Page 61 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 61
PAG 4
DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBAîA 18 OCTOMBRIE 1969i
^ S E C V E N T l m m m iO N A L S m —
C O M U N I C A T
Nava cosmica sovietica
ci priv're la cea de-a 43-a şedinţă a Comitetului M i :s §1 » iii»**
Executiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc „Soiuz-7“ a aterizat
Intre 15 si 17 octombrie a le valutar-financiare minis Comitetul Executiv a ascul Zborul navei „Soiuz-8“ con tin u ă
avui lo<- Ui MOvScova cea de-a trul finanţelor al R1V Polo tat raportul Comisiei perma
i.î .i şedinţă n Comitetului F- ne. J. Fliro, preşedintele cru nente C.A.ER pentru indus
xeruliv ni Consiliului dc A- pului de lucru pentru proble tria chimică, prezentat de G. MOSCOVA 17 (Agerpres) ra eâ sc simt excelent Pri rirc eu echipajul respectiv
julor Economic Keciproe. La me de comerţ exterior, minis Wyschofski. preşedintele Co — Vineri, la 12.26 ora Mos mul control medical opera s-:i inseris pc o traiectorii’
tiv efectuat la locul ateriza
spre Pâmînt După frînare,i
dinţa au participat repre trul comerţului exterior al misiei. ministrul industriei covei, după îndeplinirea pro
zentanţii ţârilor membre ale IIP Ungare. M Seifryd. pro chimice al R.D.G.. cu privire gramului stabilit, nava cos iii a relevat câ ei au supor aerodinamică şi roborirea
C AKR in Comit ('tul Executiv: şedinţele grupului de lueru in la rezultatele preliminare ale mică ,.Soiuz-7", pilotată dc tat cu bjne condiţiile zboru dirijată în atmosferă, a fost
T. Ţolov, vicepreşedinte al domeniul dezvoltării tuturor examinării problemelor cola AUSTRIA, Castelul Schonbrunn din Viena, punct deosebit echipajul format din A na to lui cosmic şi câ după ateri pus în funcţiune sistemul de
paraşuture Motoare specia!'
Consiliului de Miniştri al Rr- tipurilor de transporturi, mi borării în dezvoltarea indus de atractiv pentru turiştii străini. ii F’ilipccnko. Vladislav Voi zare funcţiile lor fiziologice
piîblicii Populare Bulgaria. F. nistrul transporturilor al R.P. triei chimice şi a celulozei şi kov şi Viklor Gorbatko. a sau readaptat condiţiilor te au asigurat aterizarea lină a
llamouz. vicepreşedinte al Gu Polone. N l'ndcev, preşedin birlici, pe perioada după a aterizat în zona dinainte sta restre navei.
vernului Republicii Socialiste tele crupului de lucru pentru nul 1070. alese de râtre ţâri, Declaraţia — program a bilitâ de pc teritoriul Uniu Realizarea eoboririi pe Zborul navei cosmice ..So
Cehoslovacia. G. Wciss. \ icc- probleme juridice sj organi nii Sovietice, la 15fi km nord- Pâmînt a dedus conform iu*z-7‘* — s-a încheiat cu su<
probleme care determină dez
preşedinte al Consiliului (|e zatorice. secretarul CAF.R. S. voltare*,i unei structuri avan vest de oraşul Karagancla. programului stabilit. Orien ces. Echipajul a îndeplini;
Miniştri ol Republicii Dcmo- Kinev în numele preşedinte ele h industriei chimice şi a Cosmonauţii au fost în- tarea navei şi punerea în un larg program de cerce
« rate Germane, D Gombojav. lui grupului de lucru pentru '■elulozri sj birlici şi cai c con gmmSiil it.s. cehoslovace tîmpînaţi cu căldură la Iovul funcţiune a motoarelor in târî tehnico ştiinţifice şi bi
vicepreşedinte al Consiliului elaborarea problemei colabo aterizării dc grupe dc reni stalaţiilor de frînare a fost ologico-mrd ioalc
de Miniştri al Republicii rării ţârilor interesate, mem tribuie la rlnmizurea princi FRAGA 17 (Agrrprr'sl. ~ obţinute unele rezultate pozi perarc. instructori sportivi, urmată de operaţiunea des Zborul navei cosmice ,.So
Populare Mongole. P. Jarosze- bre ale CAER. în domeniul a patelor ramuri ale economiei Agenţia CTK relatează ră 01- tive. dar au avut loc: şi feno prieteni şi ziarişti Cosmo prinderii compartimentelor
'virz. vicepreşedinte al Con Cliciillurii şi industriei ali raţionale a ţârilor membre dnch Cernik. preşedintele mene care au adincit dificul nautii au comunicat aceslo- navei .şi aparatul dc eobo- iuz-R“ continuă.
