Page 66 - Drumul_socialismului_1969_10

pr o leta r i d in t o a t e ŢĂRILE, u n iţ i v ă ! Redaclia

şi administraţia

ziarului

d e v a . Sir Or P e t r „ Q r m f ] qr 7.V

teleloone : redocto» şei - 1583 ; *e-
doctoi şef adjunct, secieloi de ledac-
ţie >• secţia viola de poilîd - 2130 :
secţiile cullinâ-spotl si piobleme cetă­
ţeneşti - 831? ; secfio sciisoii. docu-
mentaie şi eileine - 2317 ; secţia in-
dusliie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intie orele 16-24 -
1585.

Cînd comerţul Tovarăşii Nicolae Ceauşescu

„vinde“ justificări, şi ion Gheorghe Maurer

se tucaseaza...
V
A

restante s-au înapoiat din India

Duminică scara s-au înapo Stat şi preşedintele Consiliu­ dulcscu. Virgil Trofin. Ilie inlcrim al Indici în Republi­
int in Capitală preşedintele lui dc Miniştri au fost înso Verdcţ. Maxim Bcrglnanu. ca Socialistă România. şi
membri a» ambasadei Indiei,
La sfirşitul trimestrului W. planul de încasări în Consiliului de Stal al Repu­ ţiţi de Corneliu Mâncscu. mi­ Constantin Drâgan Kmit Drâ şefi «ni misiunilor diplomatice
numerar nu s-a realizat in întregime, fapt cc a influ­ blicii ■ Socialiste România. nistrul afacerilor externe. ('ănoscii. Petre Lupu. Dumitru
enţat nefavorabil circulaţia bănească la nivelul jude­ Nicolae Ceauşescu. impreunâ Cornet Burtieâ. ministrul co­ Popeseu. Leonlr Kâulu. Vasilc acreditaţi la Bucureşti.
Pe aeroportul Bâneasa erau
ţului. cu soţia. Hiena Ceau.şcseu, şi merţului exterior. Ion More Vi leu. Ştefan Voitcc, losif arborate drapele de stat ale
Cauzele acestui neajuns sint multiple, dar originea preşedintele Consiliului de ua. adjunct al ministrului in Banc. Petic Hlajovici. Mihai Republicii Socialiste România
lor este comună : importante valori materiale stau Miniştri'. Ion Gheorghe Maurer. dustriei construcţiilor de ma­ Cere, Ion loniţă. Vasile Pat) Preşedintele Consiliului de
imobilizate la diferite niveluri ale sistemului dc circu­ impreunâ eu soţia. Hiena şini şi Gheorghe Dobra. vice­ lincţ. Ion Slâneseu. membri Stal al Republicii Socialiste
laţie a mărfurilor şi în sfera deservirii populaţiei, fără Maurer. care. la inv itaţia pre­ preşedinte al Comisiei guver­ ai Consiliului de Stat şi ai România şt preşedintele Con­
să-şi aducă contribuţia necesară la accelerarea progre­ şedintelui Republicii India. namentale pentru cooperare Consiliului dc Miniştri, con­ siliului de Miniştri au fost
sului economic al ţârii. Varalufgiri Venkata Gîri, şi a economică şi tehnică ducători dc instituţii centrale s.nlutaţi eu deosebită eâldurâ
primului ministru al Indiei, La sosire, pe aeroportul si organizaţii obşteşti, gene
in faţa acestei cerinţe majore, activitatea organi­ înclini Gandhi. an făcut o vi­ rali. ziarişti. la aeroport de un mare nu­
zaţiilor comerţului de stal continuă să fie ncsalisfâcâ- zită oficială in India. Bănoasa, erau prezenţi tova­ Erau dc faţă BD Goswa- măr dc bucurcşleni.
