Page 62 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 62
Anul XXI Redacţia
Nr. 4602 ş! administraţia
ziarului
Duminică D E V A , Str D t P e t r u G r m o nr T-*
19 octombrie telefoane : redactor ţel ~ 1588 ; «e
doctor ţel adjunct, secietar de tedoc
ţie ţi secţia triata de partid - 2138^
1969 secţiile culturâ-sport ţi probleme cetâ
ţeneţti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şi eiteme - 23T7 ; secţia in
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu între orele 16-24 -
1585.
FRECVENŢA COTIDIANA A V iz it a t o v a r ă ş ilo r
PERFORMANŢELOR DE VÎRF
N ic o la e C e a u ş e s c u ş i
HEflLiznni EXEMPLARE
I o n G h e o r g h e M a u r e r î n I n d ia
*70 PRECâTIRI TEMEINICE
Experienţa atîtor perioade de sfirsit ţi început de an a persoane oficiale, au părăsit aeroport, preşeilinlcle Consi de India din ţările Europei
BOMBAY Ut —
Trimişii
demonstrat cu prisosinţă că succesele economice in între speciali Agerprcs. Nicolae fo- oraşul Bangnlorc, pierind spre liului de Stal şi-a luat un căl şi Africii.
prinderi, finişul şi demarajul in înlănţuirea dinamică a a nescu şi Paul Pinanţu tran Bombay. duros rămas bun dc la ofi l,a ora 10.00 avionul speci
nilor depind in măsură hotâritoare de nivelul performanţe smit : Ultima zi a vizitei o«s cialităţile indiene. al cu care au călătorit dc la
lor obţinute zilnic, la toate agregatele sau formaţiile dc lu pcţilor români in India a pri Pe aeroportul capitalei sta La capătul unui zbor de o Bangalore conducătorii stalu
cru. Realizările de vlrf sporadice părăsesc domeniul faptu lejuit o nouă şi puternică ma tului Mysorr. împodobii ea şi oră şi 40 dc minute, avionul lui român şi persoanele ofici
lui economic spectaculos, transformîndu-se Intr-o necesitate nîfestarc a sentimentelor de in ziua sosirii, cu drapelele special in rare călătoresc con ale care îi însoţesc aterizează
stringenlă. la ordinea zilei. Cu cît frecvenţa acestor perfor prietenie care unesc rele do dc stat alo celor două ţări. ducătorii de stat români atc pe aeroportul din Bombay.
oaspeţii români au fost con
mante se regularizează şi sc intensifică, cu alit mai reale şi uă popoare, a dorinţei lor de duşi dc guvernatorul Soma rizenzâ la Bombay. Domneşte aici ca pretutindeni
moi pline dc certitudine devin realizările medii de calibru a se cunoaşte mai bine. dc a nalh Lyer. cu soţia, şi dc pri Oraşul portuar Bombay, al unde au sosit oaspeţii români,
superior ale anului următor. contribui la consolidarea unui mul ministru al guvernului doilea ea mărime din India o atmosferă sărbătorească.
Acum, cînd ultimele verigi ale actualului cincinal Lşi fac climat internaţional de pace local. Palii Veerendra 1 4 (*><10 000 de locuitori) şi prin Drapelele de stat ale Români
simţită prezenţa în întreprinderi — prin sarcinile sporite ale şi înţelegere tre rele mai mari din lume. ei şi Tndiei împodobesc clă
trimestrului IV şi necesitatea pregătirii producţiei din tri Simbâtâ dimineaţa. pro Erau, de asemenea, prezenţi, este capitala stalului Molta- direa principală a aerogării.