siliului de Miniştri al Repu mentare adjunct al ministru., alr C A ER Guvernului federal al R S tăţile economice, ceea cc îm
blicii Populare Polone, G. lui agriculturii şi industriei a Comitetul Executiv a subli Cehoslovace, a prezentat in piedică guvernul să prezinte
Râdulescu, vicepreşedinte al limentare al R P Bulgaria. II. niat ră. in condiţiile creşterii cadrul sesiunii Adunării Fe acum în fata Adunării Fede Stadiale o rb itale - una din
Consiliului de Miniştri al Re Merbach. in numele prcşodin, continue a volumului produc derale a R,S Cehoslovace rale un program economic pc
publicii Socialiste România, tel u i Comisiei permanente ţiei chimice şi dc celuloză şi Deelaraţia-program n guver deplin conturat.
A. Apro. vicepreşedinte al gu CAER pentru standardizare, hîrtie. proiectat de către ţâri nului Vom înfăptui — a spus
vernului revoluţionar munci vicepreşedinte al Comitetului pentru perioada 1071-1075 şi a O. Cernik — măsuri energice Guvernul federal al R S.C problem ele cen trale ale
toresc ţârânesc ungar, M. Le- de standardizare al R D. Ger lărgirii neîntrerupte a sorti pentru însănătoşirea economi declară câ politica externă
seciko, vicepreşedinte al Con mane mentelor producţiei, a îmbu ei noastre naţionale, sporind cehoslovacă va continua în
siliului de Miniştri al Uniu A avut loc, de asemenea, nătăţirii calităţii acesteia, ca rolul planului economici na mod consecvent să asigure,
nii Republicilor Sovietice So un schimb de informări ale pătă o însemnătate şi mai ţionale. restabilind autorita in strînsâ alianţă şi prietenie co sm o n au ticii
cialiste reprezentanţilor ţârilor în Co mare adîueirea colaborării ta tea conducerii economice la cu U R.S.S. şi celelalte state
La şedinţa Comitetului E- mitetul Exerutiv despre sta rilor interesate in domeniul toate nivelurile, ridicind ce socialiste, condiţiile paşnice MOSCOVA 17 (Agerprcs) rea unor astfel de antene unei astfel de suduri sînt
xecuţiv a participat. In con diul pregătirii în ţâri a ma specializării sj coooerării in rinţele faţă dc sporirea disci pentru construirea socialismu — Crearea unor staţii orbi Nodurilc-eolos vor fi trimise extrem de trainice.
