Page 65 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG < DRUMUL SOCIALISMULUI. DUMINICA 19 OCTOMBRIE 196?

Vizita tovarăşilor Nicolae Ceauşescu O delegare guver­ CURIER • CURIER • CURIER

namentală sovietică

şi Ion Gheorgho Maurer in India a plecat la Pekin proelamarea independenţei

ţă rii în 1822 — nu a fost dat
La Phenian a fost dat publicităţii un comunicat co­ încă p u b licităţii.
MOSCOVA 18 (Agerpres). — 18 octombrie pe calea aerului mun cu privire la vizita In R.P.D Coreeană a delega­
La Moscova s-a anunţat ofi­ la Pekin, pentru a participa la ţiei Partidului Comunist din Spania, condusă dc San­ + © ♦
mulţi ani de savantul al că­ lat în încheiere un pitoresc cial câ, în conformitate cu a­ convorbiri. Delegaţia este con­ tiago Carrillo, secretar general al partidului, şi cu
rui nume il poartă, centrul spectacol dc muzică şi dansuri dusă de V. Kuzneţov, prim-ad- privire la schimbul de păreri care a avut loc cu a- La 18 octombrie. în U niu­
IfUMfftlC oin MO.. 1| de cercetări atomice desfăşoa­ indiene care au evocat suges­ cordul realizat între guvernele junct al ministrului afacerilor ccst prilej cu delegaţia Partidului Muncii din Corcea, nea Sovietică a fost lansat
Uniunii Sovietice şi Republicii
ră o complexă activitate vî- tiv multe din tradiţiile şi o- Populare Chineze, la 20 oc­ externe al U.RS.S., iar locţi­ condusă de Kim Ir Sen, secretar general al CC. al satelitul a rtific ia l al Pămîn-
zir.d aplicarea energiei nu­ bicciurile populaţiei din a- partidului. Au fost abordate, se precizează în comu­ tu lu i ,\Cosmos-303“ . La bor­
pinaţi de guvernatorul statu­ cleare în scopuri paşnice, c- ceastâ parte a ţârii. tombrie vor începe la Pekin itorul său este V. Matrosov. nicat, principalele probleme internaţionale, precum si dul satelitului sini instalate
lui Maharashtra, P V. Chc- fcctucază cercetări funda­ Vizita preşedintelui Consi­ convorbiri între delegaţiile Din delegaţie mai fac parte : dezvoltarea in continuare a relaţiilor de prietenie şi aparate destinate continuării
rian. (iu soţia, şi dc D S. De- mentale şi cercetări concrete, liului de Stat* al Republicii guvernamentale ale U.RS.S. M. Antaşkeviei, A. Duhrovski. colaborare intre rele două partide. Cele două părţi au explorării spaţiului cosmic
sai. locţiitor al primului mi­ cuprinzînd o sferă vastă de Socialiste România, Nicolae şi R.P. Chineze in probleme A. ISlizavetîn, E. Nasinovski. subliniat necesitatea de a se depune eforturi susţinu­ po trivit program ului anun­
nistru al guvernului local aplicări în fizică, chimie, bio­ Ceauşescu, cu soţia, şi a pre­ care interesează ambele părţi. S. Kebialkîn. S. Tihvinski. De­ te pentru realizarea unităţii şl coeziunii mişcării co­ ţat.
Oaspeţilor români lc sînt pre­ chimie. medicină etc. Un rol şedintelui Consiliului de Mi. O delegaţie guvernamentală legaţia este însoţită de consi­ muniste şi muncitoreşti internai ionele, a forţelor re­
zentaţi apoi membrii guver­ de importanţă naţională revi­ niştri. Ion Gheorghe Maurer, sovietică a plecat în ziua de lieri şi experţi voluţionare antiimperialiste.