mestrul f viitor — nevoia obţinerii celor mai ridicate niveluri şedinţele Consiliului de Stat pentru a-şi lua rămas bun ilc rashlra Situat pe ţărmul ves La eoboriren din avion,
dc producţie şi productivitate, a unor indicatori cantitativi şi al Republicii Socialiste Romă la oaspeţi, membri ai guver tic al Indici. Bombay-ul este preşedintele Consiliului de
calitativi superiori se impune n fi luată în considerare cu nia. Nicolae Ceauşescu, şi nului local şi ai Consiliului astăzi, ca şi in trecut, una din Stal Nicolae Ceauşescu. eu
municipal al oraşului Ranga-
toată seriozilalca dc către conducătorii nemijlociţi ai pro tovurâşa Elena Ceauşescu, lore. generali şi ofiţeri supe porţile maritime principale soţia, şi preşedintele Conciliu
ceselor de producţie, specialişti şi comitetele de direcţie. preşedintele Consiliului de riori ai foitelor armate indie ale tării Prin Bombav ia dru
La furnalele de 1000 mc de la Combinatul siderurgic Hu Miniştri, fon Gheorghe Maurer, ne. Oaspeţilor le sint oferite lui de Miniştri. Ion Gheorghe
nedoara. regularizarea performanţelor dc vîrf. transforma şi tovarăşa Klrna Maurer. în ghirlande dc flori. mul străinătăţii rea mai mare Maurer, eu soţia, sini întîm-
rea lor jn mărimi obişnuite cu frecventă zilnică este o preo soţiţi de Corneliu Mâncscu. parte a produselor de export
cupare statornică. De altfel, trebuie remarcat că realizarea, ministrul afacerilor externe. Au fost intonate imnurile din jumătatea de vest a Indi
încă la începutul trimestrului IV. a indicilor de utilizare şi Cornel Burtică, ministrul co dc stat ale Româniţi şi Indi ei, el primind, totodată, ma (CONTMUMI IN MC • «4
consumului de cocs prevăzute pentru trimestrul I al anului Analizele de laborator efectuate de laborantele Angela Trî- ei După ce a trecut în rev is joritatea mărfurilor importate
următor, a devenit o tradiţie prestigioasă, aceasta constituind fan şi Aurica Donau, de la U.V. Colan, asigură specialiştilor do merţului exterior, şi de alte tă garda de onoare aliniată pe
una din premisele de bază ale succeselor furnaliştilor tele necesare pentru luarea deciziilor în procesul do producţie.
— Pentru colectivul nostru — ne relatează îng. Clement Foto : V. ONOIU
Marinescu. şeful secţiei — folosirea integrală şi intensivă «a
capacităţii productive, în condiţii de economicitate ridicalâ,
constituie preocuparea fundamentală. Efortul de gîndire şi H o tă r îr i a le C o n s iliu lu i d e M in iş t r i p r iv in d
competenţă tehnică, talentele organizatorice şi strădaniile
colective sînt îndreptate cu precădere spre atingerea unor IN PA GIN A A III-A
producţii zilnice, indiei de utilizare şi consumuri nu Ia ni
velul zilelor prezente, ei al celor re urmează. Termenul de
comparaţie, etalonul muncii noastre este întotdeauna mă g e n e r a liz a r e a e x p e r im e n t ă r ii n o u lu i
rimea şi complexitatea sarcinilor din etapele viitoare
— Cum se traduce în limbaj economic acest mod realist
şi raţional de acţiune? Călătorie în
— Inlr-un evantai de avantaje, înlrr rare socotesc de
primă importantă depăşirea intr-o ritmicitate de ceasornic
a sarcinilor de plan mereu sporite pe fiecare zi. decadă şi timp prin s is te m d e s a la r iz a r e
lună Pc această calo. noi am ridicat nivelul realizărilor U
30 000 tone fontă peste plan. indicii de utilizare la peste 1.5
tone pe metru cub de volum util şi zi calendaristică, iar la
consumul dc cocs avem economii.de 7-0 kg ele cocs pe ţona oraşul - In ram u ra energiei electrice şi termice
de fontă.
