Page 6 - Drumul_socialismului_1969_10

PAO. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 3 OCTOMBRIE 196»

In actualul cincinal, între­
mal arzătoare ale românilor prinderii miniere Hunedoara
FRĂMÎNTĂRI SOCIA­ din Transilvania. Ii revin sarcini de o impor­
Pline de semnificaţie şi in­
deosebită in creşterea
tantă
teres sînt şi afirmaţiile mat
multor locuitori din comuna Centrul de ceicetări producţiei şi valorificarea su­
Şulighete, al căror proces a miniere din Deva [ perioară a rezervelor de sub­
stanţă minerală
utilă. Ast­
«vut loc la Deva. Ei se ară­
LE IN JURUL DEVEI asupra mersului răscoalei. La în casă nouă j fel. pinâ la finele anului cu­
tau a ft foarte bine informaţi
rent producţia
de minereu
mal puţin de două săptâmîni de fier va creşte cu 125 000
după Izbucnirea el, Adam Be- j tone, urmînd ca în anul viitor
dia, de cSte ori întîlnea un In vcderco asigurării unor ) sporul extracţiei de minereu
SUB INFLUENTA grup de oameni, scotea din condiţii optime dc minieri, ! să fie de 320 000 tone.
creaţie
hîrtle şl, deşi nu
şerpar o
pentru cercetarea
Creşterile care se preliminâ
ştia carte, se făcea că Iciteş-
te spunînd : „Se face înştiin­ zilele trecute a fost dat în ! vor fi obţinute in cea mal făptuirea sarcinilor de sporire puţ din bazinul nostru, cel de minereu obţinute la suprafaţă
în favoarea celei extrase In
folosinţă noul sediu ol Cen­
la Teliuc-est, iar abatajele au
a productivităţii muncii ?
mare parte pe seama sporirii
ţare că de către răsărit s-a trului de cercetări miniere, productivităţii muncii. Aceas­ cunoscut serioase transfor­ subteran, de creşterea gradu­
In primul
— Pot aminti
ridicat un crâiuţ, cui e nume­ apar|in(nd întreprinderii mi­ ta impune ca perioada tri­ rlnd faptul că în acest an mări pe linia dotării tehnice, lui de mecanizare, sporirea
RĂSCOALEI oaste, din zi în zi se sporeşte, niere Deva. mestrului IV şi cea următoa­ întreprinderea noastră a fă­ a mecanizării principalelor producţiei de dolomitâ şi talc,
le Todoraş, dinţii cu putină
precum şi modernizarea
Noua clădire arc două ni­
in
pînă acum s-o adunat la vo veluri şi cuprinde spoţii ln su­ re să se caracterizeze prin mă­ cut progrese vizibile în reali­ operaţii, care pînă nu demult perspectivă a uzinei de pre­
se executau manual. La mi­
cîteva sute şl mii, dumnezeu prafaţă loială de 1 500 mp. suri energice pe linia folosirii zarea sarcinilor economice. Au nele Teliuc şi Ghelar s-au ex­ parare.
