Page 59 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG ? DRUMUL SOCIALISMULUI - IMBATA 18 OCTOMBRIE 1969 MClltf llll illl 1MIIO— im

S A T E R M I N A M

P E Î N T R E G U L J U D E Ţ ,

I H lM I ilw W M iM lw i ' m m IU B ||

R E C O LTĂ R ILE Şl iN S A M lN jA R IL E

Cooperatorii din Burjuc au Dar la cooperativa vecină,

terminat recoltatul porum­ Burasada, mai sînt necesare

bului şi însămînţatul griului

cîteva zile...
Inccpind de m arţi, la 400 tone de nu treţu ri nece­
cooperativa agricolă de sare în hrana anim alelor
producţie din JBurJuc — pentru anotim pul alb.
ne-a inform at inginerul a­ Rezultatele frumoase ob­ La cooperativa agricolă dispune dc suficientă forţă
gronom Nicolae W tirm — ţinute fn desfăşurarea cam­ vecină. Gurasada. cu condi­ dc muncă. «Ir tracluare şi
tractoarele existente au fost paniei. se datoresc bunei ţii asemănătoare dc pro­ utilaje pentru ca acţiunii*
d irija te să execute arături organizări a m uncii, folosi­ ducţie, situaţia lucrărilor a de sezon să se Ii terminat
de toamnă in porumbişte, rii cu randament maxim a gricole nu este prea ro­ pînâ la această dală
pentru ogor. tractoarelor şi u tila je lo r din ză Unitatea arc dc tn- Fată dc această situaţi*'
Toate lucrările agricole dotare. săm intat cu grîu 190 hec­ este dc dorit <*;* membrii
principale au fost încheia­ Un aport deosebit la în­ tare de teren şi de recoltat consiliului dc conducere, or­
te. M a rţi s-au însăraînţat cheierea cu succes a lucră­ porum bul de pe 100 hecta­ ganele agricole judeţene şi
ultim ele hectare cu grîu şi rilo r agricole din această re. Pînâ acum s-au însă- ale consiliului popular co­
s-a recoltat porum bul şi toamnă şi-au adus meca­ m inţat cu griu 13S hectare munal să întreprindă acţi­
transportat cocenii de pe nizatorii Ioan Pfiuşeniuc, Te* şi recoltat porum bul dc pe uni hotărîte şi susţinute
toate suprafeţele. Totodată o fil Suba, Gheorghe flurza, 95 hectare. pentru co şi aici să so ter­
cooperatorii Mannlc fgreţ, Faţă de posibilităţile ca­
m em brii cooperatori de aici mine grabnic cu însămînţa-
Petru C ristianii, Manole re Ic arc această unitate,
Deşi in ziua raidului nostru la C A P. Spini se lucra, au însilozat 400 tone de fu­ Cîmpureanu, lo sif Furdui rezultatele „la 2i" sînt nc- lul griului şi recoltatul po­
ritmul este lent, stadiul înapoiat. Din 135 hectare plani­ raje şi au depozitat In şire — Şuţ şi a l|ii. m ultum itoare. Cooperativa rumbului.
ficate, s-a semănat abia pe 45 I
E F O R T U R I M A X IM E Mecanizatorul cooperativei

alaltăieri de s-a spetit. Cit C l N D T O A T Ă LU M E A
ngricole de producţie din Je- Achitarea obligaţiilor către stat
PENTRU ÎNCHEIEREA ledinţi, losif Vinţâ, a lucrat
a fost ziulica de mare n-a CIND L IV R A Ţ I C A R TO FII ?
