împreună români vizitează grădina zoo­ stalului Mysore. Somanath Ly-
trc- trimestre din acest an sorcinile de pion. cumulind res- cu soţia. Elena Maurer, şi logică din Mysore. considera­ cr. a oferit in saloanele pala­
ton',o considerobde. In toi acest răstimp, conducerea minei persoanele oficiale române tă printre cele mai mari din tului ,,Raj Bhavan" din Ban-
a Ironspirat dm greu pentru o demonslro şi convinge fo­ care ii însoţesc, au vizitat vi­ India. Ea excelează în speci­ galore, un dineu în cinstea
rurile tulelore că îndeplinirea prevederilor de pion or fi neri dimineaţa localitatea al în exemplare rare de rep­ preşedintelui Consiliului de
imposibilă, dotorită existenţei unui lung şir de greutăţi o Mysore şi împrejurimile sale. tile şi dc animale sălbatice. Stat al Republicii Socialiste
biective, intre core lipsa forţei de muncă a primo! cu in­ înainte de intrarea în mină, membrii schimbului condus de Vinţe Francisc de la E.M. Pa Strâbâtind principalele ar­ Apoi, preşedintele Consiliu­ România. Nieolae Ceauşcseu,
sistenţă. roşeni stabilesc ultimele detalii ale programului de lucru. tere ale oraşului. oaspeţii lui de Stat al Republicii So­ şi a soţiei sale, Elena
De fapt, aceasta o şi fost pînă Io urmă „colul troian" Foto : V. ONOIU români au fost salutaţi cu cialiste România, Nieolae Ccauşcscu
cu care s-a trecut peste rigorile legii planului de stat Ce* căldură de mii dc locuitori. Ccauşcscu. preşedintele Con­ l.a dineu au luat parte
dind cu uşurinţă şi tronslornnindu se el însuşi inii un fer­ Vestigiile trecutului sc înfrun­ siliului de Miniştri. Ion Ghcoi - preşedintele Consiliului de
vent susţinător al ideii, consiliul de administraţie ol Cen­ tă astăzi in oraşul Mysore cu ghe Maurer. şi ceilalţi oaspeţi Miniştri. Ion Gheorghe Maurer,
tralei cărbunelui Petroşoni o obţinut de Io forurile cen- numeroase construcţii moder­ români părăsesc localitatea cu soţia. Corneliu Mâncscu,
trolc o reoşezore a pionului. In urma ocesteî mişcări de Constituirea Centralei ne — mărturii ale dinamismu­ Mysore, înapoindu-se la Ban- ministrul afacerilor externe,
cifre, core insumează in această lună o obatere negativă lui înaintării Indici pe dru­ galorc. Cornel Burtică, ministrul co­
de la prevederile iniţiole de peste 63 000 tone de cărbune mul progresului. Astfel, ală­ Şoseaua care leagă cele do­ merţului exterior, Petre Tâ-
pe întreaga Vale o Jiului, mina Uricanj este un... fericit turi de monumentalele palate uă localităţi străbate un pei­ nâsie. ambasadorul României
benelicior. Pionul acestei luni a fost „ajustat" cu 14 250 l.alilha Mâhni sau Lokaran- saj îneîntâtor. fascinant. Na­ la Deliii, şi alte persoane ofi­
tone de cărbune, ceea ce înseamnă că sarcinile zilnice de or neferoase Deva jan Mahal. care râsfrîng asu­ tura Indici sc dezvăluie privi­ ciale.
rilor in toată grandoarea ei.