l-o şi ajuta că vre să ne facă Aici, cercetătorii întreprin­ pe scară tot mai largă a me­ fost extrase peste prevederile tins metodele de exploata­
dreptate şi acum îi în Ţara derii vor beneficia de labo­ todelor de exploatare de marc planului 38 281 tone minereu re cu inmagazinarc şi In sub- Cursurile de calificare care
Românească, isprăveşte lucru ratoare pentru fiecare din randament, precum şi extinde­ de fier, iar sarcina de creştere abataje, prin care s-a obţinut au funcţionat în unitatea noas­
CONDUSE DE TUDOR cu boierii şi de se va sâvîrşi secţiile miniere, preparare, rea mecanizării In abataje, a productivităţii muncii a fost o mare parte din producţia tră în acest an au fost absol­
lucru bine acolo, pînă la electromecanică, unde vor utilizarea judicioasă a forţei depăşită cu 4,12 la sută. Vor­ vite de 75 mineri, 67 ajutori
paşti o da şi într-acoace să dispune de oporatură moder­ de muncă şi a timpului de bind despre măsurile care au extrasă. mineri, 15 preparatori şi 35
facă şi aicea dreptate". nă destinată investigaţiei şti­ lucru. fost întreprinse şi care au stat — Care este contribuţia me­ sudori Muncitorii calificaţi,
ca de altfel şi maiştrii, par­
VLADIMIRESCU te, mergtnd la fierarul satu­ inţifice şi experimentării ce­ lor dc realizare a acestor o- la baza obţinerii acestor suc­ canizării la creşterea produc­ ticipă sistematic la cursurile
Asupra căilor şi modalităţi­
Kis Toma, tot din SuLighe-
cese. trebuie amintit din capul
tivităţii muncii şi în re măsură
lor mai noi procedee din do- ;
de ridicarea calificării, orga­
locului că minele noastre au
dotarea tehnică se reflectă în
bieetive, am avut zilele tre­
despre
lui şi venind vorba
zvonurile care circulau cu meniul mineritului metalifer j cute o convorbire cu inc trecut in ultima perioadă dinamica randamentelor ? nizate cu concursul specialiş­
privire la ridicarea armelor şi ncnictalifcr din judeţul ; Vasile Florea. directorul în­ printr-un proces continuu de — Rezultatele de care am tilor şi inginerilor din între­
Aici sînt expuse
prindere.
Vatră pe care a ars focul aceeaşi religie cu poporul" şi de la ţărani arată că şi în ca­ nostru. treprinderii. sistematizare şi dotare. In a­ amintit la început se dator esc noutăţi din tehnica şi exploa­
plăsmuirii neamului, ţinuturi­ •că armata operează in unităţi zul ridicării securilor, la 10-20 — De pe ce bază porneşte cest an a fost terminat şi pus in bună măsură mecanizării o­
le hunedorene au păstrat mari neputtnd fi în acelaşi de case va trebui lăsată cel colectivul întreprinderii la în­ in exploatare cel mai mare peraţiilor cu volum mare tarea minieră, se fac demon­
de-a lungul zbuciumatelor timp la locuri diferite. Pen­ puţin una. Cu aceasta îşi va de muncă. De exemplu, la lu­ straţii teoretice şi practice a­
veacuri ale istoriei Transil­ tru rezolvarea acestei situaţii face o bitâ cu o măciucă ctt crările de deschidere lucrează supra eficientei unor metode,
vaniei mereu trează flacăra se propunea înarmarea nobi­ cei doi pumni ai săi şi va lo­ In prezent 33 de maşini de în­ este generalizată experienţa
luptei împotriva jugului care limii şi convocarea unei a- vi pe proprietar la ureche cărcat. iar în abataje alte 17 înaintată dobindită dc alte
apăsa greu pe umerii ţârii, dunâri a et unde să se la ho- Incit acesta va muri imediat asemenea maşini. Avantajele unităţi miniere din ţară
pentru libertatea socială şi. târiri potrivite pentru prein- şi-l va arunca la ctini. Con­ folosirii acestor utilaje sint — In ce spirit au fost dis­
naţională. Zadarnice au fost timpinarea unei eventuale săteanul său, Ungur Ignat, multiple şi evidente. Ele asi­ cutate sarcinile de plan pen­
/ încercările celor mari de a o mişcări. stabileşte «data cînd vor veni gură viteze de înaintare spo­ tru 1970 şi în ce fel au fost
{năbuşi ; ea s>a aprins <lin Cauzele neliniştii şi ale teme­ oamenii lui Tudor. Aceasta se rite. reduc timpul de evacua­ vizate problemele concrete
nou, transmisă din generaţie rilor nobililor şi autorităţilor va întîmpla înainte de paşti, re a minereului, contribuie la privind creşterea productivită­
In generaţie, cu vîlvâtâi tot se concretizează, într-adevâr. cînd el va bea din vinul stâ- micşorarea necesarului de ■ ţii muncii la fiecare loc de
mal mari pînă cind ţelul şi Ţăranii văd în eventuala ve­ pînului său şi va juca in ciz­ muncitori şi a efortului fizic. muncă ?