tcare. Numai in trimestrul III, prevederile planului de răşii Paul Nieuleseu-Mizil. mi. însărcinatul cu afaceri ad- (Agerpres)
desfacere nu s-au îndeplinit cu mai bine dc 5 milioa­ Preşedintele Consiliului de Gheorghe Pană. Gheorghe Kâ
ne lei. Conducerea Direcţiei comerciale judeţene, pre­
cum şi a organizaţiilor operative justifică restanţele
faţă de plan pe scama lipsei de repartiţii, a neonorâi ii In sola compresoarelor de la mina Deva luereaiâ şi me­ Plecarea din Bombay
de către furnizori a contractelor. canicii de Întreţinere Nicolae Gavrilâ şi loan Laiăr. Bine pre­
gătiţi profesional, ei asigură o funcţionare ireproşabilă a în­
De la aceste afirmaţii şi pinâ la adevăratele cauze niei şi Indiei sint arborate pe le România, Nicolae Ceauşescu,
care fac ca rezultatele comerţului din judeţul nostru tregii instalaţii. Foto : C. DUMITRU BOMBAY 19 — Trimişii plecat duminică dimineaţa clădirea aeroportului Dupâ cu soţia, şi preşedintele Con­
spre patrie.
să nu se ridice la nivelul cerinţelor există insă o calc speciali Agerpres Nicolae lo- intonarea imnurilor dc stat siliului de Miniştri. Ion Gheor­
noseu şi Ion Puţinclu tran­
lungă Golurile din structura fondului de mărfuri pro­ smit : Preşedintele Consiliului Pe aeroportul din Bombay ale Republicii Socialiste Româ­ ghe Maurer. eu soţia. însoţiţi
venite din aceste motive sint certe. Dar „negustorii" de Stat al Republicii Socialis­ — oraşul care a constituit ul­ nia si Republicii India, co­ de Corneliu Mâncscu, minis­
judeţului nostru nu au nici o vină in acest sens ? A­ te România, Nicolae Ceauşescu tima etapă a vizitei oaspeţilor mandantul gărzii de onoare trul afacerilor externe. Cornel
parent nu. Dacă sc analizează însă lucrurile in amă­ I\f»i construcţii impreunâ eu soţia. Hiena români in India — preşedin­ prezintă raportul Preşedinte­ Burtică, ministrul comerţului
nunţime. se poale afirma eu certitudine câ da Ceauşescu şi preşedintele tele Consiliului de Stat al Re­ le Consiliului dc Stat al Româ­ exterior, şi dc celelalte per­
publicii Socialiste România şi
Practica a demonstrat câ afirmarea sau râmincrea Consiliului de Miniştri. Ton preşedintele Consiliului dc Mi­ niei, Nicolae Ceauşescu. trece soane oficiale române care
în urmă a comerţului a depins întotdeauna de com­ Gheorghe Maurer. impreunâ niştri au fost conduşi de dr in revistă garda dc onoare i-au însoţit în vizita în India,
petenţa, de pasiunea şi spiritul întreprinzător cutare pentru cei mici cu soţia Hiena Maurer. care, PV Chcrian. guvernatorul Oaspeţilor români li sc o- ureâ in avionul prezidenţial.
muncesc cadrele din această ramură a economiei. Le­ la invitaţia preşedintelui Indi­ statului Mcharashtra. şi dc ferâ frumoase ghirlande, caic Din uşa avionului, preşedinte­
gătura permanentă pe care trebuie să o facă comerţul ei. Varahagiri Venkata Giri. şi DS Desai. locţiitorul pre­ simbolizează prietenia şi os­ le statului român salută asis­
între producător şi cerinţele consumatorilor capătă in t’cnlru cei mai mici loca­ toase pe baza prescripţiilor şedintelui Consiliului dc Mi­ pitalitatea După un ultim ră­ tenţa
acest sens o deosebită importanţă Sondajele de opinii, tari ai cartierului Aeroport medicale. r. primului ministru Indira mas bun de la oficialităţile La ora 0 (ora locală — Bom­
studiile amănunţite privind cererea populaţiei devin din municipiul Petroşani s-a Gandhi. au Întreprins o vizi­ niştri al guvernului local locale, preşedintele Consiliului bay) avionul prezidenţial a
factori determinanţi în canalizarea activităţii între­ dat în folosinţă o crc.şâ cu 80 Crcşa şi căminul din Pe­ tă dc şase zile in India, au Drapelele dc stat «ale Româ­ de Stat al Republicii Soeuilis- decolat spre patrie.