formitate cu convenţia dintre terialelor legate de elabora producţie, proiectării şi con plinei in sistemele conducă lui, să asigure suveranitatea tale constituie una din pro separat in Cosmos şi sudate Staţiile ştiinţifice orbitale
CAER şi guvernul Republicii rea proiectului programului struirii de capacităţi optime, dc stat. securitatea şi integri blemele centrale ale cosmo acolo. Experimentul de su pot fi de mare folos în dez
Socialiste Federative Iugosla complex. Comitetul Executiv • '.aborâni de tehnologii îna toare cu scopul de a folosi tatea ţârii şi să ajute multi nauticii zilelor noastre, a de dare. efectuat la bordul na voltarea geologiei planetare
lateral la lupta comună împo
via. D Djokovlci, membru ol a adoptat în aceste probleme intate şi efectuării de cerrr- manie rezerve dc care dispu triva politicii agresive n im clarat unui corespondent al vei ,.Soiuz-G“, este un expe De pildă, ele ar putea da un
Vecei Executive Federale a hotârîri corespunzătoare. teii i. asigurării cu utilaje de ne economia cehoslovacă. perialismului, pentru pace ziarului „Krasnaia 7.vczda“ riment unic pînâ acum. a răspuns la una din proble
ÎIS.F.L Comitetul Executiv a exa înaltă productivitate, precum Vorbitorul a arătat că în pe trainică, democraţie şi socia specialistul şef în elaborarea subliniat savantul. Pentru mele cardinale ale ştiinţei —
Şedinţa a fost prezidată do minat informarea eu plivire şi în domeniul asigurării com rioada rare a trecut au fost lism in lumea întreagă. laboratorului cosmic sovie prima dată am putut obţine natura magnetismului teres
P. Jaroszewicz, reprezentan l.i rezultatele primei etape a plexe cu materii prime şi ma tic de suduia. Laboratoare dale cu privire la felul în tru. care are o mare influ
tul Republicii Populare Polo consultărilor bilaterale dintre teriale auxiliare. le extraterestre — de exem care se unesc, se taie şi se enţă asupra atmosferei şi
ne, vicepreşedinte al Consi ţările membre ale CAER în In cursul elaborării proble plu cele meteorologice. dc topesc diferite metale in condiţiilor de viaţă pe pla
liului de Miniştri al R P. Po problemele colaborării econo melor menţionate. Comisia per Acţiuni greviste în Italia observaţii asupra Soarelui, condiţiile cosmice dc vid şi neta noastră Laboratoarele
lone. mice pe perioada 1D71—197f>. manentă C A I'.R. pentru in cele care vor servi drept imponderabilitate. cosmice vor furniza o repre
La şedinţa Comitetului Exe Comitetul Executiv* a relevat dustria elnmieâ. a prezentat o ROMA 17 (Agerprcs) — La Napoli. 20 000 dc me porturi pentru navele inter Oamenii de ştiinţă consi zentare mai completă $i in
cutiv a fost examinată pro râ. consultările bilaterale din scrie de propuneri concrete Lucrătorii dc In căile ferate talurgist» aflaţi în grevă au planetare — vor fi construi deră câ cca mai eficientă formaţii exacte cu privire la
blema referitoare la stadiul tre organele de planiricore ale pentru dezvoltarea colaboră italiene au declarat grevă participat la un marş, cerînd te mai întîi pc Pâmînt. a metodă de sudare în Cosmos cîmpul gravitaţional al Pâ-
îndeplinirii planurilor de lu ţârilor, desfăşurate eu antre rii în domeniul industriei chi dc 24 ore. după ee le-a fost crearea unui număr mai ma poi desfăcute în părţi. Păr va fi sudarea prin difuzie şi mintului, la anomaliile magne
cru desfăşurate ale grupurilor narea largă a ministerelor, mice. celulozei si hîrliei din refuzată cererea de sporirea re dc loeurî de muncă în ţile vor fi plasate pe orbile prin radiaţia cu electroni. Ei tice — element extrem d o
de lucru, create prin hotârî- departamentelor şi organiza ţările membre ale C A E R.. în salariilor $i reducerea oraru sudul ţârii. La uzinele de separate, apoi adunate in explică aceasta prin prezen important in determinare^*
rea celei de-a 41-a şedinţe a ţiilor economice din ţările special eu privire la probleme lui de muncă Greva este tr-un singur tot. De aici ţa în Cosmos a unui vid locului unde se află diverse
Comitetului Executiv pentru membre ale CAER. VQr per le dezvoltării. prin eforturile sprijinită de sindicatele pe automobile „Fiat", din Tori- rezultă importanţa deosebită înalt natural şi prin posibi obiecte pc mare, pe pâmînt
elaborarea proiectului progra mite ţârilor să soluţioneze o ţârilor interesate, a bazei de ramură, afiliate celor trei no. continuă să sc desfăşoa a sudăm în Cosmos, a sub litatea de a folosi energia şi în aer.