GRABNICĂ A LUCRĂ- mişcat un fir de pal În coo­
perativă. A. da I — a făcut
ceva. A ajutat la pornitul In multe cooperative agricole de producţie consi­
RSLOR AGRICOLE morii de ciocane. In rest s-a T R E B U IE S Ă FIE IN CÎMP liile de conducere manifestă o grijă deosebită pentru
achitarea la timp a obligaţiilor contractuale faţă de
uitat după soare
La urma urmei. dacă a stat. Pe măsură ce au recoltat, cooperativele agricole
stat şl a tăiat frunze la dini tar. O plantă şi... zece centi­ Nistorescu, preşedintele, am­ din Veţel şi Boz au trimis la baze întreaga cantitate
nu el este principalul vino­ (D Ora 9, dar metri pauzâ. bii membri ai comitetului co­ de cartofi planificată. Cooperatorii din Le.şnic au pre­
vat Preşedintele Alexandru munal de partid. De ce ? Sar­ dat in Întregime cantitatea stabilită prin balanţă. O
Ne oflâm aproape de sfîrşitul perioadei optime stabilite I va veni o
pentru terminareo lucrărilor agricole din sezonul de toamnă, Zudor, inginerul Alexe Nan cina primită din partea orga­ situaţie bună din acest punct de vedere se află şi Iu
An­
şi brigadierul de cîmp
cooperativele din Burjuc şi Mia. care tn aceste zi Ic işi
Timpul, deosebit de prielnic, a favorizat ca recoltările şi însă- drei Kîss nu l-au mobilizat @ Ora II. Nu nizaţiei de partid nu are a­ vor achita în întregime obligaţiile contractuale
minţârile să se desfăşoare într-un ritm susţinut, fapt pen­ la treabă, ca şi clnd nu ar v r e m e . . ceeaşi greutate pentru toţi ?
tru care, intr-o serie de cooperative agricole acţiunile res­ mai fi nimic de lucrat cu toţi factorii Sînt însă multe unităţi în care preocuparea pentru
pective să fie terminale. Datorită unei bune organizări a tractorul şl remorca In coo­ achitarea obligaţiilor către stat este lăsată pe plan se­
muncii, precum şi folosirii cu randament sporit a forţelor perativă. Dacă te uiţi Insă pe La ora 0,10, într-unul din & Ora 12. cundar. C.A.P. din Vaidei, de pildă, n-a predat pînâ in
ale de răspundere
prezent nici un kilogram de cartofi din cele 5) tone
şi mijloacelor existente la C.A.P. Timpo, Brîznie, Cigmâu, adăposturile de animale contractate.
cooperativei agricole de pro­
Orâştioara de Sus şi în alte unităţi insâminţâriie s-au ter­ Teascurile Cooperativele din Sînpetru şi Bîrsâu au predat abia
minat cu citevo zile în urmă. In alte cooperative, cum sint ducţie din Jeledinţi se auzea sînt la datorie a şasea parte, cea din Haţeg — 20 tone din 95. iar cea
o melodie. Va veni o vreme
cele din Ohaba, Iii a, Sirbi şi Hsldeo au mai rămas pină ...Le-am spus — zicea interpreta, acompa­ funcţionează
Ieri de insâminţot cile 5-10 hectare, existina' condiţii ca in niată de chitare Credeam câ din Geoagiu — nici jumătate.
cursul zilei de azi şi unităţile respective sa termine lucra­ aparatul de radio este al vre­ Tovarăşul Ioan Slovenschi, Intr-un stadiu Inapoint se află şi cooperativele de
rea amintită. De asemenea, b C A P. Rîu Bărbat, Ohaba, fie seara ce unui îngrijitor de animale. secretarul Comitetului comu­ recoltarea şi pe raza comunei Beriu. Unitatea din centrul de comu
liia, Sirbi, Bretea Mureşana, Lăsau etc s-o încheiat recol­ Stupoare, era al inginerului nal de partid Beriu, ne infor­ nâ. din cauza estimării greşite a producţiei nu va pu­
de jumătate
tea preda statului decit ceva mai mult
tatul porumbului şi cartofilor de pe întreaga suprafaţă sa facă... a agronom Alexe Nan Şi noi mează câ in vederea acceleră­ semănatul mai din obligaţiile ce şi le-a asumat. In ziua de 16 octom­
prevăzută. trăiam cu impresia câ el este rii ritmului lucrărilor din brie C A P. din Câstâu mai rămăsese daloaie cu a­
Analiza realizărilor medii înregistrate pe judeţ reflectă ia semănători I campanie toţi membrii comi­ aşteaptă proape 20 tone, ceea ce reprezintă aproape o treime
>nsâ faptul că nu peste tot s-a acordat importanţa euve- cîmp ai sâ vezi aproape la Nu l-am mai întrebat ce tetului au fost repartizaţi pe din cantitatea ce trebuie sâ o livreze.