prinderilor producătoare. Or, azi, a Ic mărgini în cam­ (Ic locuri compusă din 8 săli troşani $i-au primit primii
localari la pu{in timp după
pania dc contractare )a rezultatele anului precedent, şi două dormitoare. Tot aici
neconvingâtoare. influenţate şi ele dc lipsa altor măr­ a fost recepţionată şi clădi­ ec in altă aşezare a Văii
furi din perioada analizată, nu poate constitui o buză rea unui nou cămin pentru .Viului, la Rărbătcni, a fost C o m u n ic a t c o m u n r o m â n o - in d ia n
terminală şi dată în folosinţă
reală in stabilirea structurii reale a fondului de măr­ 120 dc copii Cele două uni­ o şcoală nouă de 10 am A-
furi. tăţi mai beneficiază dc co­ ecasta dispune dc 8 .săli de
A. MICLEA bind medical, vestiare, spă­ clasă, laborator, grupuri sa­
Cele două părţi şi-ou expri­
lătorie şi o bucătărie prevă­ nitare şi alte spaţii necesare Răspunzi nd invitaţiei pre­ schimb dc vederi, care s-a guvernelor lor la principiile mat neliniştea faţă de actua­
coexistenţei paşnice şî nu rea­
zută cu cele necesare pentru desfăşurării activităţii in- şedintelui* Republicii India. desfăşurat într-o ■ atmosferă firmai necesitatea respectării la situaţie din Orientul Apro­
prietenească şi cordială.
Varahagiri Venkata Giri. şi a
prepararea unor mese gus­ structiv-educative. primului ministru. Indira Preşedintele Consiliului dc .suveranităţii şi independenţei piat. Ele s-au pronunţat pen­
Gandhi. preşedintele Consiliu­ Stat al Republicii Socialiste naţionale, egalităţii în drep­ tru soluţionarea crizei din a-
lui de Slot al Republicii So­ România şi preşedintele Con­ turi. neamestecului in treburi­ ccasfă parte a lumii, potrivit
cialiste România. Nicolae siliului dc Miniştri au avut. le interne şi avantajului reci­ rezoluţiei Consiliului dc Secu­
proc. principii rare trehuie să
Ceauşescu. cu soţia. Hiena dc asemenea, convorbiri ofi­ constituie ba/.a relaţiilor din- ritate din 22 noiembrie 1967,
pentru retragerea trupelor is-
Angajamen- I Ceauşescu. şi preşedintele ciale cu primul ministru al (re state, mori sau mici. indi­ raclicnc din teritoriile ocupa­
Republicii India. Indira Gan­
Consiliului de (Miniştri,
Iun
Gheorghe Maurei, cu soţia. dhi. cu privire la evoluţia re­ ferent de sistemul lor social. te. asigurarea integrităţii fron­
Hiena Maurer. au efectuat n laţiilor bilaterale şi unele Părţile şi-au realirmal pozi­ tierelor şi securităţii luturor
fele anuale vizită oficială in India in pe­ probleme internaţionale ac­ ţia lor că divergenţele intre staielor din regiune, rezolva­
rioada 13-18 octombrie 1969. tuale. state, inclusiv cele privind rea problemei refugiaţilor pa­
Din partea română la aces­
I ii timpul vizitei lor in In­ te convorbiri au participai t Ironlicrele naţionale. trebuie lestinieni. conform intereselor
lor legitime.