extracţie sini mal mici cu 528 tone. Lor !e corespunde o pra oraşului o undă din stră­ Au participat, dc asemenea,
linie de Iront excesivă, iar electivele de muncitori la pro­ lucirea secolelor trecute. My­ Vrgetaţia luxuriantă alternea­ primul ministru al guvernu­
podişuri sterpe, pie­
ză eu
ducţie şi pe total exploatare, oscilează uşor în jurul şi sore se mîndreşte cu impună­ troase. lanurile geometrice lui statului Mysore. Patil Ve-
toarele edificii ale Institutului
peste nivelul planificat. Intr-un cuvînt, sînt asigurate con­ dc cercetări în domeniul in­ dc orez sînt întrerupte dc pă­ erendrn, oficialităţi ale mu­
diţii optime de lucru. ieri a avut loc la Deva. tei importante ramuri a eco­ Moldova Nouă. Bocşa şi Do- dustriei alimentare, spitalului duri dc palmieri Orizontul nicipalităţii din Bangalnre,
Aşo stind treburile, era de aşteptat co Io mina Uriconi, constituirea Centralei mine­ nomiei. constituie un cadru breşli, precum şi opt uni­ Krishnara jcmlra. pavilionu­ este înlănţuit ele masive mun­ deputaţi, oameni de ştiinţă m
comitetul de direcţie, organizaţia de partid. întregul colec­ reurilor neferoase corespunzător pentru dezvol­ tăţi cu gestiune economică in­ lui centrai dc expoziţii, şi eu toase golane, cu contururi bi_ cultură
tiv să se oşteornă cu sirguinţâ Io lucru pentru ca măcar în înfiinţarea acestei noi cen­ tarea industriei minereurilor ternă. formate din exploată­ multe alte realizări contem­ zare Prezenţa omului, efor­ In timpul dineului, desfă­
această lună cu prevederi îngăduitoare să se raporteze trale industriale — puternic neferoase ţie baze moderne şi rile miniere Deva, Munccl. porane. tul dc a smulge naturii spa­ şurat înlr-o atmosferă cordia­
Ruşchiţa, lloita-
Sâoârimb.
rcolizoreo integrală a sarcinilor de plan. Contrar insă tu- complex economie ec va coor­ la un înalt grad dc eficienţă. Haţeg. Atelierele centrale Oprindu-sc în dreptul unui ţii cît mai vaste sînt atestate lă. prietenească, preşedintele
tuior previziunilor şi asigurărilor, exploatarea continuă să dona activitatea unui număr La şedinţa de constituire au Crisoior şi Alba IuIia. Secto­ magazin de artizanat, oaspe­ nu numai de suprafaţa întin­ Nieolae Ccausescu şi guver­
acumuleze restonţe foţo de plan. Lo 15 octombrie, acestea însemnat de unităţi cc exploa­ luat parte tovarăşii Ioaehim rul (baza) dc aprovizionare şi ţii români au prilejul să .ui­ să a terenurilor cultivate în- natorul statului Mysore au
erou de 3118 tone de cărbune. tează minereuri neferoase Moga, membru al C C . al mire indeminarea mc.ştcrilor- tilnitc in drum. ci şi dc nu­ toastat pentru dezvoltarea
din ţara noastră — se înscrie P.C.R.. pritn-sccrclar al Co­ transport artiznni anonimi care din meroasele instalaţii moderne continuă a relaţiilor dintre
Luată co voloore absolută, restanţo arotă co în pri­ mitetului judeţean Hunedoara Centrala nou creată este cele două ţâri, pentru prie­
ma jumătate a lunii octombrie, cei 1600 de salariaţi oi pc linia înfăptuirii hotâririlor al P.C.R.. Bujor Almâsan. condusă de un consiliu de ad­ lemn sau fildeş, din pai de de irigare care pot fi găsite tenia dintre poporul român şî
mmei in frunte cu directorul - ing. Constantin Teodorescu elaborate dc Conferinţa Na­ membru al C C . al P.C.R.. ministraţie format din 1’3 orez sau frunze de palmier foarte des pe aecsle ogoare. indian.