ni'â stringerii recoltei şi asigurării unei temelii trainice fiecare pas căpiţe cu fîn şi caută în adăpostul de anima­ unităţi şi brigăzi pentru a a- Hotarul Romoşelului e în­ Intrucît în marea majoritate a cooperativelor car­
producţiei viitoare. Numai aşa se explică de ce pină ieri. cu paie de orz râmase din le, la această orâ. De altfel, jula formaţiile de lucru. 5'. cărcat de rod. îndeosebi acea tofii sînt recoltaţi, este timpul sâ fie luate măsuri
în cooperativele agricole recoltările s-au efectuat numai vară netran.sportatc nici nu avea ce face in cimp. înlr-adevâr se simte nevoia u­ minunată livadă de meri iţi pentru achitarea grabnică a obligaţiilor ce şi le-au asu­
in proporţie de 72,1 la sută la porumb, 93,2 la sută la Dar. re să mai vorbim de Semânâtorilc nu intraseră în­ nui sprijin substanţial întru- incintă ochiul de-a binelea. mat faţă de stat In această direcţie unităţile coopera­
s'ecla de zahăr, 92,7 la sută la cartofi, s-a pregătii patul 1'actorul cooperativei, cind că in brazdă. Numai sacii cu cît cooperativele din raza co­ Dar merele aşteaptă sâ fie cu­ tiste care nu au suficiente mijloace de transport tre­
gsrminotiv pe 82,7 In sută din suprafaţa stabilită, iar în- nici mijloacele mecanizate griu erau prezenţi in locurile munei sint intîrziate cu lu­ lese şi predate. Aşteaptă ce­ buie sâ fie sprijinite mai mult de către întreprinderea
sâminlările s-au efectuat pe abia 78,5 In sută din supro- venite dc la I M A, nu sînt unde se insâmînţea/.â Din cu­ crările de bază : recoltat şi le 90 dc hectare de porumb. judeţeană de legume şi fructe
feţa clanificatâ. 5 folosite la capacitatea pe ra­ riozitate am desfăcut unul. semănat. Şi cele 7 hectare de cartofi.
Deşi era posibil şl necesar ca însăminţările să fie j re o au Pentru a exempli­ ■Sâminţa nu era tratată deşi In momentul sosirii noastre Aşteaptă în zadar. In ziua vi­
terminate in cel mult 10-12 zile de la începerea lor, intr-o fica redăm mai jos unele as­ în magazie se găsesc 8 cutii în comună tovarăşii Petru zitei noastre nici un coopera­
serie de cooperative agricole s-a tărăgănat in mod neper- pecte intilnitc aici miercuri cu „Cnptodin*'. Andrişoiu. secretarul consiliu­ tor nu ieşise la porumb, nici
mis respectarea ciclicelor şi a planurilor de măsuri întoc­ O semănătoare1 u început — Am primit sâminţa de lui popular, Traian Mihuţ, unul nu scotea cartofi Doar...
instructor al U J.C .A .P . şi al­
mite pentru campania de toamnă, viteza zilnică fiind de­ treaba în jurul orei 9 20, Iar la Agrosem — ne-a spus in­ ţii se aflau la locul datoriei, trei femei erau la cules de
parte de cea stabilită. Spre er.cmplu, in perioada 9-16 oc­ alta la ora 10. Preşedintele, ginerul. acolo unde fuseseră reparti­ mere. Asta era „forţa" care
tombrie a.c„ cind trebuia ca printr-un ritm normal la se­ inginerul şi brigadierul de Cn alte cuvinte, a vrut sâ zaţi. Tovarăşul Slovenschi se lupta pentru strtngerea rodu­
mănat să se realizeze cel puţin 50 de procente nu s-o se­ cimp nu ştiau nimic de soar­ ne facâ sâ credem câ griul nu pregătea de plecare la coope­ lui bogat al toamnei !
