Page 60 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG. 3
= DRUMUL SOCIALISMULUI SIMBATĂ ia OCTOMBRIE 1969

bloc notes cotidian m
Un cec în alb

PR0N0 AVANCRONICA R A D I O
pentru perpetua­ însemne noi

PROGRAMUL I : 0,05-9,30
în urbanistica CINEMA ji o c lu a lltâ ţi ; 9,30 M io riţa ; Muzică
10.05
După o pauză mal lungă în Derbiul clujean va fl aprig I accent pe apărarea aglomerată, Poemul e>olc „S a rm ize g e tu ia " do
Eugen Cuteonu ; 10.30 D in ţă rile so­
va căuta să stăvilească atacurile
rea neajunsurilor oraşului primo divizie şi o mare satis­ Valoareo mal ridicată a studen­ crîşenilor Io Oradea. Aceştia, pe cialiste ; 11,05 C iclul „So-nţelegem
ţilor îi anunţă ca favoriţi la am­
facţie in fotbalul reprezentativ -
m utica" :
populară ;
11.30 M u iie â
teren propriu, sint ofensivi, teh­
12,00 M o lo d ll da Sile D lnlcu şi Ed-
bele puncte. Dar, cum de obicei,
victorio echipe) naţionale asupra
An de an In urbanistica o­ Portugoliel - iatâ-ne din nou jocurile echipelor din acelaşi nici şl nu cred că vor scăpa vic­ DEVA : U ltim a lună d« toam ­ mond Deda : 12,15 Recital de o pe ră :
12,30 In tiln lto cu m elodia populară
raşului Vulcan apar elemen­ împreună, pronosticlnd meciurile oraş se încheie la egalitote, nu toria. Dor la Pronosport joc şi nă (C inem atograful „R oU la") ; şi Interprotul proferat : 13,00 R adio­
te menite să ridice confortul, celei de a treia simbete fotba­ este exclus un x. cu x. Pentru încă p u ţin i d o la ri ( „ A r io " ) ; jurnal ; 13,10 M ic m agazin muzical :
(URMAM OW PAO.‘ 1| nivelul de trai al mineri­ listice. După comportarea bună In S1MERIA : N e lm b llm lta A n g eli­ 14.10 Vreau să ştiu ; 14,35 Din p iln io
gram ofonului ; 15.00 Fotbal m inut cu
lor. Peste cîteva zile con­ Cred că ieşenii au folosit cu naţlonolă, lui Răduconu şl Dan co („M u re şu l” ) ; HUNEDOARA i m inut ; 17,30 Parada vedetelor ; 18,10
structorii vor preda la cheie chibzuinţă întreruperea de cam­ le-au fost ridlcote sancţiunile, M araton („C on stru cto ru l") ; Cre- Radlo-onchotâ economico ; 18,30 O
aceasta luna producţiile efective realizate zilnic Io Uri - un bloc dc 50 de apartamen- j pionat şi poate au găsit soluţ/a de Titus Ozon aşa că potenliolul Rapidului e o lo ocM i-ţl ord ca flacăra m elodie pe adresa dv ; 19,00 G a iera
câni, în condiţiile menţinerii nivelului efectivelor şl o liniei te. Cu acestea numărul apar­ care să-l scoată din criză, Dacă maxim. Meciul său cu Steaua (..Flacăra") ; D rogosle lo Las radio ; 19,30 Săptăm lno unul m elo­
man ; 20.05 Tableta do seoiă : 20 10
de front, sint cele mai slabe din întregul an. tamentelor predate mineri­ nici azi, cu Steagul roşu, nu reu­ râmîne totuşi greu. Orice rezul­ Vegos şl Ziaristul - seriile I- Il Cîntă irin o lo g h in : 20.20 Emines­
lor, in acest an, xe va ridi­ ciana : 20.25 Zece m elodii prefera­
Ce exprima oceostâ realitate ţi spre ce concluzii con­ şesc să obţină victoria, situaţia tat e posibil. înclin insă mai mult („S ld e ru rg lstu l") ; C A IA N : Come­ ta ; 21,00 Poşta rodie ; 21.10 Revista
duce ? Râspunsul se impune de Io sine chior dacă nu este ca la cifra de ,176. Coope­ lor se agravează ireparabil. A- Şi de această dată tradiţia spre victorio giuleştenilor. Au o d ia n ţii - seriile I-1I („11 Iu n ie "); şlogârelor ; ?1,30 Mom ent poetic :
pe placul conducerii minei, a centrolei ţî al celorlalţi fac­ ratorii meşteşugari vor pri­ sodor. braşovenii greu se vor în­ îşi va spune cuvîntul ? Pentru că datorie mare. Nu se uită uşor TF lIU C : JudoVo, ogent secret 21,35 Revista şloqorelor ; 22.00 Rodio-
tori de răspundere din Valea Jiului. mi in curînd spre folosinţă toarce cu un punct de la (aşi. rare au fost cazurile clnd oltenii meciul cu Vitlorio Setubol.. („M in e ru l” ) ; PETROŞANI ; Ange­ jum o l ; 22 20 Sport ; 22.30 M utică
Deprecierea inadm isibilă ţi total lipsită de temei o un nou şi modern complex Cu Dobrin, în formă mare, pe Textiliştîi, probabil, în pnuza lica ţi sultanul (,.7 N ole m hiie ") ; de dons : 23,00 Expres m elodii ; 0,03­
activităţii economice o minei Uriconi în oceostâ lună este unde vor funcţiona secţiile j teren propriu, argeşenii au prima le-ou făcut zile fripte dinamovis- campionatului au lucrat mult Io. . C ontem poronul tă u -s e /lile 1-11 („R e ­ 6.00 Estrada nocturnă.