năzuinţele strămoşilor au fost nire a lui Tudor un prilej de mele lui. Nobililor li sc vor In acelaşi timp, mecanizarea — Dezbaterea cifrelor de
împlinite. Hotarele care des­ a se ridica. Astfel, pe uliţa lua armele, şi va trebui să impune şi permite folosirea plan s-a făcut la nivelul sec­
părţeau românii în trei ţâri poştei din Deva un nobil sur­ plătească dare şi ei, ori dacă mai judicioasă a forţei de ţiilor, exploatărilor şi între­
diferite n-au fost o piedică prinde o discuţie dintre doi nu fiecare locuitor îşi va o* muncă, creşterea indicilor de prinderii. Au fost dezbătute
pentru o simţire comună. La grăniceri. Unul din ei îi spu­ mori propriul său stăpîn. utilizare a fondului de timp sub toate aspectele tehnice şi
vestea leâ sub conducerea lui ne celuilalt că in două, trei Denunţaţi şi arestaţi, locui­ de lucru. Astfel, dacă in luna organizatorice problemele creş­
Tudor a izbucnit răscoala in torii din Sulighete sînt tirtţi ianuarie a anului curent indi­ terii productivităţii muncii.
Ţara Românească, valul de a- Sntr-un proces greu. Audierile cele de folosire a fondului S-au propus numeroase măsuri
gitatii din Transilvania cu­ de martori aduc noi elemen­ de timp era realizat in pro­
noaşte o intensitate deosebită. te. scoţînd la Iveală şi mai porţie de 94.9 la sută. In luna legate de perfecţionarea orga­
nizării muncii în abataje, pre­
In jurul Devei, ca şi în ce­ mult caracterul social al a­ august a sporit la 95.3 la sută, cum şi extinderea în mai marc
cestor tulburări.
Acuzatorul
lelalte părţi ale principatului, consideră fapta drept instiga­ fiind superior celorlalte uni­ măsură a mecanizării meto­
ţărănimea iobagă şi oamenii tăţi miniere din judeţul nos­
liberi gemeau sub povara a­ re şi conturbare a liniştii pu­ delor de mare productivitate.
supririi şi a persecuţiilor. E­ blice, drept pentru care, date tru. Un număr de 77 propuneri au
rau obligaţi să presteze zile fiind condiţiile speciale pen­ — Fată de noile necesităţi fost centralizate, stabilindu-se
de robotă pentru nobili, şi tru a Lnfrica ţărănimea ne­ dictate de creşterea dotării pentru fiecare in parte solu­
fisc, să plătească impozite liniştită, cere condamnarea tehnice şi organizarea superi­ ţii, termene şi responsabili­
lor la moarte. Scaunul filial
marj, să efectueze diferite că­ din Deva găseşte vinovaţi pe oară a producţiei, calificarea tăţi concrete de rezolvare.
răuşii pentTU armată, sâ-i a­ cei trei ţărani şi dă o pedeap­ şi ridicarea continuă a spe­ Experienţa acumulată pină
sigure tnoartlruirea. In aces­ să deosebit de aspră. Bedia cializării oamenilor în abataje In prezent, măsurile pe care
te condiţii vestea despre răs­ Adam este Condamnat la 10 trebuie amplificată. Cum ac­ le vom lua în continuare, pre­
coala Izbucnită dincolo de ani ocnă la Uioara şi pentru ţionaţi în această direcţie? cum şi elanul binecunoscut
munţi nu putea 'constitui de- — Comitetul de direcţie,, al minerilor noştri ne întăresc
că e om de G5 de ani şi nu
cît un îndemn şi o speranţă poate şuporta bătaia, joia şi împreună cu organizaţia noas­ convingerea că planul pe a­
pentru ţărănimea transilvă­ duminica va primi numai pîi- tră de partid, se ocupă stărui­ cest an şi angajamentele vor
neană, mai ales că aici găseş­ ne şi apă timp de 10 ani ; tor de calificarea şi specia­ fi nu numai 'îndeplinite, ci
te vii puternicele frământări Ungur Ignat este condamnat Laminatorul Florian Solea, de (a C.S. Hunedoara, executa cu exigenţă controlul dimensio­ lizarea oamenilor din abataje. şi depăşite.