mănat decit 21,5 la sută, ceea ce înseamnă că realizările ta tractoarelor. Se mirau şi mai are nevoie de tratament rativa din Câstâu, de care Inginerul Ioan Iurian era la
ci cum de nu sînt in clmp !
nu s-au situai nici la jumătatea prevederilor. Serioase ră­ — Domnule, eu le-am spus Fi. va veni o vreme — a­ răspunde. La sediul coopera­ livadă îşi freca deznădăjduit
puneri în urmă s-au constatat Io C.A P. Foit, Deva, Mes­ de seara ce să facă — ne propo de muzică — tovarăşe tivei se afla inginerul Ion Ma- miinile. „Pe lingă faptul câ
teacăn, Spini, Roşconi, Pui, Rădulcşii şi oiţele, unda zile spunea inginerul. inginer Nan, cind va râsâri n-au prăşit nici un hectar de
in şir nu s-a insâminţat nici un hectar sau maşinile au fost Deci, tovarăşul inginer şl-a grîul Atunci o sâ vedeţi dum­ nolescu, iar la sediul consi­ porumb nu ies nici la cules.
folosite cu copacilate mult redusă. Cu toate că insămin- făcut datoria de seara, aşa neavoastră densitate Ja hec­ liului popular, tovarăşul Ion Exemple sînt cu duiumul. No­
ţările au început de aproape o lună de :ile, cooperatorii că a scăpat de grijă (?!). roc câ am avut 22 de lucră­
din Spini, Roşconi, Turdaş etc. n-ou reuşit să însămînţeze Faptul cA tractoarele nu tori din alte judeţe Cu ei am
decit abia ciic 40-70 de hectare. sînt utilizate normal îl con­ recoltat 10 hectare de porumb
Cu lotul de neînţeles este tărăgănarea ce se manifestă firmă şi stadiul in care se a- şi 3 de cartofi. Le-am plătit
în privinţa recoltării sfeclei de zahăr, cartofilor şi porum­ flâ cooperativa cu insâmln- 50 de lei la zi şi mîncare".
bului. Faptul că în majoritatea cooperativelor ooricole s-a ţârile. Din suprafaţa de 260 In toiul zilei am colindat
strins întreaga producţie la culturile amintite denotă că de hectare, cit s-a prevăzut uliţele satului. Am intîlnit
de asemenea posibilităţi ou dispus toate unităţile, insă a se însâminţa In această oameni — cooperatori — cu
slaba mobilizare a cooperatorilor la lucru a determinai cn toamnă cu grîu, s-au realizat teascuri pentru zdrobit stru­
şi la această dată să existe zeci şi sute de hectare de pe abia 110 (trebuie reţinut că gurii. Alţii îşi storceau stru­
care nu s-au recoltat cartofii şi porumbul. Exemple neoo- însâmînţârile la gri11 au în­ gurii. Şi porumbul aştepta la
tîvc ne sînt oferite de C.A.P. Pricoz, unde moi trobuie scoa­ ceput aici In ziua de 1 oc­ cîmp !
să sfecla de pe mai mult de 10 hectare şi recoltet porum­ tombrie a c.). Deci. «-n mers
bul de pe 50 hectare, C A P. Romoşel, Romos, Bsriu ş.o cu o viteză zilnică de rirra
Inginerul Ion Monolescu de la C.A.P. Beriu a lăcut în faza
care mal au de strins porumbul de pe cite 50-100 de hec- 6 hectare cu două semănă­ de vegetaţie estimarea producţiei de cartofi. Rezulta cca 7000 kg
tore. tori. Mai mult nici că se la hectar, planul fiind stabilit la 11 000 kg. In realitate coopera­
Organelor agricole judeţene, consiliilor populare, con­ poale în astfel de condiţii ! U na pe tiva a obţinut 4500 kg la hectar.