rezultatul direct al micşorării sarcinilor de plan. Coborind foto, croitorie, frizerie, tri- j şansă în meciul cu Farul. Con- tiJor bucureşteni. O dată, in primă­ refacerea moroiului după coşma­ p u b lica ” ) ; LONEA: Buna sluo, con­ PROGRAMUL I I : 6,10 V a rie tă ţi ma­
cotajc. de reparat televizoa­
nivelul prevederilor Io realizările submediocre din lunile an- re. stânţenii pol spera la un puncl vară, lo Croiovo, cel puţin le-au rul Legia. Sint obligaţi să se rea­ tesa I („M in e ru l") i Căderea Im ­ tinale : 7,00 R adiojurnal ; 7,10 Varie­
terioore. consiliul de odministraţie al Centralei cărbunelui La înfrumuseţarea oraşului numoi dacă betonul apărării va dot peste cap visurile... Aproape biliteze şî cred că vor reuşi. Pe­ periului Roman - seriile I I I (,.7 tă ţi m atinale ; 8.10 Tot inointe ; 8.25
n-o adus nici un serviciu colectivului de la Uriconi. Dim­ o parte însemnată arc şi ma­ fi perfect turnat in faţa porţii sigur că vom avea un alt lider trolul. cu elanul şi tinereţea, le N oiem brie") ; VULCAN ; Com edi­ Sim fonia 1 In Fo m ajor dn Ion Du-
potrivă, operind cu uţurinţă diminuarea sarcinilor de produc­ terializarea propunerilor, su­ lor, ceea ce. in această con. va da totuşi dureri de cop. In a n ţii - serii Io I- ) I („M u ncito re sc” ) i mitrescti ; 9,00 M olineu do operă ;
ţie centrala a ocordot cu generozitote comitetului de direcţie gestiilor şi observaţiilor fă­ strucţie, care se numeşte fotbal, al clasamentului. orice caz, mizez pe victorio o- ORAŞT1E : Tigrul („P a lrio ") ; 10.10 Radio publicitate ; 10,30 Cavol-
ol minei un cec în alb, fără ocoperire, pentru perpetuarea cute de cetăţeni cu ocazia a- i e greu de realizat. Dinamo Bacău, punind mare râdonilor. Expresul colonelului von Ry- codo ritm urilor ; 11,30 B ibliotecă de
gravelor neajunsuri în organizarea producţiei şi o muncii. lefterilor dc deputaţi in con- J Lo primo vedere s-or păreo an („F la că ra ") : (jE O A G fU -B A r: poezie rom âneoică : 11.50 Clntece de
Pentru că, oceste defecţiuni există realmente, sint re­ siliul popular. Din cele 824 | Adio G ringa I ; H AfEG : P aradi­ Vasile Timiş ; 12,03 Avanprem ieră e<v
cunoscute unanim ţi constituie obstacolul principal în co- de propuneri făcute au fost 1 că echipa noastră, Jiul. n-ore sul în d ră g o stiţilo r („P o pu la r") ; ild lo n ă ; 12,15 Caleidoscop m uzical;
probleme cu A. S, Armata Tg.