rezolvate prin mijloace paşni­
depăşite dia. inaltele personalităţi ro­ Corneliu Mâncscu. ministrul ce. lâr.î a se recurge la forţă. S-a efectuat, dc asemenea,
mâne au lost oaspeţii oraşu­
lui New l)elhi şi au vizitat o- afacerilor externe. Cornel Părţile au subliniat necesi­ un schimb dc vederi asupra
Colectivul Exploatării mi­ bicefive economice, aşezămin­ Burtică, ministrul comerţului tatea ca să se ajungă cit mai siliijţici din Europa. Condu­
niere Tcficu* cslc angajai in te sncial-culluralc şi monu­ exterior. Petre Tănăsic. am ­ grabnic la lin acord privind cătorii ambelor părţi au apre*
acest an intr-o amplă acţiu­ mente isţorice din oraşele A- basadorul Republicii Socialis­ dezarmarea generală şi tota­ rial câ făurirea securităţii
ne pentru perfecţionarea or­ gra. nangalore. Mysore şi te România în Indic. Ion Mo- lă. inclusiv dezarmarea nu­ europene, ca şi imbunălăţirea
ganizării producţiei, în sco­ llombay. bucuriiulu-sc pretu­ rega. adjunct al ministrului cleara. su<> un control inter­ situaţiei din Asia şi din alte
pul iiulrplinirii exemplare a tindeni de o primire căldu­ industriei construcţiilor de naţional eficient. De aseme­ părţi atc lumii, ar constitui
sarcinilor dc plan. roasă şi ospitalieră, in spiri­ maşini. Gheorghe Dobra. vi­ nea. au apreciat importanta un factor cu inrîurire pozitivă
Prin măsurile întreprinse— tul sentimentelor de prietenie cepreşedinte al Comisiei gu­ pe care o reprezintă interzi­ asupra evoluţiei relaţiilor din­
ridicarea gradului dc meca­ şi stimă reciprocă care animă vernamentale pentru coopera­ cerea armelor atomice şi li­ tre ţări. România şi India sa­
nizare in subteran, folosirea popoarele român şi indian. re economică şi tehnică. chidarea stocurilor existente, lută ideea unei conferinţe a
judicioasă a maşinilor şi uti­ Preşedintele Consiliului de Din partea indiană au par­ desfiinţarea blocurilor şi ba­ statelor europene, consacrată
lajelor în carieră, creşterea Stal. Nicolae Ceauşescu. şi ticipat : Dinesh Singli. minis­ zelor militare străine, retra­ cooperării şi asigurării secu­
indicelui dc utilizare a tim­ preşedintele Consiliului de trul afacerilor externe. Kakli- gerea trupelor străine dc pc rităţii in Europa.