sociale pe care răscoala lui la 10 ani de ocnă şi să pri­ nal al laminatelor, prevenind declasarea sau rebutarea producţie?. Este o necesitate care derivă
Horea nu a reuşit să le re­ mească 1 000 de bite, cîte 25 Folo : V. ONOIU în primul rînd din schimba­ Convorbire consemnată de
zolve o dată, pe parcursul condam­ rea ponderii producţiei de C. DUMITRU
Autorităţile încearcă prin nării ; Kis Toma este con­
toate mijloacele să oprească damnat la 5 ani de ocnă si să
orice relaţii cu ţara răscula­ primească 500 de bite. Cînd
tă, atit de teama unei invazii, vor fi duşi la ocnă şi cînd se
cit mai ales de teama revoltei vor elibera. Bedia Adam va ; Acţiuni pe tema j
interne. La graniţă, în zona săptâmîni Todoruţ va veni şl sta o jumătate de zi la stil pul EFORTURI ÎNZECITE PENTRU
pasului Vulcan, mai ales, pa­ în Transilvania ca să facă Infamiei în satul său. iar Un­ | eficienţei cercetă- j
za este întărită. rînduială. De la Gurasada au­ gur Tgnat şi Kis Toma vor
In urma raportului coman­ torităţile arată că printre suferi din nou cîte 25 lovituri ! iii şi organizării I
dantului cetăţii Deva că în contribuabili se afirmă ..că in de- bîtă tot în satul lor In
v jurul oraşului domneşte tea­ timpul 'cel mai scurt Horea .urma apelului făcut, atît de
ma de o eventuală răscoală, iară va izbucni din Zărand": acuzator cît sl de Acuzaţi, ştiinţifice RESPECTAREA TERMENULUI
Sehustek, comandantul su­ la Lârpuşnle un- ţăran afirmă guberniul modifică sentinţa şi In întreprinderile fnrîus-*
prem al armatei din Transil­ ..că nu peste mult se va în- anume: Bedia Adam este con­ triale, pe şantierele de con­
vania. pune la dispoziţia co­ timpla lucruri mari", iar la damnat la 6 ani de ocnă le­ strucţii şi la organizaţiile
mitelui Noptsa in plus dc tru­ Chitid, pentru aceleaşi afir­ de cercetare şi proiectare
pele existente în comitat şi la maţii doi ţărani sint arestaţi gat în fiare, iar vinerea şi du­ din judeţul nostru se desfă­ PLANIFICAT
graniţă, detaşamentul de se­ La Rapoltu Mic „un grup dc minica va primi numai pîine şoară în acest semestru
cui de la Dobra şi compania oameni strinşi în faţa casei şi apă. înainte de a fi trimis un bogat program de sim-
de grăniceri de la Răcăştie; judelui, spuneau că în cu- la Uioara va sta la stîlpul in­ . pozioane. sesiuni de comu-
iar comisariatul general al rînd se va produce mare ră­ i nicâri tchnico-ştiinţificc, majoritate, iar ccca ce a mai
armatei trimite La Deva două fuială, între poporul român famiei din Deva în zi de tîrg | schimburi dc experienţă, o clipă de la marea bătălie Concentrarea forţelor la
companii ale regimentului de şi proprietari, şi proprietarii cu o tablă deasupra timp { consfătuiri, cicluri de con­ rămas dc executat va fi termi­ pentru producerea primilor 1 punctele de lucru hotâritoare.