leo redresării minei, cerem explicaţii la serviciul tehnolo­ traduse în viaţă 678. Paneţi-vă m asca! Mureş. Echipa dîn Tg. Mureş are BRAD : Cele trei n op ţi ale unei 13,00 Emisiune de divertism ent mu­
gic ţi organizarea producţiei, oi cărui salariaţi răspund însă nevoie acută de puncte. De Iu b iri („S teaua re}fe ") ; TLIA : Re- tic e i ; 16,00 R odlofurnol ; 17.00 Toam­
direct de buna organizare a producţiei. Autobuzul 31—HD—466, de lâtorii arată ca marţienii. Sc aceea, meciul nu e cîştigat încă gole su rde i („tu m ln o ” ) . na m uzicalo elujoonâ ; 17,30 M ilne,
- Lo noî nu se dă nici o atenţie problemelor organi­ pe ruta Deva—Furcşoara. co- în em isiunile m uzicale ; 17,35 Ş tiinţă,
zări», recunoaşte deschis mg. Ion Voichlţo. ţelul serviciului. teşte spre Bejan. La curbă privesc uluiţi şi nu-şi cred o­ şl trebuie privit cu toată serio­ tehnică, fantezie ; 10,00 V a rie tă ţi
Facem fel şi fel de studii cu utilitate şi eficienţă proctică AZI, LA DEVA sc dâ o comandă scurtă : Pu­ chilor Praful de pe ei a luat zitatea. Victorio nu ne va scăpa, muzicale ; 10,30 Oam eni de seamă)
evidentă, dar nimeni nu le ia in seomâ. Şefii de zone şi proporţii în grosime. Pe haine, dar jocul nu este uşor 18.50 lacu ri populare : 19,00 Pagini
de sectoore. conducerea minei, nu vor să iasă din inerţia neţi masca !“ Călătorii — mun­ feţe. cap etc „Am raportat şe­ oleso d<n m u lk o uşoară ; 19,30 Re­
rutinei, preferă lucrul de-o valma, de pe o zi pe alta. Proces public citor i, ejcvi, femei — îşi pre­ filor situaţia acestui autobuz vista litera ră rodie ; 20,00 Coneertul
gătesc măştile (batistele) şi îşi
Să dou un exemplu. Lo noi Intrarea ţi ieşirea perso­ ascund căile respiratorii în ele. rare „bagâ“ praf, dar nimic*4, orchestrei sim fonice o Fllorm onlell
spun oamenii de la bord.
nalului pe puţ e o sursă permonentâ de indisciplină. Am Azi, in sala Liceului Un nor imens de praf inundă „G e o rge Enescu* : 22,30 Cîntă Ella
stabilit un program raţional de intrări şi ieşiri de pe urma ] pedagogic din Deva, la miraculosul autobuz, de nu se O sugestie pentru conduce­ IN IR E P K iN D E B E fl PE U M A ­ Fitzgerald ; 22,40 Romanţe : 23,03
căruia se ciştigâ moi bine de 10 minute elective de lucru orele 16. va avea loc mai vede om eu persoană I Şi rea autobazei Deva : Cum pâ­ Muzică da cameră ; 24,00-1,00 Sim­
pe fiecare muncitor. Toată lumea a fost de ocord cu pro­ judecarea publică a procesu­ râţi o perie aspră care să cu­ fonia I „ In m em oriom " de W o lte r
gramul dor de lucrot se lucrează tot haotic. lui intentat lui Dumitru Cio- ! o ţine aşa pînă la Furcşoara. reţe praful... nepăsării de pe N IZAR E $1 TRANSPO RT M ihol Klepper.
Apoi storeo disciplinară a brigăzilor este sub orice banii, fost şofer la Şantierul i vreme mai bine dc o oră. O cei răspunzători. Ori dotaţi au­
critică... 503 Bîrcen. care cu citva timp i simfonie uluitoare de tuse şi tobuzul cu măşti, prelate etc.
- Nu consideraţi că eo reflectă fidel grodul de disci­ j In urmă fiind în stare de e- strănuturi, acompaniată dc Alegeţi soluţia care vreţi, dar
plină şi responsabilitate al codrelor de conducere ? j brietate, a accidentat mortal pocnetele motorului se aude alegcţi-o ! Că ne îneacă pra­ Timişoara
- Din păcate, corn acesta e adevărul. Nu pot spune [ un om. fugind apoi de la lo­ peste întinderi. La coborîre că- ful.