şi inginerul şei Mirceo Corobon — au încosot soloriile fără ţională a partidului şi cel ministrul minelor. directori persoane — conducători de realizează adevărate opere Dc-a lungul şoselei, eocoti-
să producă nimic. Şi mai regretabil însă, este laptul că în de al X-loa Congres al P.C.R., de artă. Varietatea şi ingenio­ ori uriaşi sc clatină sub po­ După dineu a fost prezentat
priv ind perfecţionarea condu­ dc întreprinderi şi exploatări întreprinderi şi exploatări, zitatea obiectelor expuse In vara fructelor lor. La un mo­ un spectacol decintece şi dan­
AL. VALERfU cerii şi planificării economi­ miniere, specialişti specialişti, cadre eu experien­ acest magazin atestă convin­ ment dat. coloana maşinilor suri populare indiene oare s-a
ci naţionale. Ca formă (fe “ organizare. ţă şi o înallâ pregătire ' pro­ gător talentul artistic al po­ oficiale se opreşte, şi oaspe­ bucurat de aprecierea oaspe­
In baza hotâririlor parti­ Centrala minereurilor ne­ fesională Din conducerea cen­ porului indian. ţii români sînt invitaţi să ţilor români.
i: ch? i» 'AC t J «) dului şi guvernului. Centrala feroase Deva cuprinde cinci tralei fac parte : ing. Aurel
minereurilor neferoase Deva unităţi cu gestiune economică Lâpuşcâ. director general (pre­
şedintele consiliului dc admi­
dispune dc largi competenţe proprie — întreprinderile mi­ nistraţie). ing. Râul Coslca. / \ • i | A vz vz
în conducerea activităţii aces­ niere Barza, Baia de Arieş, director cu cercetarea ştiinţi­ Uamem cu mima veşnic tinara
fică (locţiitor al preşedinte­
lui). ing loan Dineş. director
tehnic producţie. Mihni Cu-
ncn. director economie comer­ C i n s t i r e fi j i r c ţ u b c d a t o ­ cei cc.-l caau.sc, cure.se frec­ ţ u i re d a c ă e t r ă i t ă i n te n s, î n ­
cial. Gheorghe Todea. direc­ r ă m t i m i d e l o r a r g i n t a t e , s t i ­ vent. Slot ura b i n e clădită a că d i n f r a g e d ă ti n e r e ţ e , la
tor contabil financiar şi ing. m ă şi r e s p e c t liorhr lnr în că r­ lui boci losif l.azăr. c o t e l e ce le m a i î n a l t e al e a-
Costcl Tonesni. director per­ ca te de e x p e r i e n ţ a , d e î n ţ e ­ — /Va v-a /ml t e a m ă dc fi n n ă r i i . La f o a r t e m u l ţ i t i ­
sonal. l e p c i u n e a anilor. $i c h i a r d a ­ z i u a c i n d t r e b u i a să intra ţi neri d e ta şcoala ţi rofeslona-
După felicitările călduroase că tfm'n b r a ţ e l o r nu m a i ? <a m j>t n: ie ? lă e s t e p r e z e n t ă d o r i n ţ a d e
adresate colectiv uhu de con­ od i n i o a ră , a g e r i m e a cu ge lu — Dacă mi se p u n e a a a s e ­ a f i r m a r e , c ă u t ă r i l e s t ă r u i t o a ­
ducere al Gcntralci minereu­ /ai se v r e a n e a t i n s ă , d o r i n ţ a m e n e a î n t r e b a r e i n vr e o »0 re p e n t r u a pătrunde, cît m a i
rilor neferoase Deva. tovară­ dc a f i r m a r e n eîn t i n a t ă . O a ­ i/e ani >a u rm ă , r ă s p u n s u l ar a d i n e t a i n e l e m e s e r i e i . Alţii,
şul Rujor Almâsan a expus semenea v ia ţă , loială prin d e ­ fi fost fit in d e î n d oi el ile >/ bun i la învăţătură se m a i p o ­
s.ocinile de viitor ce trebuie finiţie, t r e p i d a n t ă to t u şi d e ­ gri ji le v r e m i i. Aciun tr ă i m ti cnesc. i n t i m p i n ă g r e u t ă ţ i fa