pului dc lucru — s-a creat Miniştri. Ion Gheorghe Maurer. rrnldîn Aii Ahmed, ministrul teritoriul altor ţări, pentru Luind in considerare situa­
un avans faţă de plan echi­ au exprimat aprecierea pen­ dezvoltării industriei şi co­ securitatea şi pacea mondială. ţia economică generală din
valent cil producţia dc mine­ tru progresele însemnate do- merţului interior. Bhagat Băii Preşedintele Consiliului dc lume. cete două părţi au a­
reu pe 20 dc zile. Angaja­ bîndite dc poporul indian în Ram. ministrul comerţului Stat, Nicolae Ceauşescu. şi preciat că este esenţială găsi­
ment ul anual la producţie es­ domeniul economic, social şi exterior. Shri S. Than. amba­ primul ministru. Indira Gan­ rea de soluţii grabnice pentru
te depăşit cil I 730 tone «le cultural. sadorul Indiei în România, dhi. au reafirmai adeziunea problemele care Irîncază creş­
fier în minereu, iar econo­ Preşedintele Consiliului de Kcwa! Singh. secretar general ţărilor lor fa principiile Char- terea economică a ţărilor în
miile la preţul dc cost însu­ Stat. Nicolae Ceauşescu. şi adjunct la Ministerul Aface­ lei O.N.U. In concepţia celor curs de dezvoltare. In acest
mează 534 000 Ici. rilor Kxterne, K.B. Lai, secre­ două pălii, sporirea eficaci­
preşedintele Indici. Varaha- tarul Ministerului Comerţului scop şi-au reafirmat dorinţa
giri Venkata Giri, au avut un tăţii şi prestigiului O.N.U.. in lor de a întări cooperarea in
Exterior. special înfăptuirea universali­ cadrul O.N.U. şi a altoi or­
Convorbirile s-au desfăşurat tăţii sale, sint dc natură să ganizaţii internaţionale In a-
într-o atmosferă sinceră şi contribuie la reglementarea ccst context, cele două părţi
cordială, caracteristică relaţii­ problemelor vieţii contempo­ au apreciat că accesul ncstîn-
lor de prietenie dintre cele rane. la promovarea cooperă­ jcnil al tuturor statelor Io cu­
Terminarea grabnică a recoltărilor şi însămînţăriior impune două ţări. contribuind la adin- rii între state. Cele două părţi ceririle ştiinţei ,şi tehnicii mo­
circa încrederii şi înţelegerii s-au felicitat pentru conlu­ derne constituie o problemă
reciproce. crarea rodnică a ţârilor lor dc interes major pentru pro­
Cele două pârli au consem­ in cadrul O.N .U. şi al altor gresul omenirii, a cărei solu­
FOLOSIREA LA MAXIMUM A TIMPULUI PRIELNIC româno-indiene cunosc o dez­ preciind câ adîncirea aces­ turile proprii ale fiecărui po­
internaţionale, a­
organizaţii
nat cu satisfacţie că relaţiile
ţionare implică, pe lingă efor­
teia în viitor corespunde inte­
por. crearea condiţiilor favo­
voltare multilaterală şi au a­
preciat câ există condiţii pro­
merţului şi colaborării econo­
pice pentru lărgirea şi diver­ reselor reciproce, cauzei pă­ rabile pentru dezvoltarea co­
cii şi înţelegerii in lume.
sificarea lor, corespunzător in­ Părţile şi-au exprimat soli­ criminări şi bariere, po ba/.c
mice internaţionale, fără dis­
A FORŢELOR Şl A MIJLOACELOR M E C A N IZ A T E au exprimat hotărirca de a daritatea cu lupta popoarelor reciproc avantajoase.
tereselor celor două ţări. Ele
indepen­
pentru libertate şi
folosi posibilităţile pe care le
sprijinul
denţă naţională şi
Părţile au reafirmat impor­
oferă economiile celor două deplin pentru realizarea aspi­ tanţa contactelor, la foaie ni­
ţări în vederea intensificării, raţiilor legitime de dezvoltare velurile. stabilite in ulliinii
in avantajul reciproc, a schim­ economică şi politică de sine ani inlrc România şi India şi
Datorită organizării judi­ stat a necesitat ca duminică crea condiţii corespunzătoare burilor comerciale, a cooperă­ stătătoare ale popoarelor din au arătat că vizita preşedin­
cioase a muncii şi folosirii să se lucreze din plin pe o- executării ogoarelor de toam­ rii economice şî tchnico-şliin- lumea întreagă. Ele au con­ telui Consiliului de Stal al