că noi, inginerii nu consumăm timp suficient pentru pro­ cul faptei. slr. V. Alocsondri nr. 1
ducţie, Petrecem mult timp în mină dar rezultatul prezen­
ţei noastre nu este cel dorit din cauză că ne lipseşte nouă A N U N Ţ A
înşine viziunea clară osupra lucrurilor, coordonareo şi re-
partizoreo judicîoosâ a forţelor. VREMEA € t y >
- Ceeo ce se vede amplificat, în plasareo şi utilizarea U scena Mărfuri sporite Organizarea unui concurs de admitere la cursurile de
forţei de muncă. calificare în producţie de 6-8 luni în specialitatea mecanic
- Am sesizot şi noi că plosarea electivelor nu este în PENTRU 24 ORB utilaje de construcţii şi terasamente pentru îmbunătăţiri
ordine ţi ne om propus să facem o analiză. penibilă funciare :
- Cînd ? pentru V>ema frumoasă (I relativ căl­
duroasa sluo. dar reco noaptea. Condiţiile de admitere la concurs : 15.00 Fotbol i D inam o Bucuroşii m
- Incepind de sâptomina viitoare. Cerul va fl mal m ult senin. Vint U niversitatea C roiovo — frâ n t-
- Apoi ? O scenă penibilă s-a con­ slab pînâ la potrivit din «st ţi - studii 4-8 clase elementare ; m isiune de la stadionul D l-
- Formulăm concluzii, propunem măsuri de îmbunătă­ sumat ieri după-amiazâ in sezonul rece sud-Qst. Temperatura m oilm â va - serviciul militar satisfăcut ; n a n o d in C ap ita lă |
ţire. văz şi auz public, la maga­ fi cuprinsă Intre 17 ţi 24 grod«. - vîrsta maximă 30 ani. 17.00 Film ie rlo l I „B e lla şl U -
bastion" — episoadele X I şl
Iar minima Inlre minus 3 ţi plus
- Dar pînâ otunci tocmai bine se încheie luna, con- zinul de legume şi fructe 3 grada. D im ineaţa, brumă |l cea­ xn ;
somnîndu-se o stare de fapt necorespunzătoare. Unde este nr 1 din Deva La tejgheaua Pregătirile pentru sezonul i tă locală. înscrierile la concurs se fac pe adresa întreprinderii 16.00 B uletin de ştiri |
10,05 Desene anim ale |
utilitotea anolizei şl a măsurilor ? „patronată" (nu deservită) rece constituie problema nr. | serviciul personal pînâ la 20 octombrie 1969 şi va consta 16.15 O nouă fn tlln lre tu lln tr ll -
de vînzâtorul Preda Marin,
Discuţio cu şeful serviciului organizare a sucombat o femeie gravidă, insoţltâ I 1 în activitatea U.J.C.C. De- ! din probă scrisă şi orală la aritmetică din materia studi­ Buna seara, leto I Bună sea­
ra, b ă ie ţi I
aici. Am redot-o însă integral pentru că ea defineşte în de doi copilaşi, solicita un j pozitelc ICOMCOOP din De- j ată in clasa a IV-a. 19.15 P ublicitate ;
bună măsură stilul defectuos de lucru al comitetului de kilogram de cartofi. va au fost aprovizionate cu j Cererile vor fi însoţite de următoarele acte : 19,20 La volan - em isiune pen­
tru a uto m ob ilişll j
direcţie. Deşi se ştie prea bine că plasarea nejudicioasâ a — N-am ! i-o retează bru­ o gamă largă de mărfuri in­ L O T O 19,30 Telejurnalul de seară |
electivelor este acum sursa restanţelor - iar centrala cere tal vînzătoru). Ca apoi să dustriale care au şi luat dru­ La tragerea din 17 octom­ - certificatul de studii (în original şi copie) ; 29.00 Film ie rlo l > „R ă ib u n ă te rll...
să se ia măsuri energice în această direcţie - la Uriconi umple doldora cu cartofi, mul magazinelor săteşti. brie 1969, au fost extrase - certificat de naştere (în original şi copie) ; Strănutul fa ta l" ;
se constată ţi se proiectează analize la viitorul ol doilea, sacoşa altui client. La dispoziţia cetăţenilor a din urnă următoarele nu­ - certificat de sănătate ; 20.50 Tele-enclclopedla j
in loc să se acţioneze energic din mers. — De ce n-aţi servit fe­ fost pus un număr sporit dc mere : - dovada satisfacerii stagiului militar ; 21.50 M onografii contem porane.
Expunem situaţia la comitetul de partid al exploatării. meia ? întreabă revoltat un sobe dc incălzit şi maşini dc Extr. 1: 52, 78, 90, 41. 33, j Cunoaşteţi Oaşul f
Tovarăşul secretar Aurel Droghici ridică din umeri o ne­ cetăţean. gătit in 21 dc tipuri, precum 89, f>8, 5, 63, 22, 62, 60. I - carte de muncă şi lichidarea pentru cel ce sint an­ 22,10 La m orgfno d« Bucureşti.