mului complex de perspecti serie de probleme importante materii prime pentru unele mari centrale italiene — re greve perlate, care s-au liniat savantul sovietic. în solară pentru încălzirea de Ivan Siniaghin, vicepre
vă privind ndîncirca şi per ale colaborării economice şi producţii chimire, .de colabo CGIL. CISL şi UIL. soldat cu ciocniri violente. suşirea arc-.siei tehnologii va taliilor in cazul sudurii prin şedinte al Academiei de Şti
fecţionarea in continuare a să încheie convenţii şi acor rării in domeniul ştiinţei, teh permite să se facă repararea difuzie, sau pentru alimen inţe Agricole a URS.S.,
colaborării ţârilor membre ale duri economice inlcrguvorna nicii <i nroducţiei pe perioa staţiilor orbitale care au fost tarea apuratajului în sudu consideră câ analiza fotogra
([AER şi s-a efectuat un mentale. precum şi convenţii da tH71-1f>75 S-a menţionat că folosite timp mai îndelun ra prin radiaţiile cu elec fiilor realizate la bordul
schimb dc păreri în această şi acorduri privind speciali aceste propuneri se voi folosi Manifestaţii ale ţăranilor francezi gat, şi să sc realizeze în spa troni staţiilor orbitale va permite
problemă. Au prezentat ra- zarea şi cooperarea in pro ţiul extraterestru unele con Sudura prin radiaţia cu e« să se studieze mai bine ero
ponrlc : P Jaroszewicz. pre ducţie. să convină în mod de către ţârî în cursul tratati PARIS 17 — Coresponden se agricole, pentru a atrage strucţii speciale, care prac lcctroni. scrie în ziarul ziunea solului şi gradul dc
şedintele Comitetului Execu preliminar volumele livrări velor bilaterale privind coor tul Agerprcs. Georges Das atenţia opiniei publice asupra tic nu pot f» obţinute pc ..Krasnaia Zvezda** doctorul salinitate. să sc prevadă
tiv. N Rnibokov, preşedintele lor reciproce pentru o serie donarea planurilor pe perioa căl transmite : La chemarea revendicărilor lor. In alte Pâmînt. Nikolui Kazakov, permite să inundaţiile. De asemenea,
crupului de lucru pentru co-k de tipuri importante, de ma da menţionată. Federaţiei naţionale a sindi locuri, ci au distribuit mani Pentru stabilirea dc legă se sudeze metale cu nemeln- observaţiile făcute din spa
ordonarea planurilor, viceprr- terii prime şi produse finite. Comitelui Executiv n apro catelor agricole, ţăranii fran feste în faţa uzinelor, pentru turi cosmice la mare distan |e şi nu face necesară uti ţiul extraterestru asupra di
sedinlc al Consiliului de Mi Totodată, s-n menţionat eâ li bai activitatea Comisiei per cezi au manifestat in cursul a informa pc muncitori asu» ţă sînt necesare antene uri lizarea fondanţilor .şi ,aLia- verselor culturi vegetale vor
niştri al ţ’RS.S.. preşedintele nele probleme esenţiale nece manente CAER pentru in zilei de vineri in principalele pra problemelor lor arzătoare. aşe — cu diametrul de or .jclor de lipit. electrozilor, crea posibilitatea sâ sc sta.
Gomitehilui de Stat al plani silă în continuare consultări dustria chimică eu privire la regiuni agricole ale Franţei. Principalele revendicări ale dinul miilor de metri — de mediilor gazoase. După su bileascâ momentul cel mai
ficării al U.R.S.S., V. Kirillin. bilaterale si elaborarea lor. elaborarea principalelor pro Au avut loc numeroase mi ţăranilor vizează o reaşezare oarece numai aslfel s-ar pu dura clcctrono-rndiantâ nu oportun pentru începerea re
preşedintele grupului de lucru Comitetul Executiv a reco bleme ale colaborării ţârilor tinguri. cortegii şi adunări în a preţurilor produselor agri mai este necesară prelucra coltării cerealelor, sâ se cu
pentru problemele colaborării mandat ţârilor membre ale în dezvoltarea industriei chi multe ora^e din provincie. In cole. înlăturarea restricţiilor tea auzi glasurile din gala rea manuală şi nu sc înre noască situaţia păşunilor si
tohnîro-şliinţifire. v icepresc- C A ER. să desfăşoare a doua mice şi a celulozei şi lurliei pe diverse locuri, ţăranii au ba în obţinerea croclilclor pentru xii îndepărtate Sudura in gistrează pierderi de metal luncilor din regiunile greu
dinte al Consiliului de Mi etapă a consultărilor bilate perioada după anul 1070 şi a investiţii şi modernizarea n Cosmos va permite obţine preţios. In plus, rezultatele accesibile.
