Page 64 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG. 3
DROMOfc SOCTAUSMOIOI - DUMINICA 19 OCTOMBRIE 1969

Deva, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, aşa cum a fosţ reprezen­
tată în această stampă a epocii.
După cum se vede în reproducere, oraşul de atunci avea un aspect pre­ Secvenţă din vasta panoramă a Devei de azi, oraşul cu peste 35 000 de locuitori. In imagine apar cartierele de la poalele cetă­
ponderent rural. Cetatea domino întreaga aşezare, îar la poalele ei se orînduiau ţii, dar oraşul se întinde pe un perimetru mult mai vast.
citeva edificii. îndeosebi cose nobiliare, cu grădini întinse. Cartierele vechi au fost modernizate şi sistematizate, arhitectura veche a oraşului îmbogăţindu-se cu noi elemente arhitectonice.
încep să se contureze cîteva străzi dar, în general, spaţiul de la poalele Alături de cvartalul 23 August, s-a înălţat microroionul Gojdu şi au fost recent atacate lucrările la un nou şi modern microroion - Dacia.
cetăţii încă nu este decît foarte puţin locuit. Deva contemporană oferă imaginea unui oraş modern, în plină ascensiune economică şi social-culturală, spre mîndria tuturor
locuitorilor săi. \

Ceea ce aveţi în imaginea de faţă este centrul de astăzi al Devei. De pe
terasa restaurantului ,,Transilvania", în faţa privitorului se deschide larga espla­
nadă. ,,lansată” pînă sub poalele cetăţii.
Un bulevard, o zonă verde egală cu bulevardul, trotuare largi, blocuri co­
chete se integrează fericit in ansamblul arhitectonic al vechiului centru.
Centru! oraşului Deva, între cele două războaie mondiale. Era tot ce avea Realizare prestigioasă a unui grup de arhitecţi deveni, noul centru al ora­
Deva mai frumos, moî plăcut pentru localnici şi vizitatori. şului o obţinut premiul Uniunii arhitecţilor, un motiv în plus de mîndrie pentru lo­
Şi totuşi astăzi, privind această fotografie de acum treî decenii, nu poţi să cuitorii municipiului.
nu reţii sentimentul de provincialism acut. Clădirile, firmele mari, vinzătoriî din
uşa magazinelor îţi vorbesc despre Deva ca tipicul orăşel în care nu se întîmpla
nimic.
In prim-planuî din stingă fotografiei avem o construcţie veche, acoperită
cu şîndrifă, pe locul căreia se află azi hotelul Dacia şi magazinul ,,Artizanat".

Deva 700. La jubileul celor ademeneau muşteriii cu vorbe
şapte secole, străvechiul oraş meşteşugite. In piaţă, şi la
îşi scaldă, în razele de soare tîrgul de vite, artişti nomazi
cu zlmbet ruginiu al toam­ de circ îşi ofereau talentele
nei, splendorile sale arhitec­ privitorilor.
tonice, sporindu-şt faima -u­ Să parcurgem acum Deva
nanim recunoscută de oraş din jurul anului 1950, Viaţa
frumos, cochet. In care ves­ economică este mult învio­
tigiile trecutului sînt încor­ rată, semnele înnoirilor se
porate în salba de beton şi anunţă peste tot, dar, ca
sticlă a noilor construcţii. aspect general arhitectonic,
...Vestigiile trecutului Am oraşul nu se deosebeşte prea
parcurs, din aprilie pînă a­ mult de trecut. Se pregătesc
cum, prin intermediul coloa­ însă marile acţiuni de mo­
nelor ziarului, o autentică dernizare şi sistematizare.
călătorie tn timp, în timpul începutul nu este deosebit
trecut al cetăţii şi oraşului de spectaculos. Oraşului
de la poalele sale. Istoricii, vechi i se adaugă noi cartiere
cercetători ai Muzeului ju­ — cartierul minerilor, in ju­
deţean şi de la Arhivele sta­ rul vechii intrări in mi­
tului. alături de cetăţeni pa­ nă. la Scoruş, se extinde
sionaţi de cunoaşterea tre­ mult zona Viile Noi, deter­
cutului oraşului, ne-au oferit minată de noile galerii des­
pagini emoţionante, pe care chise lingă izvorul Decebal
scurgerea vremii le-a ascuns iar zonele neconstruite din
intre scoarţele sale. oraş se „plombează" cu edi­
Acum, cind călătoria pe file ficii noi.