nului statului Maharashtra şi ne acestui centru în domeniul cu soţia, s-a încheiat. Dumi­
nică
alte personalităţi ale vieţii pu­ pregătirii de cadre de specia­ români vor părăsi ospitalierul 0 declaraţie a guver­ Agenţia France Presse a­
dimineaţa,
oaspeţii
blice. După ceremonia trecerii lişti necesari aplicării in eco­ nunţă că în cursul zilei de
in revistă a gărzii de onoare nomia naţională a energiei a­ pâmint al Indici, plccînd spre P o trivii datelor publicate sîmbălă au fost înregistrate
şi a intonării imnurilor de tomice. patrie. La încheierea vizitei in de presa chiliană. num ărul la /\tcna şi Salonic opt ex­
stat ale celor două ţâri. con­ Preşedintele Consiliului de Convorbirile oficiale dintre nului R. P. Chineze Finlanda a lui N ikolai Potl- şomerilor sc ridică la 600 000. plozii cu bombe, soldate cu
ducătorii români se îndreaptă Stat al Republicii Socialiste conducătorii celor două ţâri, gornii, preşedintele Prezidiu­ •Şomajul este deosebit dc ri­ rănirea a şase persoane. Trei
spre palatul guvernatorului, România şi preşedintele Con­ prilejuite dc această vizită, lui Sovietului Suprem al din cele opt explozii au a­
reşedinţa pusă la dispoziţia siliului dc Miniştri vizitează importantele acorduri înche­ PEKIN 18 (Agerpres) — ţile chineză şi sovietică să a- U.R.S.S., la Helsinki a fost dicai in sudul ţâ rii. In capi­ vut loc în piaţa Omonia din
lor in timpul vizitei la Bom­ apoi citeva secţii ale Institu­ iate, primirea extrem de cal­ După cum anunţă agenţia jungâ înainte de toate la un dat pu blicităţii un comunicat tală, Santiago de Chile, şi in centrul capitalei Greciei. Au
ba.'’. tului. printre care unul din dă făcută oaspeţilor români China Nouă, la Pekin a fost acord asupra unor măsuri pro­ în care se reicvă că în cursut îm prejurim i, num ărul celor fost semnalate, de asemenea,
fără lucru depăşeşte 70 000.
In cursul după-amiezii, to cele trei reactoare nucleare atit dc înaltele oficialităţi in­ dată publicităţii, la 7 octom­ vizorii privind status-quo-ul convorbirilor pc care oaspe­ im portante pagube m ateria­
varâşii Nicolae Ceauşescu şl aflate aici in funcţiune şi diene cit şi de populaţia a- brie. o declaraţie a guvernului la frontieră, pentru evitarea tele le-a avut cu preşedinte­ le. G uvernul grec a întărit
Ion Gheorghe Maurer, precum centrul de comandă al aces­ tcsici ţâri ilustrează succesul R P. Chineze în care se sub­ conflictelor şi pentru dezan­ le Finlandei. Urho Kckkonen. ♦ 0 * m ăsurile de securitate şi a
şi persoanele oficiale care ii tuia. primind explicaţii deta­ deplin al vizitei. liniază câ guvernul R.P. Chi­ gajare. Guvernul R.P Chineze au fost abordate probleme Şahinşahul Iranului, Mo- difuzat iu i comunicat prin
însoţesc au făcut o vizită la liate despre actualele preocu­ Vizita a oferit posibilitatea neze se pronunţă în mod con­ şi guvernul U II S.S. au holâ- referitoare la relaţiile bila­ liammad Keza Pahlavi. a so­ care cere populaţiei să-şi
centrul de cercetări atomice pări ale oamenilor de ştiinţă unei mai hune cunoaşteri In­ secvent pentru o reglementare rît, prin convorbiri, ca la Pe­ terale şi unele aspecte ale păstreze calm ul.
de la Trombav, care poartă — atomişti din India. Esenţa tre cele două ţâri, a contri­ paşnică a problemelor diver­ situaţiei internaţionale. Păr­ sit vineri ta New York pen­
numele renumitului savant a­ acestor preocupări este, in cî- buit In dezvoltarea relaţiilor gente dintre U.RS.S. ş» R.P. kin să aibă loc negocieri in ţile nu relevat dezvoltarea tru o vizită în Statele Unite.