niştri al l’.R.S.S.. preşedinte rale in aşa fel înrît să asigure dat sarcina să fie continuată rat şoselele sau au distribuit tilajelor.
în mod gratuit diverse produ
le Comitetului de stat pentru coordonarea definitivă a pla această activitate
ştiinţă şi tehnică al Consiliu nurilor pe anii 1071-1075 in Şedinţa Comitetului Execu
lui dc Miniştri al U.R.S.S., .1. termenele prevăzute prin ho- tiv s-a desfăşurat intr-o at
Vrenrlotn. preşedintele crupu lârîrea relei de-a 20-a sesiuni mosferă de prietenie şi înţe
ne după reevaluare. In cer
lui de lucru penlru probleme- (speciale) a Consiliului. legere reciprocă. care sc subliniază că a avut maliei, Alxlirashid Aii Sher- curile financiare de la Zurich cilcva luni după o abscnlâ
marke. în seara zilei de 15
util
loc cu acest prilej un
CURIER schimb de păreri cu privire octombrie. In întreaga Iară se apreciază că aceaslă deci îndelungată. Potrivii acelo
raşi surse. Lechin a sosii loi
domneşte calmul. Funeraliile
zie ii lest luată pentru a se
la unele aspecte ale dezvol
Deschiderea tării interne in Iugoslavia şi Shcrmarke au fost fixate păstra ..legendara’ slabilita- in localitatea Arica, din nor
orcşedinielni Alxlirashid Aii
dul statului Chile, la hordul
le a monedei elveţiene care
Tanzania, precum si la pro
bleme internaţionale aclvia- pentru 20 oetAmbric. in ultima sută (Ic ani n-a unui avion at forţelor arma
a
te bulivicne Expulzarea
Congresului liv.u. ambasadorul extraordi le. ♦ O * suferit (iecit n singură schim fost motivată dc recentei**
In seara zilei dc 16 nctom-
bare de paritate, in 10.16.
salo declaraţii împotrivi» ac
nar şi plenipotenţiar al ♦ O # Guvernul Elveţiei j hnfâ- tualului guvern al Bnih ici.
L K S S. in IM) G . Piolr Ab- Autorităţile somaleze r»;i ♦ ' ' A Se apreciază că cl va cere
rit să menţină actuala ila
F. 8. M. rasimnv. a descins în Berli ridicat interdicţiile de cir ritate a francului elveţian, Generalul Gaafar El-Nu- azil politic in Chile.
nul occidental, la „Etirnpa- culaţie impuse imediat dvipă indiferent eare va fi cursul nxiri. preşedintele Consili
IU I) ARESTA 17. — Cores. (Vnler". o expoziţie sovieti asasinarea preşedintelui So oficial al mărcii vest-germa- ului enmondamentului revn-
pondonlul Aeorprcs, Al. Rin- că de fotografii, organizaiă luliei sudaneze, a declarat ră Cunoscutul toreador mexi
(ea. transmite: Vineri dimi de asentia „Novosti". Cui a- autorităţile sudaneze nu in can Antonio Velazqucz in
neaţa. la Rudapesla s-ati des cceaşi ocazie, ambasadorul tenţionează să naţionalizeze virstă dc 46 de ani. a trci-.it.