Popas m uslcal lo honul „P ra ­
putinţă. — Ce te bagi ? E treaba şi un bogat sortiment de ar­ Fond de premii : 540 896 i gajaţi- hova" |
- Ce să facem ? Nici n-om crezut că nu putem realiza ta? ticole dc îmbrăcăminte plu­ lei. Candidaţii reuşiţi la concurs încheie cu întreprinderea 22,40 Telejurnalul da noaple ;
planul. E treaba conducerii I.LF. şate, pulovere, fulare, ciorapi Extr. a Fi-a: 70, 26, 75, un contract, pe termen de 3 ani. Orice informaţii se pri­ 22,55 C lnlâ fo rm a ţia de m uilcâ
- In două zile Io rind — 9 şi 10 octombrie — sorcinile Deva, care trebuie sâ-i che­ de lină, precum şi bocanci, 34. mesc la serviciul personal, telefon 21564 Timişoara. uşoară „S ovoy" ;
s au depăşit cu 4 ţi respectiv 104 tone, ca în zîuo de 11 me pe acest salariat la or­ cizme pentru sezonul dc Fond de premii: 282 891 23.15 Inchldcreo em isiunii progra­
să scadă nivelul producţiei cu 528 tone sub plan. In toote dine. Urgent şi fără mena­ : toamnă şi iarnă. lei. m ului 1.
trei zilele, efectivul la producfîe u fost mai mare decit cel jamente 1
planificat cu 2Q-30 de oameni Cum explicaţi aceste sin­
cope ?
- S-o întîmplat ca în cele două zile să nu fie prea
multe nemotivate, n-ou fost deranjomente, toată lumea şi-a Duminică Luni
lăcut datoria. SĂPTĂM8 U 6,30 Pentru jc o lo /i. Lo |oso p o ţi Marţi
- De ce aceste elemente fundamentale ale producţiei de o excursia. Şah m arelui maes­ 18.00 Buletin de ftiri ; 16,03 A»
tru I Film serial: Fiul m ă rii; 10,30
16,C3 Buletin de ştiri ; 16,05 M is­
sint intimplotoore şi nu permanente, caracteristice pentru O ra salului ; 11,35 Concert sim­ chluţâ -- roporter ; 16,20 Studioul terul din Peşteră ţ ! t l) ; 18,40 Din
producţie ? fonic ; 12,00 De strajă p a trie i ; tlnerotului | 10,55 R aliul Rom âni­ lum ea ştiinţei J 19.10 ,,Du-le dor
Râspunsul vine greu, chinuit şi este pus din nou pe VIITOARE 16.55 Gaudeamus. Film docum entar; ei '69 ; 19,15 G nlecul de leagăn unde le m in" ; 19,30 Telejurnalul
17.15 M aiorui Vifor (IV ) - film se­
seama indisciplinei, a slabei organizări a procesului mun­ ria l. producţie a studiourilor so­ In muzica corală. Îşi dă concursul de seară ; 24,15 Film a rtistic :
cii. Dar cine oare trebuie să lichideze aceste vechi racile, vietice ; 16,00 R ealitatea ilustrata Corul Ansam blului „P e rm iţa " ; Pantoful conuşâresel ; 21.39 Prim
Gheerghe
- m o g a iin dum inical ; 19,00 Clntee plan ; Academ icianul
dacă organizaţia de partid cedează în faţa lor ? şi |oc d in Hunedoara ; 1^30 Tele­ 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,15 Vrânccanu, preşedintele secţiei do
Adresăm oceleoşi întrebări inginerului şef Mîrcea Co- LA ju rn a lu l de scară ; 20,15 Film cu Lunga vară fierbinte - episodul ol ştiin ţe m atem atice o Academ iei
rcban. trei stele. C ălăreţul singuratic ; XXJV-leo ; 21,05 Stcauo fără nu­ R epublicii Socialiste România ;
După ce recunoaşte că planul pe această lună este 21.55 R aporloj ; 22,10 Turneu m u ti­ m e; 21,50 Codran. Emisiune do ac­ 21,55 TeJeglob : Teheron ; 22,20 Te­
sub posibilităţile reale ale minei şi că pentru neîndeplini- ca! cu Glcâ Petrescu ; 22,40 Te­ tu a lita te Intern a ţion a lă ; 22.20 Te­ leju rna lu l dc noapte şi buletinul
rea lui nu se admite nici o justificare, inginerul şef ne TELEVIZIUNE leju rna lu l de noapte ; 22,55 Tele- leju rna lu l de noapte ; 22,35 Gong. m eteorologic ; 22,35 C arnol cine­
spune : sporl. m atografic.
- Planul nu va fi realizat I Nu avem cu cine să-l rea­
lizăm. Efective există, dar numoi scriptic. In realitate, coefi­
cientul general de prezenţă este de 72 la sută. La pro­
ducţie situaţia este şi mai gravă - 68 la sută la zona I şi
61 la sută la zona a 11-a.