tomist indian Bhabha. teva cuvinte, punerea în sluj­ dc cooperare multilaterală, la Chineză, inclusiv a probleme­ privinţa problemei frontierei pozitivă a colaborării econo­ Incepînd de luni. cînd şahin­ ♦ O *
şahul va pleca la W ashing­
Coloana maşinilor oficiale ba poporului şi dezvoltării ţă­ consolidarea sentimentelor re­ lor privind frontiera chino-so- chino-sovietice, la nivelul mi­ mice dintre cele două ţări, ton. pentru a se în tiln i cu Reverendul Charles Bo-
ciproce .dc prietenie care u­
străbate principalele bulevar­ rii a cuceririlor celor mai noi nesc popoarele român şi in­ vieticâ. niştrilor adjuncţi ai afacerilor mai ales în domeniul comer­ preşedintele S.U.A., Richard ulognc. pacientul care a su­
de ale Bombay-ului. Oraşul ale ştiinţei şi tehnicii, avan­ dian. In cadrul intilnirii dintre externe. ţului. ştiinţei şi tehnicii. N ixon, vizita sa va avea ca­
pare un adevărat furnicar de tajelor folosirii energiei nu­ premierul Ciu En-lai şi preşe­ racter oficial. pravieţuit cel mai m ult tim p
oameni Blocurile înalte de cleare in scopuri paşnice. Statornicirea unor rapor­ dintele Consiliului de Miniştri ♦ © ♦ cu o inim ă grerată, a dece­
55-20 de etaje, multitudinea Şeful statului român s-a turi de înţelegere şi colabo­ a! U.R.S.S., Alcxei Kosîghin, dat vineri noaptea la Paris.
firmelor comerciale, agitaţia întreţinut apoi îndelung cu rare între state — bazate pc care a avut loc la 11 septem­ PEKIN 18 (Agerpres). — Vineri după-amiază au luat ♦ ©❖ Uoutognc a p rim ii la I mai
portului, aglomeraţia străzi­ gazdele, s-a interesat de dife­ principiile sacre ale respectă­ brie. la Pekin, — se spune în sfîrşit lucrările plenarei ico- Şcfut statului Congo (Braz-
lor, accentuată de goana şi­ rite aspecte ale activităţii a- rii independenţei şi suverani­ declaraţie — a avut loc un Delegaţia guvernului R.P. Chi­ niunc a C om itetului Central zaville). Maricn Ngouabi. a 1968 o inim ă nouă de la im
rurilor neîntrerupte de auto­ ccstui centru, felicitînd pe tăţii naţionale, neamestecului schimb de păreri in proble­ neze la negocierile chino-so­ şi Comisiei Centrale de Con­ bărbat în vîrstă dc 39 de
mobile imprimă Bombay-ului toţi cei care lucrează aici pen­ în treburile interne, egalităţii ma frontierei, comerţului şi în vietice. care vor începe la Pe­ trol ale P artidului Comunist ordonat arestarea fostului ani. care a m urit în urma
o atmosferă caracteristică tru rezultatele obţinute. în drepturi şi avantajului re­ alte probleme privind relaţiile Itnlian, începute la lo octom­ preşedinte nl ţă rii. Alphonse unei hemoragii cerebrale.
marilor metropole. Seara, la Palatul „Raj Bha- ciproc — constituie garanţia dintre cele două ţâri. Pentru a kin în ziua de 20 octombrie, brie. Plenara a dezbătut şi a­ Massamba Debat. şi a fostu-
Ritmului trepidant „clasic*1 al van" din Bombay, guvernato­ pentru asigurarea unui cli­ obţine o destindere a situaţiei va fi condusă de Ciao Kuan- probat raportul „Lupta m un­
acestui oraş i se adaugă în rul statului Maharashtra. dr. mat internaţional propice con­ de-a lungul frontierei dintre hua. adjunct al ministrului a­ citorilor. situaţia economică
prezent, vizibil, un ritm nou, P. V. Cherian, şi soţia sa. au solidării păcii şi securităţii în cele două ţâri, partea chineză facerilor externe al R P. Chi­ şi perspectivele politice*,
salutar — acela al progresu­ oferit un dineu in onoarea lume. a prezentat propunerea ca păr­ neze. prezentat de Fcrnando di
lui De a lungul străzilor, pe preşedintelui Consiliului de G iulio. membru al D irecţiu­ Vineri a început la Paris colocviul organizat dc In
măsură ce coloana maşinilor Stat al Republicii Socialiste n ii P.C.I. In cadrul discuţi­ stitutul „Maurice Thorez" al PC.F cu tema „Origi­
nile celui dc-al doilea război mondial". Dezbaterile
oficiale se apropie de perife­ România, Nicolae Ceauşescu, ilo r ample ce s-au desfăşu­ vor continua pinâ duminică, 19 octombrie. La coloc­
riile oraşului, pot fi văzute şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. rat. a luat cuvintul Luigi
numeroase şantiere şi blocuri La dineu au luat parle pre­ - Dezbateri in Comitetul pentru I/ongo. secretarul general al viu participă profesori universitari, istorici, foşti con
noi de locuinţe care iau trep­ şedintele Consiliului de Mi. P.C.I. ducători ai rezistenţei din 20 dc ţâri România este re­
tat locul cocioabelor care con­ niştri, Ion Gheorghe Maurer, prezentată dc prof. Titus Gcorgcseu. director adjun< l
stituie peisajul caracteristic al cu soţia, Corneliu Mâncscu, teritoriile sub tutelă şi neauionome ♦ © ♦ al Institutului de Istoric a P.CR,. şi Viorica Moisiue.