chis lucrările celui dc-al sovietic in R.D.G. a avut o băncile sfrăinc care îşi des prin multe momente grele în
Vll-lea congres sindical mon intilnire cu primarul generat Potrivit ziarului „Rild ZeitungL doi savanţi vest- făşoară activitatea in Sudan, cariera sa de 27 de ani. a-
dial. Eveniment însemnat in al Berlinului occidental, Kta- germani, F. Vcster şi J. N’ienhaus, au pus la punct un relatează agenţia MEN. El a flindu-so adesea Ia un pas
viaţa mişcării sindicale nion- tis Sclmtz. In cadrul convor vaccin împotriva cancerului. Noul produs experimen afirmat că actualul regim în de moarte. Supravieţuitorul
diaie, Congresul întruneşte re birii au fost dezbătute pro tat pe cobai, a demonstrat eâ vaccinul încetineşte evo curajează Investiţiile străine incleslărilor din arenă s-a
prezentanţi ai unor organiza bleme care interesează cele luţia celulelor canceroase asupra ţesuturilor şi accele de capital în Sudan alît timp dovedit a fi mai puţin atent
ţii sindicale naţionale din două părţi. rează. în special funcţiunile Thymusului. care joacă un cit ele nu duc la o interven acasă — cmxlucindu-şi prie
peste 100 dc ţări de pe ţoale La 12 octombrie Laosul a sărbătorit proclamarea independen rol important în apărarea naturală a organismului îm ţie în treburile inlcrnc ale tenii spre etajul vilei sale. a
continentele lumii, precum şi ţei. Regatul Laoţian o luat fiinţă in 1350 cu capitala la Luang ♦ O # potriva tumorilor maligne Intr-o declaraţie făcută zia tării. alunecat pe scări, a căzut şi
ai numeroase organizaţii sin Probang In 1893, laosul trece sub protectoratul Franţei, fiind In urma vizitei oficiale de rului ,-Bild Zeitung' prof. Vestcr a menţionat câ în a murit...
dicale regionale şi internaţio opoi înglobat în Indochino Franceză. Ir» 1954 este declarat stat două zile în K.S.T. Iugoslavia prezent nu este în măsură sâ dea explicaţii mai largi
nale afiliate sau ncafilialc la independent, ca regat constituţional ereditar. a preşedintelui Republicii asupra procesului de acţiune al vaccinului. El a rele ♦ O *
Federaţia Sindicală Mondială. Ca urmare a escaladării armatei americane in Vietnam, zo Tanzania. Julius rvycrere. şi vat câ cercetările ulterioare vor arăta dacă acest vac Surse oficiale din Chile au
Delegaţia Uniunii Generale a nele de frontieră ale Laosuluî sînt din ce în ce mai des supuse a convorbirilor sale cu pre cin va putea acţiona asupra tuturor formelor de can relevat că fostul vicepreşe
sindicatelor din România este atacurilor aeriene americane şi încălcărilor de graniţă. Popu şedintele Iosip Broz Tito. In cer sau numai asupra anumitor categorii de tumori dinte bolivian. Juan Lechin.
ţile tării sale. Lechin reve CURIER
condusă dc tovarăşul Florian laţia şi luptătorii din rindurile forţelor patriotice Stnt pregătiţi Belgrad a fost dat publicită a fost expulzat dc autorită
Dănălache. preşedintele Con pentru o face faţă atacurilor inamice. In fotografie ; Vedere din maligne
siliului Central al U.G.SK. oraşul Vrentiane, capitala laosuluî. ţii un comunicat comun in nise in Bolivia in urmă cu
Covinlul dc deschidere a
Congresului a fost rostit de
C.aspar Sandor. secretar ge
neral al Consiliului Central Declaraţiile preşedintelui
al Sindicalelor din Ungaria. în curs de dezvoltare a fost limp cit în aceste sume pon 00 de milioane posedă un mai bine de 180 de miliarde
In cadrul şedinţei de des f n plină revoluţie in dublu faţă dc cele trei pro derea consumului, dictat ce-i plug dc fier cu tracţiune a de dolari pe an. Cu preţul