Insistăm asupro obligativităţii indiscutabile o îndepli­ (Miercuri
nirii planului, cerem să aflăm măsurile care le vo luo con- Joi Vineri Sîmbătă
C onsultaţii pentru elevii din c la ­
oucereo minei pentru redresare. Notăm cu exactitate răs­ sa a V lll-a ; 10,00 Română ; 10,25
rtv e d e ţi V
10,00 Ce-oţ* dori lâ
punsul : Spectacolul do teatru ,.P rescripţia*; 10,00 M otineu clnomotogrofJc. Re­ Chim ie ; 18,00 B uletin de ştiri ; 17.30 Buletin de ştiri ; 17,35 De
- Am ajuns la un punct cînd nu moi ştim ce să facem. 16,00 Buletin de ţtir i ; 16,03 Lan­ gele suedei ; 18,00 Buletin de 18,05 Un ierbar nom olvărut ; 18,25 ziuo Forţelor Armato a la R epublicii
S ocialiste Rom ânia; 10,30 Cheia o-
Alte concluzii şi comentarii sint de prisos. terna m ogică — film e pentru cai ştiri ; 16,05 Prim ii paşi In sport ; Tele-universitotce ; 10,50 Cronica roşului — em islune-eoncuri. Trans­
mici ; 16,25 A ntologia p oeţilor id e ilo r | 19,15 In te rp re ţi în d ră g iţi
Este grav cînd conducătorul unei întreprinderi, cadrele contem porani ; 10,45 N aiul romă- 16,20 Studioul p io n ierilor la ,.. Ba­ de m utică populoră ; 19,30 Tele­ misiune de Io Bacău ; 19,30 Tele­
învestite cu competenţe şî răspunderi majore intră intr-o n o te ; 19,00 Telejurnalul dn seară; cău ; 18.50 Avonprem ioro ; 19,05 ju rn a lu l de seară ; 20, |0 Binom jurn a lu l de seara ; 20,00 M onogra­
asemenea „criză", fiind incapabile să găsească soluţii pen­ 19,30 Fotbal - R eprita a H-a o S pecialiştii acolo unde e cer ne­ cinem atografic ; 21,25 Reflector ; fii contem porane ; 20,20 Film seri­
m eciului U R.S.S. - Irla n d a de voile producţiei ; 19,30 Telejurna­ 21,40 Concert e ilra o rd in a r al or­ a l. Comrsorul M aigret ; 21,10 Tefe-
tru desfăşurarea normală a procesului de producţie. In a ­ Nard j 20,15 Tele-einemetero. Ruy
cest caz. Centrala cărbunelui ore obligaţia să intervină ne- B lot ; 21,53 Reflector ; 22,15 M i­ lul de soară ; 20,15 Film a rtistic : chestrai simfonice a ra d lo lc le v iii- enciclopedia ; 22,10 Clntece de pe­
intirziot şi eficace. Altfel, perpetuarea situaţiei de la Uri- niaturi folclorice ; 22,25 Telejurna­ „A lib i* | 21,50 Reportaj ’69 t 22,15 u n ii ; 22,20 Telojurnalul de noap­ trecere | 22,30 Telejurnalul de
lul da noople | 22,40 C laviaturi...
câni riscă să genereze noi im plicaţii păgubitoare pentru Fără cuvinte Telojurnalul de noople | 22,30 te | 22,35 M ult e dulce şi Iru- noople ; 22,45 „M e lo d ii... m elo­
elocftonîce. Convorbiri literare. moaşă- d ii".
economie.
Desen de MIRCEA BUCA
Şvabi, apoi se găseau ulicioare tate, este alît de urîtă Incît nu rescu. Noul cartier era dis­ astfel golul care despărţea o- drumul vechi spre gară, de­ Se măreşte acum suprafaţa din Cuza Vodă drept la gară
şi mahalale, amintite pe la merită titlul de reşedinţă a tanţat de oraş, deoarece tere­ rnşul de cartierul Greci şi s-a oarece se trecea prin vad şt pe oraşului cu 6 noi cartiere şi in 1937, apoi construcţia unor
sfîrşitul secolului — „afară dc comitatului, ba nici acela de nul pînâ la spital era un cîmp dat o nouă înfăţişare urbei în o punte. anume ; Viile Noi, format după edificii publice ca : Hotel Cru­
oraş, pe uliţele ordinare**, apoi oraş. viran Formarea s-a produs în această parte. De menţionat mai este că la dealul Cetăţii, pe stînga şose­ cea Albă, palatul administra­
mâierişti şi case sau colibe, Doamna Rcinhnrd. oare a anii 1R88—1892, cînd au fost Ca aspect edilitar, Deva abia 1901 s-au numerotat întlia lei, Balta sărată, in strada Ho- tiv, cazărmile, banca Decebal,
împrăştiate pe dealuri şl cîmp. trecut prin Deva la 1806, spu­ colonizate aici 54 familii de acum începe să cîştige o în­ oară casele după străzi, iar in rîa, de la strada Branişte pî­ biserica din str. Lenin, cea ca­
Din măreţele construcţii care ne că a admirat cetatea, apoi ciangăi. cu 288 persoane, iar făţişare mai bunâ. Construcţia 1906 se dau numiri noi străzilor, nâ la baia sărată, colonia func­ tolică din Ciangăi şl baptistă
secole de-a rîndul dominau a vizitat un parc care nu era in 1910 alic 72 familii, cu 393 căii ferate, zidirea a două bi­ în locul celor străvechi, for­ ţionarilor, pe strada 23 August, din P. Rarcş, precum şi restau­
aspectul tîrgului, nu au mai decit o pădure urîtă plină ou persoane, toţi aduşi din Buco­ serici şi demolarea alteia, în­ mate do popor după teren, între spital şi Ciangăi, Ogoare­ rarea bisericii ortodoxe în
rămas întregi decit două. porci, iar călătorul francez Au­ vina. In 1917 au mai venit fiinţarea unor şcoli secundare, activităţi, sau direcţia unde le, în continuarea străzii Emi- 1927—30.