cartierelor mărginaşe ale ora­ ministrul afacerilor externe, La festivalul internaţional cercetătoare principală Ia acelaşi institut. Cuvintul dc
deschidere a fost rostit de Waldcck Rochct. secreta­
şelor indiene. Cornel Burtică, ministrul co­ de film e pe teme vinătoreşti rul general al P.C.I*.. hr raportul general a fost pre­
Succesele înregistrate de merţului exterior, Petre Tănă- şi dc pescuit, producţia rom â­ zentat de Georgcs Cogniut. preşedintele Institutului
poporul indian în efortul de sie, ambasadorul României la - Propuneri privind aniversarea organizaţiei nească „H istria. Heracleea şi
înlăturare a sechelelor lăsate Delhi, şi alte persoane oficia­ Lebedele", realizată de Ion „Maurice Thorez".
pe trupul ţârii de îndelungata le române. Bostan, a obţinut prem iul I
dominaţie colonială sînt evi­ Au participat, de aseme­ NEW YORK 18 (Agerpres). populaţiei zimbabwe din Rho- planului sărbătoririi a 25 de pentru regie.
dente. O mărturie în acest nea, D.S. Desai, locţiitor al In Comitetul pentru teritoriile desia, reprezentantul statului ani de la crearea Organizaţiei
sens stau şi numeroasele în­ primului ministru al statului sub tutelă şi neautonome al Trinidad-Tobago a criticat po­ Naţiunilor Unite a recomandai ♦ O *
treprinderi industriale moder­ Maharashtra, alţi membri ai Adunării Generale a O.N.U. litica dusă de Marea Britanie ca anul 1.970 să fie declarat lui premier. Pascal Lissouba După operaţia de- trans­
ne din suburbia Trombay : guvernului local, primarul o* continuă dezbaterile privind faţă de regimul rasist al lui „anul pentru , pace". Preşedintele Asociaţiei in ­ — informează agenţia Reuter. plantare. reverctldUI â intrai
rafinării, uzine ehîmice, cen­ raşului Bombay, J. R. Joshi, situaţia din Namibia (Africa Ian Smith. Vorbitorul s-a pro­ Comitetul a sugerat ca la dustriaşilor din Austria. Ma- Aceştia urmează să compară rapid in convaf&cPftţă şi'â ut-»
trala termoelectrică etc. Tot membri al Consiliului muni­ de sud-vest) şi din coloniile nunţat pentru folosirea forţei festivităţile prilejuite de a- ycr G unthof. a dezm inţit zvo­ în faţa C u rţii Revoluţionare m it întreaga Franţă prin v i­
aici se află şi centrul de cer­ cipal, personalităţi ale vieţii portugheze. In intervenţiile lor, împotriva regimului de la Sa- ceastâ aniversare — care vor n urile .p otrivit cărora şilin ­ dc Justiţie din Brazzavilc. talitatea sa. luind patru me­
cetări atomice „Bhabha". artistice şi culturale, oameni majoritatea vorbitorilor au lisbury, deoarece sancţiunile atinge momentul lor culmi­ gul ar urm a să fie reevaluat. fiin d acuzaţi de com plicitate se pe zi. apărind la televi­
ziune şi acordînd in te rviu ri
Oaspeţii români sînt intim- de ştiinţă. reafirmat dreptul inalienabil economice impuse de Marea nant la 24 octombrie, Ziua El a calificat astfel de spe­ la asasinarea in februarie
pinaţi la acest institut dc pre­ Dineul s-a desfăşurat într-o la autodeterminare a popu­ Britanie s-au dovedit inefici­ Naţiunilor Unite, — sâ fie pre­ culaţii ca „iresponsabile şi a.c. a unor personalităţi po­
şedintele comisiei pentru r- atmosferă de caldă prietenie. laţiei din Namibia. în confor­ ente, guvernul minorităţii albe. zenţi Ia New York conducătorii neîntemeiate". litice congoleze — precizează ♦ O #