AL. VALERIU
multisecular te intr-un număr de unităţi peste 40 000 dc salariaţi, ale melor dc consum, acordarea de salarizare şi majorarea sa
de
vor beneficia un număr
Pe baza rezultatelor obţinu
Introducerea noului sistem
integrală a salariului tarifar
(COltnNUAftf M PA& ■ t «| reprezentative dc sub îndru căror venituri vor fi anual fiind condiţională de îndepli lariilor va mobiliza pe toţi
marea şi controlul Ministeru mai mari cu aproximativ fn nirea acestor indicatori. Veni lucrătorii din această ramură
lui Energiei Electrice. Consi milioane lei faţă dc cele rr turile salariaţilor din între la înfăptuirea prevederilor
liul de Minişlri a aprobat alizale înainte dc l august prinderile do lrans|N>rt şi dis Directivelor celui de-al X-lcn
printr-o hotârire generalizarea 1967 tribuţie a energici electrice Congres al partidului privind
experimentării noului sistem Prtn elementele sale. noul sint la rindul lor legate ne dezvoltarea susţinută a indus
M O B IL IZ A R E G E N E R A L Ă P E N de salarizare şi majorarea sa sistem de salarizare, adaptat mijlocit dc realizarea plano triei energici electrice, deter
lui de vi uzare a energici şi
lariilor cu începere de la 1
minată de ritmul rapid al in
la specificul acestei
ramuri,
noiembrie ac. în toate între
prinderilor in creşterea pro
cheltuieli stabilite
prinderile de producere, trans stimulează colectivele între de încadrarea în volumul de dustrializării ţârii, dc moder
nizarea tuturor ramurilor e
port şi distribuţie a energici ductivităţii muncii şi asigura Plin prevederile salo. liniă- conomici naţionale, dc creş
T R U T E R M IN A R E A iN S Â M lN - rîri salariile muncitorilor, in calitativ corespunzător a ali asigură muncitorilor, ingineri terea gradului dc cultură şi
electrice
rea continuităţii, la un nivel
rîroa Consiliului de Miniştri
Corespunzător acestei hotâ-
bunăstare a populaţiei. Ea va
mentării cu energie electrică
reprezenta, in acelaşi
timp,
ginerilor. economiştilor şi şi termică a consumatorilor lor. economiştilor şi funcţio un puternic stimulent pentru
narilor din
ramura energiei
funcţionarilor din ramura e electrice sînt direct cointere electrice şi termice. sporuri realizarea unei .funcţionări si.
Astfel, colectivele centralelor
nergiei
electrice şi termice
gurc a agregatelor, fără între
Ţ Â R IL O R Ş l R E C O L T Ă R IL O R ! urmează să fie majorate in sate în respectarea graficului pentru vechimea neîntreruptă ruperi. în condiţiile obţinerii
în aceeaşi unitate, premii în
zilnic dc funcţionare a agre
medic cu 8.8 la sută : împre
unei productivităţi a muncii
cursul anului pentru realizări
salariilor
ună eu majorarea
liţi dc
miri efectuată in anul 1967 sc gatelor In parametrii stabi deosebite, gratificaţii la sfirşî- superioare, situată la nivelul
dispecerul energetic
celei realizate in instalaţiile
asigură pe ansamblu o creşte naţional, în evitarea avariilor, lul anului. în funcţie dc re similare din ţările avansate
unitatea, preşedintele coope re medie dc 41.9 la sulă De nedepâşirea cheltuielilor do zultatele obţinute de fiecare din punct de vedere indus
rativei agricole, Petru Chia- această creştere a salariilor producţie planificate şi a nor întreprindere trial.
Q Acţiunile întreprinse de organizaţiile de partid şi ceilalţi factori răspunzători ra. era plecat la Dobra să a
siste la descărcatul unui va
dau rezultate bune. gon cu îngrăşăminte chimice.
^ Prin mobilizarea activă a tuturor forţelor şi mijloacelor tehnice, putem marca, Să fie mai importantă a- în sectoru l p oştă şl telecom u n icaţii
roaslâ treabă dcrît recoltările
încă de azi, terminarea principalelor lucrări din campania agricolă de toamnă I şi insâminţârilc ? Toi cu începere de la 1 no lizate fnainlc de 1 august de s-a generalizat experi prestaţiilor de poştă şi teleco
La întrebarea : ce acţiuni
£ Ţărani cooperatori, mecanizatori, ingineri şi tehnicieni agricoli, membri ai con iembrie a.c. Consiliul de Mi 1967. mentarea noului sistem dc sa municaţii către populaţie. în
s-au organizat pentru astăzi ? niştri a aprobat generalizarea Prin noul sistem de salari larizare şi in poştă şi teleco treprinderi şi instituţii.