inîanterie „Bianki" care sint se tem deja de aceasta". „To- de un ceas. Ungur Ignat, de ferinţe, mese rotunde, con­ nal in timpul optim kilowaţi în luna noiembrie". organizarea raţională a fluxu­
aşezate în jurul satului Brâ* ma Voina din Pricaz a a­ asemenea, este condamnat 1a sultări şi expoziţii pe te­ In ceea ce priveşte finisa­ lui de construcţii Şi montaj,,
nişca şi în regiunea Streiului. vut îndrăzneala să declare ma eficientei tehnico-eco- jele. amenajările de teritoriu înlăturarea oricărui neajuns
Toate armele existente La ţă­ că, de îndată ce Tudor va so­ 6 ani de ocnă legat in fiare nomice a cercetării şi or­ şi căile de acces la diversele „Competenta, răs­ oare ar putea risipi forţele an­
rani au fost ridicate. De ase­ si din Ţara Românească aici, şi la fiecare jumătate de an ganizării ştiinţifice a pro­ „Unica alternativă |. - te dc lucru ale utilajelor, gajate pe şantiere poate şi
menea, adunările religioase el va fi cel dintîi 'oare i se va va primi 25 lovituri de bttâ; ducţiei şî a muncii. momentan avem unele râmî- punderea şi con­ trebuie sâ conducă în fina) la
prilejuite de paşti trebuiau să alătura". La Deva este ares­ la plecare în zi de tîrg la De­ Aceste acţiuni sînt orga­ nori in urmă şi numai printr-o efectele pozitive scontate. Es­
aibă loc numai în prezenţa tat Dânilâ Almăşan, originar nizate de Consiliul judo- este concentrarea suplimentare a forţei de mun­ te de datoria noastră şi vom
unul ofi-cial. din Zdrapţi, care afirmase că va va primi 25 de bite. Kis ţean al sindicatelor şi Co­ că necalificate; vom reuşi sâ lucrarea perfectă" face totul sâ antrenăm în mun
Toate aceste măsuri de si­ urmează să se ţină o aduna­ Toma este condamnat la 3 ani mitetul judeţean pentru la maximum a le recuperăm. Pentru aceasta că oamenii, potenţialul tehnic
guranţă nu reuşesc să micşo­ re la Alba Iulia la care avea de ocnă legat în fiare şi să probleme de organizare şti­ ducem o adevărată campanie constituie, în opinia tovară­ şi material la adevărata lor
reze teama nobililor. Ei se să se hotărască soarta Tran­ primească cîte 25 de btte o inţifică a producţiei şi a eforturilor" de recrutare a forţelor nece­ şului Flori» Niculescu. secre­ capacitate".
string la Deva şi redactează silvaniei, că aceasta va fi dată. muncii. Ele au ca obiectiv ; sare însă considerăm eă Direc­ tarul comitetului de partid
un memoriu v către corniţele scoasă de sub stăpînirea îm­ popularizarea şi generaliza- ! ţia judoţeană pentru proble­ pe complex, cheia succesului. O
Noptsa în care arată că „Şti­ păratului dacă nu se regle­ închisorile şi pedepsele as­ rea experienţei şi realiză­ me de ‘muncă şi ocrotiri so­ „Avînd in vedere situaţia des­
rile care, Sn fiecare zi, vin mentează problema oamenilor pre n-au reuşit insă să inti­ rilor valoroase obţinute In | declară ing. Florea Uereş. ciale trebuie sâ ne sprijine tul de critică existentă ca ur­ Prin urmare, perspectiva pu­
tot mai numeroase din toate de rlnd. că în curînd aici va mideze poporul. Lupta lui a economia judeţului Hune­ director tehnic al I.E.C. „Cîn- mai substanţial in acest sens. mare a cauzelor arătate, mun­ nerii In funcţiune a acestui
părţile comitatului nostru, ne sosi voievodul Ţârii Româ­ continuat de-a lungul anilor, doara. pc linia cercetării şi târind şansele după situaţia Arest sprijin s-ar râsfrînge ca trebuie sâ freamăte in­ obiectiv energetic dc mare
încredinţează in mod neîndo­ neşti şî că posesiunile tur­ tot mal dirză şi hotărîtâ pînă organizării ştiinţifice. reală a stadiilor fizice realiza­ favorabil şi asupra lucrărilor tens la toate formaţiile de lu­ Importantă pentru economia
ielnic că poporul e pregătit ceşti de dincoace de Dunăre Pentru trimestrul IV al te la ora actuală, nu putem de pregătiri pentru iarnă ca­ cru. iar beneficiarul şi con­ naţională, pendulează intre
de o răscoală generală, în­ au fost scoase de sub stâpî- :cînd visurile strămoşilor au anului in curs sint pro­ trage concluziile cele mai fa­ re. în afară de citeva materia­ structorii au obligaţia sâ con­ optimism şi incertitudini.