ncrgîa atomică a Indiei, dr V. Preşedintele Nicolae Ceauşescu mitate cu rezoluţia adoptată condus de Ian Smith, primind statelor membre Se propune, aceeaşi agenţie. M inisterul Sănătăţii din
Sarabhai. şi de directorul cen­ şi guvernatorul P.V. Cherian la Adunarea Generală a ajutor prin intermediul Por­ de asemenea, ca o parte a vi­ ♦ O # Indonezia a anunţat câ pes­
trului de cercetări H. N. au toastat pentru dezvoltarea O.N.U. în octombrie 1960. care tugaliei şi Republicii Sud-Afri- itoarei sesiuni a Adunării Ge­ ♦ O * te 600 de persoane şi-au
pre­
G uvernul bolivian a
Scthna continuă a relaţiilor multila­ anulează mandatul Ligii Naţi­ cane. nerale a O.N U. sâ fie consa­ luat vineri controlul asupra Noua constituţie brazilia­ pierdut viaţa in urma epi­
Gazdele prezintă conducăto­ terale dintre cele două stau*, unilor acordat Republicii Sud- ★ crată special aniversării Na­ societăţii petroliere „B olivia nă. promulgată vineri la Rio demiei de holeră declanşate
rilor do stat români diferite pentru prietenia dintre po­ Africane asupra Africii dc NEW YORK 18 (Agerpres). G u lf”, filia lă a corporaţiei de Janeiro. va intra in vigoa­ în regiunea D jam bi din su­
aspecte din activitatea acestui poarele român şi indian, în Sud-Vest. Comitetul pentru elaborarea ţiunilor Unite. nord-americanc „G u lf O ii*. dul Sumatrei. Se precizează,
modern complex de cercetări sănătatea celor prezenţi. Un grup de 56 de state afri­ Agenţia Reutor apreciază că re Ia 30 octombrie, ziua in ­ totodată că num ărul v ic ti­
ştiinţifice. Înfiinţat şi condus Oaspeţilor le-a fost prezen- cane, asiatice şi din America acţiunea guvernului bo­ stalării v iito ru lu i preşedinte, m elor ar fi fost m ult mai
Latină au prezentat vineri un Populaţia Irakului Reuniunea livia n poale constitui lin pre­ generalul Em ilio Garraslazu mare. dacă nu s-ar fi adop­
proiect de rezoluţie în care ludiu Ia naţionalizarea in ­ Medici. T extul noii legi fu n ­ tat măsuri urgente de izola­
condamnă regimul rasist de la BAGDAD 18 (Agerpres). — guvernului re a epidemici. In regiunea
m etri nord de oraşul Kara- Pretoria pentru politica sa du­ Populaţia Irakului era la sfîr- dustriei petroliere a ţă rii. damentale — a şaptea de la contam inată au fost trim ise
Nava cosmică ganda. să în Namibia şi cere adopta­ şitul anului trecut de 8 765 915 echipe speciale care au a-
locuitori. Faţă de ultimul re­ somalez
După ce s-a desprins de
navă, zborul aparatului de rea unor sancţiuni drastice ale censământ, efectuat în anul doptat măsuri excepţionalc
de carantină.
„Soiuz-8“ coborîre a avut loc pc o Consiliului de Securitate faţă 1965. se înregistrează o creş­ La 28 octombrie un mare juriu federal din New
traiectorie dirijată, cu a ju ­
de Republica Sud-Africanâ.
tere de 504 000 locuitori (6 la
to ru l sistem ului manual şi Referindu-se la situaţia sută). MOGADISCIO 18 (Ager- York va începe o anchetă asupra activităţilor Mafiei
a aterizat a instalaţiei de programa­ preş). — Premierul somalez din S.U.A., in baza unui raport elaborat de Biroul Fe­ Eleva Lynnctte Starke din
Mohamed Ibrahim Egal a pre­
deral de Investigaţii. Juriul sc va afla in sesiune timp
re aflată la bord.