de cronică a ajuns in pragul Adevărata renaştere urba­
momentului istoric al Elibe­ nistică a Devei se realizea­ Sistematizarea oraşului Deva a adus prefaceri importante în viaţa întregii
rării. ne reamintim de ima­ ză o dată cu înălţarea cvarta­ locolităţi. In locul ulîţelor strîmbe de odinioară, au apărut spoţîi largi, moderne,
ginea elocventă prin care dr lului ..23 Aunust" — un an­ pe care s-au ..aşternut” şosele largi* şî bogate spatii verzi.
docent Octavian Floca. in samblu de locuinţe şi ma­
primul articol al rubricii gazine moderne, adevărată Poate, pentru noi, pietonii de fiecare 2i, aceste elemente trec neobservate
„Deva 700". definea dezvol­ replică la înălţimea şl faima sau se sesizează parţial. Această vedere din avion ne oferă o „machetă" natura­
tarea in timp a Devei: „Şapte vechilor i'estigii devene. O- lă a cvartalului „23 August”.
secole de muncă, de luptă, raşul aglomerat de odinioară
de permanenţi neclintită respiră acum într-un spaţiu
Stradă din Deva între cele două războaie mondiale. De fapt, ca şi vechiul Mc întoarcem cu glndul la larg. organizat intr-o con­
centru, strada de faţă nu a suferit schimbări esenţiale pînă în jurul anilor 1950. anii tumultuoşi ai reconstruc­ cepţie modernă şi la dimen­
Nu ştim dacă aţi recunoscut-o. Este actuala stradă Lemn. Am ales aceas­ ţiei Pe ruinele unui război siuni generoase, ample.
tă stradă, pentru că aici nu s-o construit prea mult. Şi, totuşi, recunoaşterea este ce-si lăsase adine amprenta Dezvoltarea urbanistică nu
as’> ma intreqii ţâri. ponorul sc opreşte aici. Pentru noile
dificilă. eliberat a trecut la făuri­
Pentru a veni în ajutorul dumneavoastră, vă oferim cîteva indicii. In prîm- itinerare dr călătorie prin
rea noilor sale destine. In .municipiul devean, arhitec­
planul din stingă avem o clădire ce se păstrează şî azi. In dreapta, însă. in locul istoria celor sânte secole, ale. ţii si constructorii încep. In
clădirilor de atunci, se află actualul sediu ol poştei şi blocuri de locuinţe. Devei. ultimul sfert, de veac, 1903. microraionul Gojdu. o Un frumos ansamblu ar­
al construcţiei socialiste, adu­ construcţie impresionantă, de hitectonic îl constituie şi
ce strălucite prefaceri, defi­ dimensiunile unui orăşel. Blo­ Piaţa Victoriei, din care
nind cea mai prosperă şi mal cului turn din centru i se
impresionantă etapă a dez­ adaugă acum o salbă de fac parte blocuri de locuit,
voltării. sule. Muncă şi lunto ..turnuri", de blocuri lamă, blocul turn cu magazine la
neclintită — iată n perma­ cu denumiri aproape miste­
nentă rare se menţine şi se. rioase. pentru car'* a fn't parter, sediul D.S.A.P.C.-
ridică tn noi si edificatoare
Cetate ce a dat la ivea­ necesar mai bine de jumă­ ului. Pentru viitor, este
valenţe. tate din alfabet — de la A,
lă vestigii anterioare daci­ Să parcurgem Deva din la B. la C, la E, la K, la O proiectata aici Casa muni­
lor, numeroase mărturii da- jurul anului I944, ve unul etc şi o scamă de cifre, in- cipala de cultura.
din itinerarele posibile De dicind tot otitea tipuri. de
co-romane, devenind apoi fapt, alegerea unui itinerar apartamente şi grade de In fotografie — moderna
fortificaţie medievală, De­ nici nu era o operaţie compli­ confort. clădire a D.S.A.P.C.-uIui
cată. Dintre cefe 50 de stră­ Deva.