dreptată împotriva nobilimii nirea 1or şi turcii urmează să devenit faptă gramate 44 asemenea ma­ vorabile. Afirm acest lucru a- le care le vom primi in curînd lucreze perfect, sâ acţioneze Cauzele care au generat a-
funciare..." şi mai departe îşi fie alungaţi şi din ţările de nifestări la principalele în­ vind in vedere următoarele i prin redistribuire de la mi­ cu toată competenţa şi răspun­ ceastâ situaţie contradictorie
justifică neliniştea „mai în- dincolo de Dunăre. Semnifi­ M. CERGHEDEAN treprinderi. şantiere. uni- . in primul rînd, volumul lu­ nister. au asigurate' toate con­ derea pentru darea in exploa­ şi îngrijorătoare sint arhicu­
cativ e faptul că in aceste
tii fiindcă o parte din arma­ spuse ale lui Dânilă Almăşan M. ANDRIfOlU tăţi de corectare şi proicc- j crărilor restante generate de diţiile pentru a fi terminate tare a primului grup la ter­ noscute. De aceea, inventarie­
lipsa utilajelor este destul de
tă e de acelaşi neam şi de sînt cuprinse dorinţele cele de la Arhivele statului Deva tare din judeţ. mare pentru intervalul scurt pinâ la 15 noiembrie**. menul stabilit de conducerea rea lor apare acum cu totul
neavenită.
de timp care a mai rămas : de partid şl de stat. Timpul galopează implacabil
In al doilea rînd, intrarea in „Montajul prezin­ Beneficiarul este dator sâ înainte. In pofida dificultăţilor
exploatare a primului gruo intervină energic pentru asi­ cano le-am semnalat, el nu es­
reclamă efectuarea în cele tă mari semne de gurarea utilajelor. Comitetul te Insă insuficient pentru a
mai bune condiţii a probelor
de direcţie nu trebuie să se
Deficientele frî- cauzate îndeosebi de folosi­ la însâmînţâri. In perioada 29 tehnologice, care de aseme­ întrebare" mulţumească cu promisiuni tranşa situaţia categoric In
mul nesatisfâcător înregistrat
Serioase râmîneri In urmă.
favoarea respectării scadente­
nea necesită timp ; in fine, u­
şi asigurări formale, ci este ne­
septembrie — 2 octombrie a.c.
rea cu randament scăzut a
lor. Dimpotrivă, aşa cum au
9 % utilajelor, se constată şi în nu s-a lucrat nici cu jumăta­ nul din necazurile mari, caro cesar sâ urmărească situaţia precizat interlocutorii, la înde-
îşi manifestă
îngrijorarea
cadrul întreprinderilor agrico­ te din capacitatea maşinilor vine sâ le amplifice pe cele­ ing. Drâgan Titu. şeful şan­ fiecărei livrări în parte, să mîna beneficiarului şi con­
neaza desfasurarea le de stat din judeţ. La recol­ de semănat existente. Aşa se de tocmai cu venirea timpu­ timpul foarte scurt care a mai funcţie de acesta sâ se acţio­ structorilor se află un aprecia­
stabilească condiţiile concrete
lalte. este că scadenţa coinci­
P v
w
1§
in care se află utilajul şi în
tierului „Energomontaj". „In
explică de ce în perioada a-
procentul
tarea porumbului
bil arsenal de posibilităţi şi
lui friguros şi cu umiditatea
mintitâ s-au insâminţat mai
de realizări nu se ridică nici
t la 20 la sută Restanţe mai puţin dc 900 hectare. Cu toa­ excesivă care nu este propice rămas pinâ în noiembrie, sar­ neze cu fermitate. mijloace pentru a garanta pu­
nerea în funcţiune. Ele trebu­
însemnate se intilnesc la te că insâminţârile au înce­ muncii noastre. cinile cele mai grele ne revin Dialogul dintre beneficiar şi ie exploatate cu maximă e-
Insămîntărilor T AS. Bireea şi Slntâmâria- put de aproape 20 de zile, nu turi în plus din partea con­ am avut de suferit cel mai executanţi se cere a fi pe de-a- ficlenţâ, printr-o muncă plină
w
*
*
•
J w
nouă. montorilor. De altfel, noi
Toate acestea solicită efor­
Orlea, unde s-a strîns produc­
ntregul fructuos, să fie con­
6-a realizat nici 50 la sută din
mult de pe urma lipsei utila­
structorilor şi montorilor. mai
221
ţia de pe numai 172 şi
de
re sâ accelereze ritmul
hectare dîn cele 1 069 şi res­ suprafaţa prevăzută, iar la ales că nu şi-au creat In jelor, iar satisfacţiile nu sînt cretizat în măsuri comune ca­ de ardoare şi dăruire.