folosin-
du-sc ca lită ţile aerodinam i­ zidat reuniunea guvernului de pest$ un an st \a studia legăturile existente între Johannesburg nu va maî fi
datorită în ă lţim ii sale ţin ta
MOSCOVA 18 (Agerpres). ce ale acestuia. După frî- Coreea de sud Rezul­ consacrată examinării situaţi­ membrii Mafiei americane şî unele organizaţii impor­ iro n iilo r din clasa ei. In lu ­
Simbâtă la ora 12,10 (ora nare. a fost pus în fu n cţiu ­ ei create in ţară după asasi­ tante din ţară, casele de jocuri dc noroc, pătrunderea
Moscovei), după în deplin i­ ne sistemul de paraşutare; narea preşedintelui Somaliei, Mafiei in sindicate, contrabanda şi falsificarea dc na iunie a acestui an, prin-
rea program utui nava cos­ Totodată motoare speciale tatele „referendumului" Abdirashid Aii Shcrmarke. bani şi cecuri. Biroul de venituri interne a S.U.A. a tr-o operaţie la picioare,
mică „Soiuz-8". avind la au asigurat aterizarea lină a S-a hotârit, printre altele, in­ citat pinâ acum numele a 120 persoane ca uvînd legă­ înălţim ea i-a fost redusă de
bord pc comandantul gru­ aparatului de coborîre. La stituirea unei comisii dc an­ turi cu Mafia Acestea controlează diverse întreprin­ la 1.86 m etri Ia 1.76 m etri.
pului de nave, cosmonautul locul aterizării, cosmonauţii SEUL 18 (Agerpres). — La de a impune prin modifica chetă în vederea elucidării deri oficiale rare sînt însă o acoperire pentru activi­
colonel V la d im ir Şatalov, şi au fost în tim pina ţi cu căl­ Scul s a mai consumat o rea unor prevederi ale con­ motivelor asasinării şefului tăţile ilicite Printre acestea se află firme specializa­ Fata se bucură că în curind
inginerul A lcxci Eliseev, a dură de grupul de recupe­ farsă electorală : oficialităţi­ stituţiei realegerea lui Pak statului somalez. te in vînzâri şi cumpărări de automobile, societăţi de se va vindeca şi nu va mai
aterizat in zona dinainle rare. instructori sportivi, le sud-eoreene au dat publi­ Cijan Hi pentru a treia oa­ Potrivit prevederilor con­ credit, casc de pompe funebre, crematorii ele. p rivi de „sus" toate colegele
stabilită dc pe te rito riu l U ­ prieteni şi ziarişti. Cosmo­ cităţii rezultatele „referen­ ră în funcţia de preşedinte. stituţionale, pinâ la alegerea sale dc clasă.
n iu n ii Sovietice la 145 k ilo ­ nauţii se sim t excelent. dumului naţional" din care Potrivit datelor furnizate de şefului statului prerogativele
reiese câ majoritatea cor­ Comisia centrală electorală, prezidenţiale au fost asumate
pului electoral din Coreea din coi peste 11 milioane de de preşedintele Adunării Na­
de sud s-ar fi pronunţat in alegători 2 766 799 de alegă­ ţionale, Mukhtar Mohamed
favoarea amendării actualei tori s-au opus modificării Hussein. Deocamdată nu a fost
S.U.A. au pierdut în Vietnam constituţii constituţiei Acesta să fie oa­ precizată oficial data cînd ur­
A existat, fireşte, şi o o­ re numărul real al ,.nu-uri- mează sâ fie convocată Adu­ CURIfR • CURIER • CURIER
lor“ exprimate de corpul c-
încercările
5993 aparate de zbor poziţie faţă dc guvcrnâmînt lectoral?. narea Naţională in preşedinte
vederea
partidului de
alegerii unui nou
al ţârii.