Curtea Mare şi Biserica stră­ guste Lagarde vine Ia Deva. în vreo 280 ciangăi, refugiaţi din construirea multor edificii pu­ duceau. După un recensâmînt nescu, de la cimitirul catolic De asemenea, o contribuţie
veche. Cea mai falnică şl ve­ 1824 reniarcînd doar eâ aici e- cauza războiului, şi din care blice şi case particulare, pre- local, In 1917 la Deva se gâ- pînâ la câzârmi şi străzile ra- însemnată Ia înfrumuseţarea
che, cetatea, a fost aruncată
in aer, prin explozia din 13
august 1849. Ruinele rămase
se văd şi astăzi, ele consti­
tuind frumoasa podoabă a mu­
nicipiului. DEZVOLTAREA EDILITARA k ORAŞUTUI
Nici aspectul nu se schim­ (II)
base mult. căci el râmase tot
al unui tirguşor agricol, dar
care nu era dccît un sat mai
mare. Existau multe oase aco­ r •
Talâ cum arăta Deva către perite cu paie. garduri dără­ rau femei frumoase o bunâ parte au rămas la cum şi o dezvoltare a mese­ seaii 12 000 locuitori şi 52 mificate, apoi cartierul Gojdu, oraşului aduc cîteva importante
ffîrşitul epocii dominaţiei aus­ pănate din nuiele şi spini, a­ Epoca austro-ungarâ sub rar#' Deva Din trecutul acestor co­ riilor. comerţului şi a unui străzi. In continuarea vechii străzi a lucrări, ca asfaltarea şoselei
triece, adică în a doua jumă­ poi şuri şi grajduri aşezate a trăit Deva. în anii 1867— lonişti se ştie că sint de ori­ mic început de industrializare Epoca 1918—1969, din tot Cîmpului sau Cârămidârici, naţionale ce străbate întregul
tate a secolului al XVIII-lea. spre străzi, din oare bălegarul 1918, a fost plină de frâmin- gine secuîascâ, ajunşi in Mol­ contribuie toate la o slabă urba­ trecutul localităţii noastre, es­ iar bariera Hârăului s-a trans­ oraş, precum şi a unor trotu­
Suprafaţa nu se mărise mult. se scurgea in drum. Uliţele târi şi lupte naţionale, sociale dova şi Bucovina prin emigrări nizare. Astfel, in 1868, s-a con­ te singura care aduce cele mai format într-un nuc cartier are centrale, pavarea eîtorva
Centrul îl forma tot vatra erau strimte, fără şanţuri şî şi politice, dar în ea se pun răzleţe in veacurile trecute struit calea ferată )>c acelaşi mari transformări şi uimitoare peste ealoa ferată. străzi şi amenajarea pieţei cu
oraşului vechi, care însă se pline de noroaie, cu arbori începuturile unor transformări Numirea dc ciangăi s-a format traseu pe rare merge astăzi ; realizări, pe toate târîmurile In 1930 so anexează oraşului o zonă verdo şi un ceasornic
contopise aproape cu celelalte mari şi pîraie adinei, peste mai însemnate ale localităţii. pentru că. in multele lor dru­ în anii 1861—73 s-a zidit bi­ vieţii citadine, economice şi satul Sintuhalm, iar ca orga­ public, mărirea parcului in
vetre, dar prin toate se găseau oare se puneau punţi şi poduri Dintr-un tîrg cu aspecte rus­ meţii. toţi aveau clopoţei la serica ortodoxă din slr A lăn­ culturale ale Devei. nizare administrativă Deva a 1930 şi ridicarea statuii Dece­
şi mari grădini intravilane. E- Nu existau trotuare şi nu erau tice. el ajunge la începutul cai, care în ungureşte se nu­ cii. iar in 1908—1910 s-n zidit După Unirea Transilvaniei cu rămas, în toată perioada, oraş bal în 1935. Un aspect mai ci­
xistan aceleaşi străzi străvechi, pietruite străzile sau piaţa, iar secolului XX un orăşel pro­ mesc „csengo", rnvinl trans­ actuala biserică reformată dîn România. începe o nouă dez­ reşedinţă dc judeţ. Ca număr tadin s-a format şi prin des­