să stea in faţa consiliului dc o a r e c e işi tron c s e c a d i n s o ­ a'- c U m p n r i (*crtit u di n ilc lu c r ă r i l e prac tic e. C r e d că
lul fertil, al cr eaţ iei , d e v i n e unui trai i n h c / .g i g a i sini p r e ­ ac eş ti e l e v i t r e b u i e î n d r u m a ţ i
administraţie, pentru îm bu­
pr i n ea însăşi, s i m b o l al p r e ­ z e n t e in lut m ai marc măsu­ m a i î n d e a p r o a p e , ajutaţi mai
nătăţirea activităţii economice ţuirii şi s t i m e i n o a s t r e O b u ­ ră in f a m i l i i l e m u n c i l n r e ş ţi m u l t să î n ţ e l e a g ă că nct/ui-
la toate nivelurile şi compar­ nă p a r t e d i n t r e ve s t i ţi i m e ş ­ — In t i m p u l l i b er cc a c t i ­ t a t c a în fa ţa b a n c u l u i d e l u ­
timentele producţiei.. teri. d e o d i n i o a r ă ai H u n e d o a ­ vit ăţi p r e f e r a ţ i ? m i ea şi m a t e r n a t î c a e f r u ­
In încheierea şedinţei dc rei trăiesc, îşi p e t r e c t i m p u l — Imi pl ace s»1 ci t es c T r e ­ m oa să d a r gre a, p l in ă dc suo-
în o ra ş u l căruia i-au d a t f a i ­ b u i e 5d fi m la c u re n t cu tot t i h tâ ţi, d a r nu in ac ces ib ilă .
lucru, a luat cuvintul tovară­
m ă şi re n u m p . cc sc i n l i m p t ă in v i a ţ a ţării ! .Va ar. fi li psi t d e i m p o r ­
şul îoaehim Moga, care a dat
Pe M ih n i H u m e l n i c u l.-an: — E n o b l i g a ţ i e /ires an tă ? t a n ţ ă d a c ă s- a r o r g a n i z a ma t
indicaţii preţioase şi reco­ reîntâlnit la c o m i t e t u l m u n i ­ — fu firimul r in d e o p l ă ­ m u l t e înti lni ri cu v e c h i m e m ­
mandări privind perfecţiona­ c i p a l de pa rti d. C u t o a t e cu cere, ap oi o b i ş n u i n ţ ă , pe u r ­ bri de fiartid, s- a r m e n ţ i n e
rea conducerii activităţii eco­ anii d c p e n s i e îi c o n f e r ă tot m ă cnfiiii <f a m il i a L a z ă r a un d i a l o g viu cu meseriaşii
d r e p t u l u n e i o d i h n e b i n e m e ­ c r e s c u t 11 eo/iii) ne m a i cer e.e au ri d i ca t p r e g ă t i r e a lor
nomice, în vederea realiz.ârii
ritat e, el \ i n e y S ă fie prezeat cî t e un sfat, ci t e- o p a i a ţ ă . O p r o f e s i o n a l ă la n i v e l d e v i r ­
sarcinilor- de plan pentru a- la r e z o l v a r e a u n o r sa rc in i d e t u o z i t a t e , s-ar i d i l i z a şl a lt e
Secvenţă deveonă din o nul jubiliar 700. eest an şi pregătirea temeini­ p a r t i d , p u n i n d c u n o ş t i n ţ e l e v o r b ă b u n ă s p u s ă la n ev o i e,
Foto : I. DUBEŞTEANU la tiinji, v a l o r e a z ă cit au rul . f o r m e i n s t r u c t i v e Incit la î n ­
că a planului de producţie pe sale, e x p e r i e n ţ a an i l or d c De ac ee a e x p e r i e n ţ a , trdîreu f ă p t u i r e a p r o g r a m u l u i d e c-
anul 1970. m u n c ă în s l u j b a u n o r s c o ­ p r o p r i e t r e b u i e im baigăţită d i f i c a r e a noii s o c i e t ă ţi să
p u r i ce s e r v e s c b i n e l e c o m u n . p a r t i c i p ă m , pe m ă s u r a f o r ţ e ­
c o n t i n u u , c o n f r u n t a t ă cu e x ­
A f l ă m a m ă n u n t e i n t e r e s a n t e lor, d e o p o t r i v ă — ti n er ii cu
p e r i e n ţ a , î n ţ e l e p c i u n e a i zv n -
d i n p e r i o a d a cit a fo st m a i s ­ rită di n v i a ţ a a l t o r o a m e n i , e l a n u l lor c r e a t o r, vlr sln ici i.