SAIGON 18 (Agerpres). — rachete şi mortiere lansate de
De la 1 ianuarie 1961 şi pinâ unităţi ale guvernului revolu­
în prezent forţele mililare ale ţionar provizoriu. UP1 men­
S.U.A. au pierdut în Vietnam ţionează eâ printre obiectivele ornind din voite Ardenl-
5 993 aparate de zbor (între atacate de patrioţi sc află şi lor, cu locuri unde se getate ale Franţei natale Pe
rare 2 881 avioane şi 3 112 e- cartierul general al celei de-a Itin e ra r i i a rtis tic e in ţara iu i acolo pe unde au trecut poşii lui
licoptcre) — informează agen. 25-a divizii dc infanterie a- înolţo siluetele îngîndu- Hugo se ollă tronul sculptat in
ţin United Press Internatio­ mericanâ situată in apropiere rote şi schiloode ole costelelor lemn din sola Consiliului, m i­
nal. citind un comunicat al de Saigon. In schimb, in ul­ unui ev mediu măcinat de lup­ nune a meşterilor autohtoni,
comandamentului forţelor a- timele 24 dc ore nu au fost te, şi ajungînd pe meleogurile salonul Louis XV şi marele pa­
mcricanc. Valoarea totală a a­ semnalate angajamente mili- Flondrei, unde istoria s-o scris Thyl Ulenspiegel lat al deputaţilor cu tapiţerii de
cestor aparate este apreciată taro terestre de amploare in­ cu sînge, dar şi cu capodopera Bruxelles. Ca şi Bruxelles-ul şî
In circa 6 miliarde dc dolari tre unităţile americano-sai- ale arhitecturii şi picturii, călă­ Anvers-ul, Liege-ul o conservat
— menţionează aceeaşi sursă. goneze şi forţele patriotice, torul străin va găsi in mica în nenumărate muzee capodo­
★ luptele rcducîndu-sc doar la Belgie o more ţară a artelor. perele artei locale In muzeul
SAIGON 18 (Agerpres) — acţiunile unor patrule ale ce­ nit de Scoţia, prezintă pe fron- că roadele unor pămînturi în­ siuni mori : „Adam şi Eva*\ re­ de secole unul din turnurile b i­ de orte frumoase se află cîte­
In noaptea de vineri spresîm- lor două părţi, semnalate in Bruxelles toanul sau statui opulente re- depărtate ; deosupro marilor prezentând de fapt doi fla- sericii $(. Petru din Constanti- vo pinze remarcabile ale pic­
bâtâ 9 baze şi instalaţii mili­ jurul Saigonului şi în apro­ prezentînd Pictura, Sculptura, coloşi de oţel stoluri de pescă­ monzi lo vîrsto cînd iluziile nu nopol ! torilor contemporani belgieni
lare americano-salgoneze au piere dc frontiera cu Cam- In Bruxelles, capitala Belgiei, Arhitectura şi Muzica. Construc­ ruşi răspund într-o limbă încă le erau încă risipite. iar în galeria francezo doi mori
fost ţinta unor atacuri cu bodgia. oroş a cărui naştere o fost ţia a fost ridicată pe locul unui nedesluşită vuietului surd al Nu departe de casa lui Ru­ ortişti Ingres şi Picosso Muzeui
fixată printr-un document în a ­ foîmos hotel, Argenteou, unde, mării. Este Anversul, marea bens, tronează „Hotel de lo Pe urmele lui Curtius etalează vitrine conţi-
nul 966, meşterii flomanzi si în 1820, o trăit ducesa de deschidere a Belgiei spre ope. Viile'1 (1564), în stîl „renais- nînd colecţii de monede, unei
zam bia Prelungirea stării de urgenţă valoni s-ou întrecut în pricepe­ Kent, mama reginei Victoria o spre lume. Oroş portuar, oroş sonce", rar întîlnit în provin­ Victor Hugo tc, arme de artă mosano
re, construind de-o lungul se­ Angliei. In interiorul acestui ol industriei. Anversul este şi ciile Belgiei. Moi trebuie a- (1 000 - secolul VII). Arto de­
un oraş al artelor. Aici, nu de­
sonctuar al artelor se găsesc
LU S A K A 18 (Agerpres). — suri corespunde intereselor a- colelor edificii ce rivolizeozâ şi peste 1 000 picturi origi­ parte de centrul oraşului, lingă mintitâ Cotedrolo Notre Dome, Trecînd prin Huy, Meuso stră­ corativă din regiunea Liege-ului
o istorie în piotrâ a oraşului
uneori întrec pe cele din Bru-
este conservata în nenumăra­
Parlamentul Zambiei a apro­ sigurărîi securităţii ţării. ges, Anvers, Louvîn, Gând. a l­ nale din şcolile italiano, o piaţă zgomotoasă, pe o stră­ In faţo ei. pe timpurile de grea bate o regiune de dealuri ca tele piese ole muzeului Asem-
bat prelungirea cu încă şase Starea de urgenţă a fost tădată tîrguri străbătute de franceză. spaniolă, engle­ duţă oarecare este casa ace restricţie ole stâpînlril ducelui apoi sa se odihnească leneş in bourg iar muzeul de folclor
luni a stării dc urgenţă, de­ decretată în Zambia după co­ hîtrul erou popular Thyl Ulen- za şi, bineînţeles, flamandă. (uia care a ridicat pictura îr de Alba, istoria spune că po albia largă ce despica Liege-ul.