chidere au mai luat cuvîntul dustrială şi ştiinţifică, cente cu care a crescut pe drept de necesităţi urgente, nimală. Numai IO milioane unui singur bombardier, ce
Lmiis Saillant. secretar gene în zilele cînd omul plan mondial nu schimbă depăşeşte cu mult pe cea dc familii au la dispoziţie seamănă moarte deasupra Consiliului comandamentului
ral al I.SM. Jeno l ock, pre stăpineşle lot mai mult na datele problemei în condi destinată lărgirii unei baze pluguri mecanizate, folosite Vietnamului de sud. s-ar pu
şedintele Guvernului revolu tura şi pătrunde cu temeri ţiile exploziei natalităţii în productive. Calea sigură, a- individual sau in colectiv. ica asigura alimentele nece
ţionar muncitoresc ţărănesc tate in Cosmos, conştiinţa u- registrate în aceste regiuni. picciază specialiştii, o con Nu. în mod categoric pro sare înlr-o zi pentru 500 000 revoluţiei din Libia
ungar, care a salutat partici manilăţii csle adine zgudui FA O estima că producţia dc stituie declanşarea unui salt blema foametei nu este o de oameni. Este imoral şi
tă de drama foametei prin
panţii în numele guvernului care bece o mare parte din alimente in aceste tari va in metodele agricole care să racilă a naturii, ci a orindu- revoltător că în vreme ce la TRIPOLI 17 (Agerpres). — ar fi preţul pentru îndeplini
si a) poporului ungar. omenire. Zece mii dintre se trebui să crească cu 60 la ducă la creşterea randamen. irit sociale, a relaţiilor care 8 secunde moare un semen In cadrul unui miting, care a rea acestor obiective", a a-
menii noştri mor zilnic din sută mai repede, pentru a tului la hectar şi din acest au permis apariţia polului de al nostru din pricina foa avut loc la Tripoli, colonelul dâugat colonelul El Gedafi.
pricina foametei. Acest fla se evita o gravă criză ali- punct dc vedere rezolvarea bogăţiei şi belşugului pe mei. neavind nici un mijloc Moamcr El Gcdafi, preşedinte Pe de altă parte, preşedintele
Situaţia din gel. însoţii dc sărăcie şi boli. de a-şi procura cele strict le Consiliului comandamentu Consiliului comandamentului
năpăstuieşfc peste două tre necesare. în această infimă lui revoluţiei, a declarat câ revoluţiei a enunţat principii
imi din omenire. Potrivit li fracţiune de timp se chel ..forţele armate libiene eare le după care trebuie sâ se o
Irlanda de Nord nei statistici a FA O. 10-15 tuiesc în Vietnam pentru u- au desfăşurat revoluţia în nu rienteze politica ţârii. Printre
la sulă din populaţia lumii In secolul X X - u n m ilia rd eidcrca altor oameni, apro mele poporului nu pot sâ mai acestea el a menţionat cva->
HELFAST >17 (Agerpres). — este subnutrită, iar mai bi ximativ 7 500 dc dolari. Pe admită prezenţa bazelor mili euarea tuturor bazelor milita
l’nliţi.i nord-irlnndczâ a pâ* ne dc jumătate suferă dc un drept cuvînt specialiştii sub tare imperialiste pe teritoriul re străine de pe teritoriul li
1nins v ineri din nou. pentru regim alimcnlav dezechili liniază că cu cele 4 000 dc libian'1 — relatează agenţia bian, o politică de neutralita
prima oaia de In începutul brat. In ţările în curs de miliarde de dolari cheltuiţi MEN. „Zilele acestor baze te pozitivă, dezvoltarea legă
tulburărilor din liclf.isl. în lu dezvoltare, unul din cinci lo de omenire pentru înarmare sînt numărate. Noi vom eli turilor dc colaborare şi prie
na august. în cartierul cato cuitori nu mănincă pc sătu de oameni înfom etaţi în aceste şapte decenii ale bera teritoriul nostru de toa- tenie eu ţările care doresc sâ
lic Falls Rond din capitala ra te. iar din doi, linul arc o secolului nostru s-ar fi putut te bazele imperialiste, oricare urmeze această politică ctc.