t r u p r i n c i p a l la c e n t r a l a t e r ­ fie ei şi eroii u n o r cr ea ţ i i a r ­ cu b o g a t ă e x p e r i e n ţ ă a a n i ­
m o e l e c t r i c ă d i n C S . H u n e ­ tistice. lor d e m u n c ă .
Un nou tip de vagon pentru călători d o a ra . Bu cu ri a, s a t i s fa c ţi a U n alt i n t e r l o c u t o r a r a m Firi pa si o n a t e, d o r n i c i d c
lui cea m a i m a r e es te
In fi ersoana c o m u n i s t u l u i a fi cit m ai utili societăţii,
că n u m e r o ş i t i n e r i au p r i ­
l oa n P apo i. Z i u a d c rnuncă o a m e n i i cu t i m p l c l e a r g i n t a ­
In dotaţi* căilor ferate a Noul vagon a fost realizat m i t in p r o d u c ţ i e c u n o ş ­ a fo st u l u i l ă că t u ş (le în al tă t e de s eo fi er ă noi l ă r l m u r l al°.
intrat un nou tip de vagon în scopul deservirii curselor t i n ţ e t e m e i n i c e , m u l t i l a ­ c al if ic ar e c u p r i n d e d e s e v i z i ­ u n o r p r e o c u p ă r i ste ni ce , d ă ­
dc călători clasa a Il-a. Din ter ale , d e v e n i n d o a m e n i a p r e ­ te la g r u p u l şcol ar p r o f e s i o ­ t ă t o a r e de viaţă , p e r s o n a l i t a ­
lişa «a tehnică reiese câ es­ scurte şi medii dintre locali­ ciaţi, in gi n er i, tehnicieni si nal d i n localitate. La î n t r e ­ tea lor t m b o g ă f i n d u s e cu
te compus din trei compar­ tăţile urbane şi rurale, viteza m a i ş t r i (le n ă d e j d e la u z i n e ­ b ar e a n o a s t r ă d e s p r e locul o ­ noi va l o r i, d o r i n ţ a de a f i r m a ­
timente mari. înzestrate cu sa maximă de circulaţie fiind le de l u m i n ă d i n L u d u ş . B u ­ m u l u i In s o c i e t a te a n ou ă a m re m a n i f e s t î n d u sc la scara
instalaţie dc încălzire cu abur dc 140 km pe oră. cu re şti , Bor zcşti. n o t a t u r m ă t o a r e l e : u n o r noi d i m e n s i u n i : sint a r ­
şi electrică, iluminat fluores­ In şu v o i u l v i u ce se î n ­
— O m u l , v i a ţ a lui, c o ,.s e ­ m e n i i cu i n i m a v e ş n i c ţ i n u ­
cent ele. (Agerpres) d r e a p t ă , în zor ii zilei, s p r e c u n d ă “ d i n durată Această ră.
m a r e l e combinat h u n e d o r e a n , „secundă* ar c va lo ar e, p r e ­ A. NAGV
Aşadar, pruncie lecţii acliir lii. dc tricotaje, croitorie, ste­
primele bucurii pentru elevii nodactilografie şi bobinaj. cei
claselor a IX-a ale şcolilor ■10 de elevi, ne spunra direc­
generaie de 10 ani Acesta» toarea adjunctă a şcolii. Ilea­
s-au reînlilnit cu căldura si na Deroga, se specializează io
atenţia cadrelor didactice, cu tainele meseriei alese, fiecare
sn sc încadreze repede in at­ LI LE GENERALE DE dintre ele deosebit de utilă şi
• Masele po < arc cu puţin timp
inainle Ic părăsiseră, njungînd
do plăcută**. Rezultatele
ob­
mosfera specifică dc lucru. Re­ ţinute pînă acum atestă că ele
nu fost îmbrăţişate eu
ţoală
zultatele primelor sâptâmîni căldura de către elevi.