cretată în cursul lu n ii august municarea hotărîrii guvernu­ Strălucesc oici cîtevo capodo- ţara sa pe culmile universal: oorul o dot primele semne de oraş industrial dor şi locul unoi volon cuprinde 240 000 obiec­
de preşedintele Kenncth Ka- lui de a prelua controlul a­ spiegel. oere semnate de Breughel cel tăţîi : Paul Rubens. Punct obli revoltă. inestimabile monumente de a r­ te si documente.
Unul dintre morile edificii ole
Acolo unde Meuso este des
unda- supra a 51 la sută din pache­ Bruxelles-ului este fără îndoia­ Bâtrin, Hals, Cranoch. Paul gotoriu pe itinerarul amotorilo« Alături de Anvers, în Flandro tă. „Le Palois des Princes Eve- aârţito în două de o mică insu­
I ii intervenţia sa vicepre­ tul dc acţiuni pe care trustu­ Rubens, Jordaens, Robert Cam- de arta. cosa tui Rubens ade ques" (sec. XVI), azi Polat ol
şedintele Simon Kapwcpwc a rile internaţionale le deţin in la cotedrala St. M ichelet-G u- pin, Van der Goes. Jerome posteşte un mobilier autentic moi strălucesc şi olte două Justiţiei şi sediu al guvernato lă, trandafirii roşii în dimineţe-
declarai că în circumstanţele industria cuprului din această dule, o sinteză fericită o cu­ Bosh, Memlîng etc. în stil baroc. Multe din pies* burguri t Bruges şi Gond. Ulti rului provinciei, a entuziasmat le cu rouă sînt primii core
actuale, cînd Zambia este ne­ Iară. remanierea guvernamen­ rentelor ce au animat arhitec- sînt pictote de mîna maestru mul dintre aceste două oroşc oltădată pe Victor Hugo. Ma coutînd soarele, privesr- co­
voită să facă faţă presiunilor tală şi dizolvarea organelor turo moi multor secole. Incen­ Oraşul lui Rubens lui. Inliineştî, de asemenea orezinto şi o ciudăţenie, o g lu ­ rele scriitor şî prieten al oa­ loanele de piatră ole lâcoşu
exercitate asupra ci de către dc conducere ale P artidului diat in 1072, ocest edificiu re­ picturi ale elevilor să», printre mă o istoriei cum spun unii : menilor a călătorit mult prin •ui artelor - muzeul reginii
regimul rasist din Rhodcsia. U nit al Independenţei din prezintă un exemplu clasic ol care iocob Jordaens. Atei ir Balaurul de bronz aurit, core Belgia, ţară care l-o găzduit De Io sculpturi funerare, pină
precum şi acţiunilor ostile Zambia — evenimente care artei mosane cu goticul şl Lo capătul bulcvordutui do rul lui Rubens, larg, aerat est* împodobise prora corăbiei ma­ după ce in 1852 fusese proscris la reprezentările moderne ole
desfăşurate îm potriva terito­ au marcat, după aprecierile flonboiantul. apă care se cheamă Escout în­ relui temerar normand Sigurd, pe pămîntul Franţei. A îndrăgit lui Paul Renotte. allî un drum
observatorilor politici dintr-o Muzeul de arte frumoase, cep, pe malurile M ării Nordu­ decorat cu tapiţerii ale şcoli1 din secolul XII, a poposit toc­ ol artelor, ol priceperii, al crea­
riu lu i zatnbian de autorităţile multe locuri, le-o descris în po-
seric dc ţă ri africane, înce­ construcţie severă şi mosivă, cu lui cheiurile unui more port ; din Bruges creînd un medii- mai pe virful primăriei din gini în core se simte un suflet ţiei în culoare şi piatră.
din coloniile portugheze în­ putul unei crize politice căre­ patru coloone corintice in gra- din pîntecele voselor se descar­ apropiat unei pinze d e dimen Gând, după ce străjuise timp întristat de urgia spiritelor necu­ A. DUMITRESCU
vecinate — Angola şi Mozam- ia Zambia este nevoită să-i
bic — adoptarea acestei mă­ facă în prezent faţă.
T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Deva. 44 065