siliilor de conducere din C.A.P., lucrători din I.A.S., femei, tineri ! /\sîăz? CU inginerul cooperativei nc-a experimentării noului sistem zare. veniturile fiecărui lucră, municaţii se menţin in conţi, ★
informai că „eventual... trac dc salarizare şi majorarea sa tor din ramura de poştă şi te nuarc sporuri dc vechime ne Ilotârîrile Consiliului dc Mi
toarele să facă ceva. că in pri lariilor in unităţile de poştă lecomunicaţii vor fi nemijlo întreruptă în aceeaşi unitalc niştri privind generalizarea
vinţa
foţii la însămlnţări şi recoltări ! sînt puţine speranţe". si telecomunicaţii. cit legale dc realizările pla şl pentru condiţii deosebite noului sistem dc salarizare şi
membrilor cooperatori
In conformitate cu preve
Deci, la C.A P Itădulcşli. derile holârîrii. salariile por nului dc venituri sau a pla de muncă. majorarea salariilor în ramu
Aplicarea noului sistem dc
zicala ,.n-au intrat zilele în sonalului operativ, muncitori nului de prestaţii, după caz salarizare şi majorarea sala rile energici electrice şi ter
sac" o în... actualitate. Aşa lor. inginerilor, economiştilor ai unităţii în rare îşi desfă riilor va constitui pentru lu mice şi cea de postă si tele
sc explică întîrzierca cu mul şi funcţionarilor din această şoară activitatea. crătorii din ramura poştei şi comunicaţii vin să confirme
din nou modul consecvent cu
Tn vederea stimulării depă
Vom avea Insămînţătn Lucrările de bază te zile a însâmînţărilor faţă ramură urmează să fie ma şirii planului de venituri şi a telecomunicaţiilor un puternic care partidul şi guvernul în
dc data stabilită.
joraie in medie cu 9.7 la su
imbold in înfăptuirea preve
făptuiesc prevederile celui de
Aşadar, cu ..puţine speran tă : împreună eu majorarea celui dc prestaţii, precum şi a derilor cincinalului şi a direc al IX-lca Congres al PC.R.
reducerii cheltuielilor planifî
o zi ultimele hectare sînt terminate ţe", nici recolta nu va fi la salariilor mici efectuată în cate prin efort propriu, hotâ- al P.CR, în vederea extin referitoare la ridicarea nivelu
X loa
tivelor Congresului al
nivelul aşteptărilor.
anul 1967 se asigură pe an
samblu o creştere medic dc rîrca prevede acordarea dc derii şi modernizării echipa lui de trai al oamenilor mun
cii din ţara noastră şi ale Ho-
Deşi cele patru cooperative Pentru această toamnă Zilele trecute am terminat N. TIRCOB 12.3 la sută gratificaţii salariaţilor la fi mentelor şl a sporirii eficien târîrii Plenarei Comitetului
nele anului. De asemenea, se
agricole de pe raza comunei no-am stabilit să însâmînţăm insâminţânle. iar ieri s-a lu N. PANAITESCU De această majorare a sa prevede şi posibilitatea pre ţei economice a activităţii fie Central al Partidului Comu
noastre au terminat in bune cu grîu o suprafaţă de 150 hec crat la recoltatul porumbului lariilor vor beneficia un nu mierii lucrătorilor In cursul cărei unităţi In acelaşi timp nist Român din octombrie