ducerilor C.A.P. şi cadrelor tehnice - factori care poartă Itespectind aceeaşi viteză
răspunderea pentru soarta producţiei prezente şi a celei la însâmînţâri, cooperativa din
viitoare - le revine datoria să asigure folosirea cu randa­ Jeledinţi. va avea onoarea sâ h lr tle , a lta
ment maxim a tuturor forţelor şi mijloacelor existente, ast­ fie prima unitate rare a în-
fel incit lucrările agricole de toamnă sa fie terminote in cel reput însăminţările In anul
mai scurt timp posibil, să se înregistreze viteze zilnice de 1%9 şl le va încheia în... p e c îm p
după
1970. Nu este exclus
L lucru record, permiţînri încadrarea recoltărilor şi însâmin- ,,strădania" care se depune La C.A.P. Romos se lucrează la semănatul ultimelor suprafe­
r m _______i acum aici. ţe cu grîu. In fotografie : mecanizatorul loon Rentea execută o­ comitetului de partid de la j
Mihăţonî Fânel, secretarul j
peraţia de discuire.
C.A.P. Ostrov, In seara zilei [
de 16 octombrie a c., ne reia- j
ta câ la această unitate mai '
rămăseseră de Insâminţat cir- (
mult nici mal puţin decit 5C ca 20 de hectare. Cit de ne- :
In de zile t Consiliile de admi­ Locul cartofilor este acum în întemeiată este afirmaţia
ne-am convins urmărind si­
nistraţie şi şefh fermelor nu
cunosc oare ră regulile agro­ tuaţia operativă transmisă de i
tehnice elementare impun ca depozite şi silozuri, nu în pămînt la cooperativa respectivă, j
Din cele 220 de hectare pla- j
LÂ.$.-uri însăminţările să fie termina­ mfnţascrâ abia 179 hectare. j
nificate. pipă Jer 1, se Insă- i
te in condiţiile judeţului nos­
tru înainte de sfîrşitul deca­
dei a doua a lunii octombrie? Firesc era ca In această da­ de pe cile 6 şi respectiv 7 grabnice a recoltatului, mul- Alternativa este una singu- j
Pe lista restanţelor la însâ- tă întreaga cantitate de car­ hectare aflindu-se încă nc- ţumindu-se doar sâ consem­ ră. Ori secretarul comitetu- !
minţări la termenul scadent, tofi sâ se afle în depozite sau strinsă. O veritabilă mostră neze restanţele fn situaţiile lui de partid nu cunoştea si- j
- r e s t a n t © apar I A .S SintămArîa-Or- silozuri Aşa stau lucrurile la de nepăsare se inlilneştc. de operative. Ieşirea din impas tuaţia de fapt existentă, ori j O bună parte din membrii cooperatori de fa Romoşel îşi
lea, (director Dumitru Finli- bunii gospodari. Cooperatorii asemenea, la C A P. Riu de necesită trezirea la realitatea a vrut sâ denatureze realita- j văd liniştiţi de viitorul vinului propriu fn timp ce pe cimp ao*
nâ) cu aproape 300 de hecta­ din Totcşli. Lâpuşnic, Lâpu- Mori unde. pînâ ieri. s-au conducerilor C A P şi a ca­ tea. Şi Intr-un caz şi In al- ! rumbul işi aşteaptă rîndul la recoltare.
giu şi alţii au
terminat de
re şi I A.S. Bircea (director mult recoltatul. Producţia a scos cartofii dc pe numai 40 drelor tehnice, fâcîndu-le răs­ tul se ridică serioase semne J
din 57 de hectare. Nici coo­
n e fu s fffi” Mihni Varvarichl) cu aproapo fost sortată şi înmagazinată, peratorii din Şerpi nu se gră­ punzătoare de pierderile ce de întrebare. |
Ne-a surprins şl un alt as- I
se înregistrează din cauza în­
200 de hectare.