Irlandei (le Nord. O patrulă alimentaţie deficitară sul) asigura alimentarea întregii
,i poliţiei a traversat cartie aspect calitativ. Previziunile populaţii a globului pe a
rul fără a înlîmpinn nici o nu sint (Ic loc liniştitoare, in mentarâ în deceniul ce ur problemei foametei implică scama celui a) sărăciei şi mi ceastă perioadă, lichidîn-
piedică. Liderii populaţiei ra- situaţia cînd se manifestă mează. însăşi natura regimului so zeriei. Ea mai ridică în ace du-se, totodată, criza de lo Din nou ploi torenţiale
toliec din Jlclfast au acceptat slagnarc şi regres în dome Ne aflăm deci în faţa cr cial. în ce măsură acesta laşi timp şi un alt aspect. cuinţe din lume.
anterior reluarea patrulărilor niul resurselor alimentare lei mai importante proble permite un astfel de efort Pentru istoria omenirii este In aceste fapte şi date in în Tunisia
in cartierul lor pe cap dc locuitor in lările me din punct de vedere mo conjugat. Obstacolele nu o pagină neagră faptul câ contestabile rezidă soluţia
Pentru a evita repetarea in curs de dezvoltare. In A ral, social .şi economic al se sînt, in orice caz. de natură în vreme ce mase imense dc problemei lichidării foame
gravelor inridenle dc Jn sfir frica. populaţia sporeşte cu colului noslni. Ajutorul ce tehnică sau ştiinţifică. Sâ oameni suferă cronic de pe tei în lume. Iar posibilităţile TUNIS 17 (Agerpres). — rale sint regiunile Gafsa m
şilul sâptâmînii trecute, auto 2.5 la sula pc an. iar pro lor ce dispun dc un plus de no giixlim doar câ posibili urma foametei. în timp cc reale ale secolului nostru, al Ploi torenţiale au început din Kasserine, unde numeroase ,
rităţile au ordonat ea loca dusele alimentare înregis «esurse nu a încetat să tăţile oferite dc utilizarea pămînturile aşteaptă să fie stadiului atins în prezent de nou sâ cadă asupra regiunilor poduri reparate au fost din
Juiilo in rare se servesc bău trează o creştere dc numai crească — de la 85 de mi mijloacelor moderne nici nu mai bîne valorificate. iar dezvoltare a ştiinţei şi teh tunisiene afectate sâptâmîni- nou avariate sau acoperite
turi alcoolice să se închidă 1.7 la sulă ; in America La lioane dc dolari în 1967. la au fost încă practic folosii*’ resurse alimentare nebănuit nicii. oferă multiple resurse le trecute de mari inundaţii dc apă. Inundaţiile au provo
simbâtâ cu trei ore mai de tină. ele .scad cu 0.8 la su 100 de milioane în acest an. Din 150 de milioane dc fa de generoase, cum ar fi mă alimentare ce ar putea satis care au costat viaţa a peste cat însemnate daune culturi
va cmc dccit dc obicei. Un re lă. ca să nu dăm decît exem milii de agricultori. 250 dc rile şi oceanele, nu au fost face pe deplin nevoile unei 500 de persoane şi au provo lor agricole. îndeosebi planta
prezentant al poliţiei a afir Faptul eă uneori in anii plul programului alimentar milioane folosesc încă drept incă fructificate, cheltuieli populaţii a globului de cîtc- cat daune materiale evaluate ţiilor dc măslini.
mat că din cercetările efec din urmă. aşa cum s-a în- mondial, acţiune Ia care par unică unealtă de lucru a so le pentru înarmare au atins va ori mai mare decît cea la citeva milioane de dolari. Unităţi ale armatei partici
tuate a reieşit faptul eâ into. tîmplat in 1967. sporul pro ticipă şi România. El rămî- Iu lui numai o sapă sau un în ultimul timp, pe plan actuală. Oraşul Sfax este pentru a do pă la operaţiunile dc salvare
xicaţia cu alcool a fost una ducţiei alimentare în ţările nc totuşi un paleativ atita plug dc lemn. Aproximativ mondial, cifra gigantică dc ADRIAN IONESCU ua oară izolat de restul loca
din cauzele tulburărilor de lităţilor din Tunisia. Cele mai şi ajutorare a populaţiei dm
săptâmîna trecută. afectate de calamităţile natu satele şi oraşele izolate.
T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Deva. u im.:.