condiţii recoltatul cartofilor şi tare I'înă astăzi lucrarea s a şi legumelor de pe ultimele măr de circa 60 000 de sala anului pentru rezultate deo cl va contribui la întărirea 1967 referitoare la îmbunătă
al porumbului, precum şi In- realizat pe 142 de hectare. hectare. (CONTINUAU M PAO. • t-o] riaţi.-ale căror venituri vor fi sebite obţinute in activitatea răspunderii fiecărui salariat ţirea sistemului de salarizare
sâminţArile. astăzi. in fiecare Concomitent am recoltat po renlru astăzi, ne-a rămas să anual mai mari cu peste 90 în asigurarea satisfacerii la şi majorarea salariilor
unitate sînt organizate o sea rumbul şi cartofii de pe în efectuăm transportul lucorncl milioane lei faţă de cele rea lor. Ca şi celelalte ramuri un timp şi de bună calitate a (Agerprcs)
mă de ucţiuni. treaga suprafaţă, râminînd sâ pentru sâminţâ şi al coceni
Cu sprijinul tinerilor din co strîngem şi să predăm ultime lor la ferma de animale. Vrem
mună. se va recolta şi livra, le cantităţi de legume. să terminăm cit mai repede
de In CAP. llia şi .Sirbi. o Pentru azi am iniţiat acţi cu eliberatul terenului desti Pentru calea fecală, sosi cu apă şi păcură La pumpeie
cantitate apreciabilă de varză, nat însâminţâri lor de primă rea iernii implică o seamă de CUM INTIMPINĂ C.F.R.-UL dc apă şi coloanele hidraulice
morcovi şi alte legume Toto uni la însâmînţatul griului, vară pentru a crea front dc pregătiri minuţioase, menite s-au făcut amenajări împotri
dată la cooperativele agricole spanacului şi salatei, la trans lucru mecanizatorilor în ve să evite orice surprize neplă va îngheţului, l'rmcazâ sâ se
din Bri/nic. Sirbi şi Bretea portul furajelor şi cocenilor derea executării ogonrelor de cute caic ar putea stînjeni sau verifice acoperişurile şl jghea
Mureşană sînt mobilizate im precum şi la recoltatul legu toamnă. îngreuna desfăşurarea normală burile turnurilor de apă. lu
ţiei. în ultimă instanţă, buna VENIREA IERNII ?
Numai astfel vom asigura a transportului dc călători şi
portante forţe pentru trans melor. condiţii bune pentru ca şi in dc mărfuri, siguranţa circula crări care sînt inlîrziate din
portul furajelor şi al coceni Avem asigurate toate con anul viilor să obţinem recolte cauză că n-au existat schele
mari necesare executării aces
lor de pe eîmp Sperăm să a diţiile ca mîine să încheiem sporite la culturile ce le vom servire a publicului călător. tor lucrări.
vem o zi rodnică. campania de însâminţâri. însâminţa. Despre stadiul pregătirilor am ceste lucrări! — n.r.). De ase tea interveni in caz de nevo ra compartimentelor din va — C e ne puteţi \punr la ca
aflat amănunte dc la tovară
încă revizuite, reparate, cură
dc-a lungul liniei indicatoare
TEODOR VASIU LUCIAN FONA HORTENZIA HAlAlAIE şul inginer Ion IHânoiu. din menea, unele sobe n-au fost ie ; urmează să fie instalate goanele dc călători ? pitolul „alte pregătiri*4?