Acum, cind cartierul Gojdu
va s-a transformat cu tim­ duţe, doar cîteva — actua­ îşi şlefnieşte imaginea finală,
pul intr-un oraş. lul centru. A. Vlaicu, M. F,m>- un alt microroion, Dacia,
nescu, Călugăreai. strada dă­ a început să-şi înalţe in azw'
Străjuit de secole de
rii — ofereau trasee mai primele construcţii; consti*u-
străbuna cetate, oraşul a lungi- Pe locul centrului, nou indu-.se in a treia parte dis­
d** azi. u-n.sat elegant în li­ tinctă a oraşului, alături dc
crescut o dată cu timpul,
nie dreaptă, era o şosea pie­ centru si Gojdu. Aşadar,
cu generaţiile, cu epocile truită, srrpn.hirl printre că­ Deva viitorului se defineşte
suţe mici. dărăpănate. $i il
pe care le-a traversat. Ve­ de pe acum in trei mari an­
putem urma si astăzi în ceea sambluri urbanistice, căro­
gheat, de la 1849 incoace, re a. avut el frumos — zona ra li se i'or adăuga cele ale
doar de ruinele faimoasei cuprinsă între Uccul peda­ viitorului.
gogic. Consiliul popular mu­
Călătoria in timp prin o­
cetăţi, oraşul a înflorit mai nicipal si parcul oraşului raşul multisecular continuă.
ales după desâvîrşirea u- Edificiile vechi, de epocă, a- Există multe vagini de scris Secvenţă din microraio­
liniale la poalele cetăţii, se nul Gojdu. Flancat pe par­
nitâţii statale a României. despre dezvoltarea econo­
i'oio-t o replică prezentă la mică şi social-culturală a tea exterioară de un şir
Cu toate eforturile depuse gloria faimoaselor ruine. Dc oraşului, pe care ni le rezer­
aici. însă. zecile de străduţe de blocuri turn şi de o şo­
de administraţia locală, la văm pentru viitor
ramificate in multiple direc­ In rindurilc de faţă ne-ani sea, cartierul pătrunde a-
sfirşitul primului război ţii, ofereau călătorului o i-
maginc semiurbană. In fe­ rezumat la sumara descripţie dinc în mijlocul oraşului,
mondial, Deva nu reuşise n dezvoltării edilitare, pen­
restrele inegale si joase ale pînă in vecinătatea străzii
să se distanţeze de postu­ căsuţelor sc oglindeau dru­ tru a însoţi imaginile eloc­
vente surprinse in călătoria
ra obişnuită a tîrguşorului murile în rare roţile căru­ >n. timp a... obiectivului foto­ 23 August.
ţelor sunaseră albii adinei. Microraionul dispune de
de provincie. Dacă străzile erau pavate, n- grafic. Obiectiv care. in faţa
splendorilor urbanistice din.
înnoirile spectaculoase resLeu sr muHumc.au cu nr- ''tr'-fi conU-m nirană, aureolate variate tipuri de blocuri,
ne"'/'n,)<1 uu-''' trotuare în­ şcoolâ, complex comercial,
I în arhitectura oraşului, ce­ guste. din plăci de ciment dr soarele ruginiu al toam­
le care conferă Devei ca­ D:n r:nrf in cind. la intersec­ nei, îşi mărturiseşte deose­ spaţii şî zone verzi, locuri
bita satisfacţie dc a le fi ‘în­
ţii. rife o cişmea pnl.o/ca sc- de joacă pentru copii. Do
racteristicile unui oraş mo­ registrat fie peliculă şi a Ic
i r~ tirnorctilor sosiţi la Drra arterele principale il loo-
dern, sînt opera anilor so­ fi prezentot cititorilor.
din satele din jur Ncgusta- gâ mai multe şosele.
cialismului. rii îşi deschideau eu grabă T. ISTRATE
copertinele vitrinelor şi. îşi Foto : V. ONOIU