mai depline a potenţialului li­ goarcle acestor unităţi. Bi- nă pe toate suprafeţele plani­ ţificc. a relaţiilor culturale, damnat dominaţia şi asupri­ Republicii Socialiste Româ­
man şi material existent, nu­ laţul activităţii desfâşuraie ficate. Insemnate cantităţi precum şi în alte domenii de rea popoarelor din coloniile nia. a preşedintelui Consiliu­
meroase cooperative agricole in ziua dc 19 octombrie ac. a Duminică s-a lucrat cu spor activitate. portugheze. Rhodcsia şi Na­ lui de (Miniştri şi a celorlalte
au reuşit să se încadreze în fost destul de rodnic : s-au şi pe terenurile cooperative­ Cele două părţi au expri­ mibia. discriminarea rasială şi personalităţi româno a consti­
limitele epocii optime cu re­ insâminţat aproape 80 dc hec­ lor agricole de pe raza ora­ mat satisfacţia fală dc înche­ politica dc apartheid practi­ tuit o coli tribut ie v aloroa ă In
coltările şi însâmînţârile. ev i- tare şi s-a pregătit patul ger­ şului Câl.an Tovarăşul Gheor­ ierea in cursul vizitei, a unui cate de guvernul din Republi­ mai buna înţelegere recipro­
tind astfel pierderile de re­ minativ pe «alte 120 hectare. ghe Oprineseu, secretarul co­ de furaje pentru iarnă acord de cooperare ştiinţifică ca Sud-Africonă. Ele au re­ că. un pas important in evo­
coltă şi asigurînd o temelie De asemenea, s-a slrîns pro­ mitetului orăşenesc de partid, şi tehnologică, semnarea pro­ afirmat necesitatea ca rămaşi, luţia relaţiilor de prietenie şi
trainică producţiei viitoare. ducţia de porumb dc pe o su­ nc-a informat câ peste 800. do tocolului de schimburi comer­ tete colonialismului să fie li­ cooperare dintre rele două
l’cnlru a grăbi terminarea prafaţă de aproape 150 hecta­ salariaţi şi tineri venind in Cooperatorii din Beriit, care au un dezvoltat sec­ ciale pentru anul 1970 şi a u­ chidate. ca drepturile funda­ ţări şi pnpoare.
lucrărilor agricole de sezon re La efectuarea lucrărilor sprijinul cooperatorilor au tor zootehnic, manifestă o grijă deosebită pentru asi­ nui protocol privind coopera­ mentale ale popoarelor să fie
pe întregul judeţ, în «iccsle zi­ respective, precum şi ia depâ- participat la recoltatul porum­ gurarea animalelor cu hrana necesară pc timpul ier­ respectate, iar egalitatea în Preşedintele Consiliului de
le se cer a fi depuse oloi toi i nuşatul şi tranS|zorlul porum­ bului, eliberarea terenului dt» nii. Paralel cu lucrările de recoltare a produselor rea în industriile minieră, drepturi inlrc naţiuni să fie Stat. Nirolae Ceauşescu. si
construcţiei de maşini şi chi­
maxime, iniţiind acţiuni de bului. pe lingă forţele proprii, coceni şi transportul produc­ agroalimcnlarc ei strîng cu atenţie ultimele cantităţi mică. Aceste aranjamente, instaurată. preşedintele Consiliului de
masă. mobilizind toate forţe­ au fost mobilizaţi aproape ţiei din cîmp. Asemenea ac­ de furaje. Pină in prezent au fost strinse, transportate precum şi tratativele purtate Miniştri. Ion Gheorghe Maure**,
le şi mijloacele existente, in- I 000 de tineri, îndeosebi e- ţiuni au fost organizate, sim- şi depozitate 800 tone de furaje, urmînd ca într-o zi- in timpul vizitei vor contri­ Cele două părţi au subliniat au mulţumit penhu primirea
(irrplindu-NC atonii,i spre spri­ îovi. bâlâ şi duminică, la CA.IV dou.î să îndeplinească şi chiar să depăşească planul bui la întărirea relaţiilor eco­ profunda lor îngrijorare în le­ cordială şi ospitalitatea ce
jinirea cooperativelor agrico­ Deoarece în întreprinderile Strei. Batiz. Streisîngcorgiu şi stabilit. Dc asemenea, ei au insilozat pină acum 210 nomico bilaterale. gătură cu persistenta în dife­ le-a fost acordată di* guver­
le râmase in urmă lată cile- agricole dc stat din judeţ au in alic cooperative. Ca urma­ tone de produse din cele 400 cit şi-au planificat. rite părţi ale lumii a unor fo­ nul şi poporul indian.