— Garniturile trenurilor dc
c adrul serviciului L al Direc
— In cadrul nrepat»rilor dc
preşedintele Consiliului populor preşedintele cooperativei agricole preşedintele cooperativei agricole ţiei regionale C F.ll. Deva. ţate. deoarece secţia L Deva pentru plugurile de zăpadă. călători au fost verificate şi iarnă intră şi lucrările- de a
ol comunei llia de pM>ducţie din Haţeg de producte din Bocia n-arc sobari ! Mai avem unele greutăţi in supuse unor probe dc încăl
— Voi începe cu sectorul — Cum se va asigura pro menajare si protejare a insta
clădiri. Din 534 de obiective tejarea liniei ferate împotriva ceea ce priveşte aprovîzio- zit. sub presiune de abur. insă laţiilor dc centralizare ş» te
propuse pentru rezolvare în zăpezii ? la unele vagoane s-au obser lecomandă. lucrări care au fost
Eventual... tractoarele! fost terminate. 47 sint in curs — De-a lungul celor 700 de vat mici defecţiuni, (are vor ca şi dotarea personalului
executate în termenul stabilit,
au
perioada pregătirilor. 4111
fi remediate în aceste zile. A-
dc executare, iar altele 6 n-au kilometri de calc. cit cuprind»; Interviu semenoa verificări s-au făcut concură la siguranţa circula
fost încă atacate. Nu se pre regionala noastră, s-au execu şi la vagoanele necesare per ţiei cu îmbrăcăminte groasă :
Cooperalot ii din Râdulesti s-a recoltat porumbul dc pc Chiar dacă ar fi fost pre zintă o situaţie prea bună >a tat lucrări Importante pentru sonalului dc drum dc la tre pislnri. şnbr îmblănite, scuric
şi-au stahilil ea in această o suprafaţă dc 70 dc lux tare zent şi a«cst tractor în unita lucrările de reparat acoperi siguranţa circulaţiei trenuri nurile directe sau locale de îmblănite, costume vătuite, că
toamnă să însâmînţezc cu grîu Ne-am fi aşteptat ca în a- te. tot nu avea re lucra. Mai şuri. duşumele, a celor de e- lor pe timp de iarnă, cum ar narea cu sare pentru topirea marfă. ciuli ele.
o suprafaţă dc 140 hectare. De neste zile cînd. practic, epoca sint incâ de transportat coce tanşeizarc a uşilor şi ferestre fi : consolidarea malurilor, pro zăpezii şi a gheţii dc la ma — Care este sloroa parcu In perioada rare a mai ră
asemenea, ci au dc recoltat optimă este pe sfîrşite. să gâ nii de pe o suprafaţă de 30 lor la sălile dc aşteptare, ma tejarea aparatelor de cale. a c aze şi instalaţii. Din ec!r lui dc locomotive ? mas. atenţia noastră va fi în
porumbul de pc 80 dc hecta sim aici întreprinse acţiuni dc hectare, unde urmează să gazii dc mărfuri, cabine pen instalaţiilor de circulaţie. Per,- -M40 kg planificate, s-au pri — La depouri sc depun c- dreptată spre urgentarea fi
re. Deşi unitatea dispune dc deosebite pentru terminarea sc insâmînlczc griu. Pentru tru ararî etc. Din lipsă de tc 5000 m de linie ferată, su mit pinâ în prezent doar forturi susţinute ponţi u ca nalizării tuturor măsurilor sta
aproape 700 dc braţe dc mun grabnică a lucrărilor agricole. impulsionarea lucrării res tablă nu au fost înlocuite toa pusă inzâpezirii. vor fi feriţi 1 650 kg. Iar din I 7‘JO bucăţi întregul parc de locomotive sâ bilite. în aşa fel ca iarna să ne
că, dc mijloace mecanizate şi Inginerul cooperativei Tran pective nu există o preocupa te jgheaburile şi burlanele de nămeţi prin montarea a făclii parafinate, au sosii abia intre in iarnă bine pregătit, găsească bine pregătiţi din toa
atelaje, totuşi stadiul in rare dafir Mihoc, ne relata râ de re susţinută. O demonstrează mai mult de 2 500 panouri pa 901. restul uimind <â fie capabil sâ remorcheze trenurile
se găsesc lucrările dc sezon şi aici sînt repartizate patru faptul că alit preşedintele cît stricate (l.a serviciul aprovi r a zăpezi : plugurile pentru în completate in acest trimes în condiţii optime Au fost te punctele de vedere.
este cît sc poate dc nemul tractoare, lucrează numai trei şi coilnlli membri ai consiliu zionare am aflat însă că exis lăturat zăpada au fost veri tru. revizuite instalaţiile dc echi Interviu realizat de
ţumitor. unul fiind plecat la CAP. lui de conducere sint angre tă tablă suficientă pentru a- ficate şi pregătite pentru a pu — Cum sc va asigura căldu pare, spălare, de alimentare
Pinâ ieri. s-au însâmînţat lyăpuşnie, pe motiv că meca naţi in alte acţiuni. IOAN JURA
cu griu circa 110 hectare şi nizatorul este învoit. In ziua in care am vizitat