sînt edificatoare si v in să eon te elevilor dr a sc pregăti şi vor fi puse în faţă „Aici, s a grad sporii dc alcnţîc. price­
firme, fără putere de tăgadă, califica in diferite meseni. Ve­ mai urmărit si un alt fapt. a- pere şi elevii, ori câ se numesc Concluziile vizitei noastre
justeţea măsurii iniţiate dc nind in sprijinul elevilor, con­ ccla al reînvierii unor meserii Viorica Cazan, ori Ion Bistri- la ceh' două şcoli, fondate p*
conducerea do partid Şi de ducerile celor clouă scoli au care înainte cunoscuseră o lar­ <m, precum şi ceilalţi, sc stră­ modul în rare s au organizat
luat legătura cu întreprinderi
în
oraş şi
gă dezvoltare în
primele clase a IX-a. condi­
cît
duiesc să se pregătească
f e Toate forţele mobilizate pentru termi­ stat. legiferată prin Legea în- din oraş care sc ocupă direct şcoală, după cum ne spunea mai temeinic. Condiţiile în ca­ ţiile optime (‘rente pentru des­
văţumiiitiilui. privind necesi­
tatea generalizării învâţâmin do pregătire,i practică a aces­ directorul scolii, Traian Groza ro învaţă şi se pregătesc prac­ făşurarea unui eficace pro­
ces
tora. le nrganizcaz.â practica
tic sint di ni re cele mai bune
inslructîv-cdueativ.
te­
I n exemplu îl constituie ar11-
narea lucrărilor agricole de , în tulni obligatoriu de 10 ani m producţie, iar la sfîrşitul pe- '.analul“ . La rindul lor si c.ulrcle di­ oretic si practic. precum
Elevii dc la şcolile general»’ noadei de şcolarizare ii înca­ dactice. care au fost selecţi­ si rezultatele obţinute ne
din Simeria şi Deva. |X.' care drează în producţie în mijlo Prin reînfiinţare* secţiei dc dau convingerea că la sfîr-
întregul judeţ i-am vizitat, ca dr- altfel elevii cui colectivelor lor covoare, fetele vor dobîndi u­ onate pentru a preda Ia cla­ şilul primului trimestru vom
sele a IX-a. sini holârîle să
tile deprinderi dc a ţese cu
din inlrcyga ţară. beneficiază La Simeria. cri f»!* dc elevi rele mai alese motive. Inincl predea cunoştinţele în asa fel consemna rezultate bune. Este
® Unele cooperative au încheiat campania în in prezent ntil dr o pregătire încadraţi în două clase a IX-a contact cu tezaurul inestima­ îneît să fie asimilate intr-un o dovadă elocventă a modului
do-
teoretică cit sî practică,
bindinrl cunoştinţe diverse No vor beneficul dc o temeinică bil al artei noastre populare grad maxim rum elevii împreună cu cadre­
le didactico ştiu să răspundă
pregătire teoretică si practică,
Şi elevii clasei a IX-a de Ia
timp ce altele se a f l ă abia la jumătate ile obiective de invâţâmînt. eu pentru ca atunci cînd vor in­ Celelalte secţii. în care elevi: Şcoala generală Di I’cli u Gro grijii permanente a partidului
n largă aplicabilitate practică,
au fost încadraţi, sînt cele de
completează noţiunile obiec­ tra în producţie sâ poală mî- lenjerie artistică, bobinaj si za din Deva beneficiază dc a- >i statului nostru acordate sco­
nui cu randament sporii cele
q l. A.S.-urile cu rămîneriîn urmă ne justificate telor teoretice, dind posibilii,i- mai complexe agregate ce le electricieni auto Toate cer un eoloaşi condiţii optime dc pre­ lii. M. BODEA
gătire „Aici. in cele patru scr­