iar tirgul se'tcrmina pe la ac­ rîndul micilor prăvălii din vincial, căruia îi lipseau mult® formai apoi in poreclă str. I'ariţîu. S-a demolai în voltare edilitară şi de urbani­ de populaţie in 1920 avea 8 658 chiderea unor magazine co­
tualul cimitir catolic, spitalul pia*ă avea nişte slrcaşini mari pentru a dttee o viaţă urbană Un cartier al gării s a for­ 1899 biserica străveche, care zare a vechiului oraş. Urmaşii locuitori şi 1 303 casc, în^ 1929 merciale. ateliere meşteşugă­
sî str. Kogâlnieeanu, apoi fos­ sî urite. Ca suprafaţă oraşul se mă­ mat la 1R6R în Jurul staţicj de peste 600 de ani dominase as­ iobagilor şi muncitorilor ro­ erau 10 068 locuitori, iar in reşti sau de mică industrie, cit
tul canal Cerna şl cele două întregim acest tablou ou im­ reşte acum. eu înfiinţarea ce­ rale ferată, iar un mir grup de pectul tîrgului nostru si s-a mâni, care secole de-a rîndul 1941 se găseau 15 585 locuitori şi prin dezvoltarea şcolilor lo­
mori dc apă Dincolo de Cer­ presiile unor călători străini lor 4 noi vetre : tina mar#', case a luat naştere dincolo desfiinţat cimitirul din jurul au trudit la întemeierea şi dez­ si 2 019 rase. Majoritatea popu­ cale şi a unui început do cul­
na exista vechiul cartier al trecuţi pe aici. L Lehman seria niimilâ Colonia (’iangâîlor şi fie artera feroviară. numin- ei voltarea oraşelor stâpînite de laţiei a fost română, apoi ma­ turalizare.
corâbicrilor. cu un aspect urit la 17R5 că Deva este aşezată trei mici : cartierul gării, ba­ da-^r bariera llârâului Ultima Dar ceea ce schimbă mult nobilime si burghezie au spart ghiară. germană, evreiască ete. Cu toate acestea, pînâ la 23
si plin dc noroaie. Pe drumul intre vii. unde hangiţa se des­ riera Mârâului si cel zis Case­ valrâ s-n întemeiat, în 1910. pe aspectul edilitar cslc construc­ străvechile vetre ale Devei Un aspect edilitar urban al o­ August I9M. Deva nu a pu­
Banatului, azi str. Iloria. lîrgul coperă o pariziană, că sub oas­ le popilor. un Icrrn intre biserica din ţia dc clădiri publice. Aşa sînt * si au schimbai aspectul ei. To- raşului se produce prin deschi­ t l depăşi soarta unui mic oraş
se termina la bariera vămii, te! sînt 200 do case cu o fru­ Colonia Ciangâilor s-a inlo- Greci şi birtul Coroana — ac­ liceul Decebal. şcoala pedago­ luşi ea râmîne un orăşel mie derea unor noî sirâzi în partea de provincie, dosi era cenlritl
iar ceva mai departe se intra moasă grădină şi patru bi­ meiat de-a lungul drumului iuata autogara — cure se nu­ gică. palatul prefecturii, spi­ de provincie şi eu o atmosfe­ centrală, din care amintim str. administrativ al unuia dintre
ie cartierul bulgar, zis..(Treci *. serici. iar în suburbii stau bul­ de ţară. azi slr. 23 August, mea Casele popilor, deoar^-r taluL tribun:,t"' rcnitcncbiru!. ră patriarhală, asa cum l-a vă­ KnrJ Mnrx în 1023. împăratul cele mai mari şi bogate ju­
Ca şi în epocile anterioar'. garii. Un alt călător zice oâ înoepind de la pirîul re coboa­ terenul fusese parcelat de bi­ primăria, teatrul si un pod de zut marele seriilor M. Sado- Traii»n în 1925 Ion Corvin in deţe ale larii.
sc păstrau erîngurilc Olari şi Deva. în afară do castel şi ce­ ră pe str. Liliacului şi Zamfi- serica catolică. S-a corn pic'.îl fier peste canalul Cerna. in veann în anul 1924. 1934 si continuarea str Lenin Dr. VICTOR SUIAGA