\ «I aspecte care evidenţiază mai rămas de insâminţat cir­ re, la cooperativa agricolă din Mîinc vor ca şt însilozarca să fie încheiată. Tăriile au apreciat, de ase­ care dc tensiune şi conflicte Preşedintele Consiliului de
mo^ul cum s-a luerat şi re- ca 300 hectare şi de recoltat Strcisîngeorgiu a fost posibil menea, că există perspective armate, care primcjduiesc Slat al Republicii Socialiste
Z'djatele obţinute in ultimele porumbul de pe 500 hectare, să se termine recoltatul po­ O situaţie bună din acest punct de vedere se află reale de cooperare economică securitatea şi pacea mondială. România. Nicolae Ceauşescu.
zile. îndeosebi duminică, pre­ este necesar ea in continuare rumbului. iar la C A IV Strei şi la celelalte cooperative din raza comunei. Coopera­ in terţe ţări şi că această pro­ In acest context, s-a evocat şi solia au invitat pe pre­
cum şi stadiul lucrărilor agri­ să sc lucreze zi şi noapte la lucrarea amintită rămas să torii din Căstău, de pildă, au recoltat şi depozitat 470 blemă trebuie să fie studiată pericolul pe caic il reprezin­ şedintele Republicii India. Va­
cole de toamnă intr-o scrie de terminarea in cel mai scurt tone de furaje, urmind ca astăzi să încheie în linii în continuare. tă continuarea conflictului în rahagiri Venkata Giri. şi so­
Vietnam, cxprimîndu-se
spe­
unuâţi agricole cooperatiste şi timp posibil a acestor acţi­ «.e efectueze ieri pe ultimele mari şi această lucrare, cei din Sibişel şi Orăştinara In cursul convorbirilor, păr­ ranţa că tratativele dc la Pa­ ţia, să facă o vizită oficială
de stat uni Consiliilor dc «administra^ suprafeţe. O preocupare do ţile au constatat cu satisfac­ ris vor duce ia soluţionarea in România
ţie ale I A S Bîrcea şi Sînlâ- seamă a existat şi în ceea ce de .los şi-au depăşit încă de pe acum propriile preve­ ţie existenţa unor puncte dc acestuia pc calc paşnică. în Preşedintele Consiliului de
Duminică — mâria-Orlca. unităţi unde c- priveşte pregătirea producţiei deri. vedere identice sau apropiate cadrul acordurilor de la G e­ Miniştri al Republicii Socialis­
xistâ cele mai mari restanţe. viitoare,' sîmbâlâ şi duminică După cum sc vede harnicii cooperatori din această fată dc problemele internaţio­ neva din 1954. Ia retragerea te România. Ion Gheorghe
acţiuni susţinute Ic revine sarcina să asigure comună manifestă gjrija cuvenită faţă dc animalele nale majore. trupelor străine, astfel incit Maurer. a adresat primului
Preşedintele Consiliului dc
folosirea cu randament ma­
ministru, Indira Gandhi. invi­
xim a forţelor şi mijloacelor proprietate obştească. Stal. Nicolae Ceauşescu, şi poporul vietnamez să-şi poală taţia de a vizita România.
Volumul însemnat de lu­ primul ministru, Indira Gan­
crări ee trebuie executat in de care dispun pentru a evita hotărî soarta fără amestec Invitaţiile au fost acceptate
întreprinderile agricole de orice pierdere dc recoltă şi a dhi, au exprimat ataşamentul dinafară. cu plăcere.