pectiv 1 148 planificate. griu sarcina este îndeplinită a­ întregime condiţiile necesare încă pe măsura eforturilor ca­ lucru. A. MOLDOVAN
la C.A.P. Gurasada. Turdaşşi bia In proporţie de 31 la sută, pentru neutralizarea efectelor re le-am făcut.
Spini se va încheia campania Nici lucrările de pregătire
(MIMAU OlN HO 1î capriciilor anotimpului atît a­ Judecind In mod realist lu­
înainte de începutul lunii no­ supra procesului de construo- crurile, punerea în funcţiune
iembrie. ţii-montaj cit şi a celei de ex­ la termenul stabilit, prezintă
De altfel, la unităţile amin­ ploatare a grupului.
dinţi, cînd nici pînă ieri nu tite acţiunea de pregătire a mari semne de întrebare. Te­
au început însâminţatul griu­ terenului ridică serioase pro­ In această situaţie sintem meiurile care ne provoacă în­
lui pe cele 250 hectare pla­ bleme, nefiind asigurat patul nevoiţi ca, pentru a nu acor­ grijorare sînt din păcate nu­
nificate ? La această unitate germinativ nici pe jumătate In I.A.S.~uri — da rabat termenului de dare meroase şi nu lesne de înlătu­
nici orzul nu s-a insâminţat din suprafaţa planificată în exploatare, sâ apelăm la rat.
dccît pe 25 de hectare din 80 Existenţa deficientelor or­ provizorate in multe puncte, Cu toate că terminarea
stabilite. De asemenea, la ganizatorice se reflectă şi în deşi practica a dovedit că a­ spălării acide a cazanului şi
seminţelor un ritm
C.A.P. Dineu Mic, nu s-a pro­ modul defectuos în care con­ cest procedeu nu este cel mai conductelor' aferente blocului
curat nici măcar sămînţa ne­ ducerile C.A.P. se preocupă indicat. n r 1 se va termina curînd, re­
cesară de orz pentru 50 de dc asigurarea Unica alternativă pentru li­ facerea schemei în timpul u­
hectare, iar la Dineu Marc, Faptul că pinâ la Începutul chidarea acestor neajunsuri til este incertă. Aceasta din
griul s-a insâminţat pe nu­ acestei luni unele C A.P prin­ este aceea că trebuie sâ se cauză că beneficiarul nu are
mai 20 de hectare din 200 ! tre care amintim pe cele din concentreze forte sporite la asigurate încă o serie de uti­
De la începerea campaniei, Riu de Mori, Minerâu şi al­ mai accelerat! toate punctele de lucru, pen­ laje a căror montare compor­
Bjrsâu. Birtin. Peştişu Mic,
cooperatorii din Mârtine.şti au tru a ridica ritmurile de exe­ tă un volum de lucrări care
reuşit să tnsâmlnţeze 75 dc tele, nu şi-au ridicat încă din cuţie la cea mai Înaltă ten­ durează 25—30 de zile. La sta­
hectare din 350, iar terenul baze cantităţile de sâminţâ siune posibilă. ţia de 220 v nu sînt încă procura­
s-a pregătit pe numai 120 de repartizate, reliefează pasivi­ Acum este mai evident ca te integral unele aparataje din
hectare, ceea ce înseamnă că, tatea şi indolenta cu care oricînd că numai eforturi deo­ ţară şi de peste hotare. De a­
pâstrînd ritmul de pinâ a- conducerile unităţilor respec­ sebite din partea tuturor fac­ semenea, la lucrările de trata­