Intr-un ritm nesatiafâcâtor aslgurîndu-se condiţii buno besc sâ termine recoltatul târzierii recoltatului. Pe bună pect. Contabilul şef al C.A.P. |
se desfăşoară şl recoltatul po­ de păstrare a seminţei pe cartofilor dc cîtcva zile oprin- dreptate sc pune întrebarea : Clopotiva, Ion Lupu, ne spu- j
rumbului Codaşă la această timpul iernii. du-se cu realizările Ia 4 hec­ prin aceste unităţi nu trece nea la aceeaşi dată câ la u- j
c a te lucrare este I A.S Bircea, un­ Cu toate câ timpul a favo­ tare nimeni de la Uniunea jude­ nitatea respectivă mai sînt j
de pină ieri se strinsesc pro­ rizat terminarea acestei lu­ Implicaţiile tergiversării re­ ţeană a C.A.P. ? Sau prezenta de recoltat cartofii de pe cir- j
ducţia de pe numai 556 hec­ crări In toate cooperativele a- coltatului cartofilor sini bine­ instructorilor în cooperativele ca 20 de hectare In situaţia i
tare, reprczentînd 52 la sută gricolc. se mai găsesc şi a­ cunoscute do către consiliile respective este doar un act operativă apărea însă o ne- j
Faţă rle perioada în care ne din suprafaţa existentă. De cum. din păcate nu puţine la dc conducere şi inginerii coo­ formal, care nu-i obligă la ni­ realizare de numai 13 hecta- j
,isim şi de dotarea tehnică a asemenea, la J A S. Bircea mai număr, unităţi unde cartofii perativelor amintite Surprin­ mic ? re. Dc asemenea, în ziua de j
A.S -urilor, restanţele ce se trebuie recoltat porumbul dp se ..păstrează*' în depozitele de însă uşurinţa ce n mani­ Practica de a întocmi doar 14 octombrie a c. la C A P. !
mtilnesc la recoltări şi Insâ- pe aproape 400 hectare Con­ neglijenţei, cu alte cuvinte ei festă in privinţa evitării pier­ planuri şi grafice de recoltări Hârâu erau insâminţatc, In j
Miinţâri sint cu toiul nejusli- ducerile acestor întreprinderi nu au fost încă scoşi. lin e derilor de recoltă. Kslc rle la rare râmîn numai pe hirlie scripte, 118 hectare, pentru ■
ncate In ultimele 7 zile la trebuie sâ aibă in vedere că xemplu de crasă nepăsare fa sine înţeles câ in enndiţiilc este cit sc poate de dăunătoa­ ca in ziua de 16 octombrie j
recoltatul porumbului nu s-au timpul se poale schimba de la !â dc soarta revoltei ni-1 pre­ cind producţia sc mai află pe re Atila timp <-ît cartofii nu rpnliz.ârile sâ fie dc numai j
•?alizat decit 23 dc procente, o zi la alta, puţind provoca zintă cooperatorii din llanpo ; împ nu pot fi onorate nici sint încă în depozite şi silo­ 102 hectare (?),
1 i pregătit teren 10 procente, pagube însemnate de recoltă! tor (preşcdinle Nicolae Hrn obligaţiile asumate prin con zuri. cum îşi justifică activi­ Această metamorfoză a ci- !
. ir la însâmînţat grîu numai Aşteptăm ca in situaţia lu­ ţa). unde s-au recoltat enriu- tracto Itâu este <â fată dc a- tatea consiliile do conducere frelor ascunde tendinţa de i
1 4 procente. crărilor agricole în I.A S,-uri fii dc pe numai - hectare din semcncn aspecte nodurile, ale C.A.P. aflate in restanţă ■i ..accelera" din condei mer- !
Cu un asemenea ritm, peri­ să se producă revirimentul cele 0 cultivate. Acţiunea es­ eonsil i iie populare comunale cu aceasta livrare ? Iată în­ sul lucrărilor agricole, dar i
oada optimă de însâmiaţâri de mult promis, dar nernatc- te mult înlirzială si la C.A.P. nu sc inviodnircsr sâ ia mă­ trebarea la care sc cere un in realitate situaţia este cu j
\rcbuîc sâ dureze, nici mal rialize.t încă ! Bă ieşti şi Komoşel, recolta suri in vederea terminării răspuns neînlirziat. totul alta Cui foloseşte o ? In plină desfăşurare a campaniei, asemenea imagini le-a
astfel de practică ?
lurmzat secţiile de mecanizare ds la Sintandrei si NâHni.î«