eum, acţiunea respectivă nu tive privesc soarta recoltei a terenului şi însâmînţâri nu semnalîndu-se râmîneri în ur­ torilor vor permite punerea in re a condensului, aparatele
va ti încheiată nici peste o viitoare. se desfăşoară in ritm cores­ mă la toate unităţile. funcţiune la data fixată a de măsură comandă şi auto­
lună de zile. Stadiul total ncsatisfâcâtor punzător. Faptul că mai trebu­ încadrarea recoltării şi însă- primului grup energetic" matizare sînt procurate numai
In condiţiile cind mecaniza­ în care se găsesc însâminţâ- ie asigurat patul germinativ mîntârilor în limitele epocii In proporţie de 30 la sută.
torii încep lucrul în cimp du­ rile de toamnă solicită din optime impune luarea unor Montarea lor reclamă încă 45
pă ora 8 şi îl termină dupâ- partea conducerilor C.A.P., a pc 1 200 hectare, ceea ce re­ măsuri energice din partea „Terminăm con­ zile de muncă.
atniaza devreme, iar coopera­ consiliilor populare şi orga­ prezintă 33 la sută din supra­
torii nu se prea grăbesc sâ o- nelor agricole judeţene efor­ faţa stabilită, denotă că a exis­ consiliilor de administraţie şi In faţa acestei situaţii îngri­
libereze terenul, nu se poate turi deosebite pentru folosi­ tat o slabă preocupare din a şefilor de ferme in scopul strucţiile la timpul jorătoare, noi nu ne-am descu­
aştepta să se termine însâ- rea cu randament sporit a po­ partea consiliilor dc adminis­ utilizării cu randament maxim rajat. Dimpotrivă, vom munci
minţările înainte dc sfîrşilnl tenţialului uman şi material traţie Şi fermierilor pentru ,i a forţelor şi mijloacelor de optim" Înzecit in această perioadă,
lunii octombrie nici la C A P aflat la dispoziţia cooperati­ crea condiţii optime in vede­ care dispune fiecare 1 A.S. E­ vom face totul ce ne stă in
Răduleşti şi Roşeani, unde velor agricole. Prezenta in te­ rea desfăşurării insâmîntâri- ficienţa acţiunilor pe care le putinţă pentru asigurarea
griul s-a Insâminţat pe abia ren a organelor amintite se tor ,vor inlreprinde trebuie sâ se dă asigurări ing. Emilian Ca­ condiţiilor minime de punero
10 şi respectiv 20 de hectare. cerc să se facă s'mlită in ur­ Deficienţele de ordin orga­ oglindească in stringerea grab­ zacii, şeful şantierului „Energo- In funcţiune. Fiecare montnr
Insâminţîndu-se în medic cî- gentarea ritmului însâminţâ- nizatoric, concretizate in folo­ nică a recoltei şi asigurarea u- construcţia“ : „Lucrările do In parte este convins de im­ Vedere de ansamblu a Uzinei de preparare Teliuc, locul
ic 4-8 hectare pe zi. aşa cum construcţii care condiţionează portanta eforturilor ce ni se de unde se trimit zilnic furnalelor Hunedoarei sute de tone con*
s-a întîmplat pînă acum. sint rilor şi încheierea grabnică a sirea cu randament scăzut a nci temelii trainice producţiei tehnologic punerea In funcţiu­ ccr şi sint convins că oamenii ccr h at de fier.
puţine motive sâ credem că acestei lucrări. utilajelor, se reflectă şi in rit- viitoare. ne sint executate în marea lor noştri nu se vor sustrage nici