Page 69 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG 4i •ORUMUl SOClAUSMUtUI - MARJ! 21 OCTOMBRIE 1969

IN T E R N A T IO N A L E ®

Lucrările Congresului LA PEKIN AU ÎNCEPUT

Sindical Mondial Convorbirile

| « n •
chino — s o v ie tic e
Cuvîntarea tovarăşului Fiorian Dănălache

PEKIN 20 (Agerprcs) — In Delegaţia guvernamentală
BUDAPESTA 20 — Cores­ comun pentru oamenii mun­ prin care ele vor fi atinse. Cu conformitate cil acordul inter­ sovietică este condusă de V.
pondentul Agerpres, Al Pin- cii din întreaga lume — lup­ rit o organizaţie reuşeşte mai venit între guvernele R.P. V. Kuzncţov. prim-adjiuicl al
taa. transmite : La Budapesta ta pentru pace .şi democraţie, bine să rezolve problemele cu Chineze şi Uniunii Sovietice, ministrului afacerilor externe
vonlinuâ să se desfăşoare lu­ progres şi bunăstare, pentru r are se confruntă pe plan in­ al U.K.S.S.. iar delegaţia gu­
crările celui deal VIF-Ica zădărnicirea planurilor agre­ tern. cu atît mai mult ea ser­ luni dimineaţă au începui la vernamentală chineză dc Ciao
Congres Sindical Mondial. sive ale imperialismului veşte nu numai interesele oa­ Pekin convorbirile dintre de­ Kuan-lma, adjunct al minis­
Luni în cadrul dezbaterilor Aşa rum a arătat evoluţia menilor muncii pe care îi re­ legaţiile guvernamentale ale trului afacerilor externe al
ccncrale ale Congresului a lu­ situaţiei din ultimii am. calea prezintă. ci şi ale clasei mun­ celor două tari. K.P. Chineze.
at cuvintul şeful delegaţiei rea mai fructuoasă spre rea­ citoare internaţionale, cauza
sindicale române. tovarăşul lizarea unităţii de acţiune in­ celor ce muncesc din întreaga
Fiorian Dănălache. preşedin­ tre organizaţiile sindicale dc lume, contribuind in acest fel
tele Consiliului Central al IJ- diverse orientări trece prin la întărirea continuă a soli­
tuunii Generale a Sindicate­ lărgirea contactelor, a schim­ darităţii internaţionale. C o m u n ica # U .R .S .S . —
lor din România După ce a burilor de păreri, prin elimi­ Pe plan extern. Uniunea
salutat Congresul din partea narea suspiciunii şi adversită­ Generală a Sindicatelor din
Consiliului Central al Uniunii ţii — generale îndeosebi de România sprijină pe deplin R. D. Vietnam
Generale a Sindicatelor din perioada războiului rcre — şi politica partidului şi a guver­
România, vorbitorul a relevat prin crearea unui climat dc nului ţării noastre dc dezvol­
că Congresul arc loc inlr-o incredere reciprocă Fxpcrîcn- tare a relaţiilor frăţeşti cu MOSCOVA 20 (Agerpres) — precum si în legătură ru un
perioadă de continuă creştere la sindicalelor din (ara noas toate ţările socialiste, dc în­ La Moscova a fost dat publici larg cerc (Ir probleme legate
a forţelor revoluţionare, pro­ tră. ca şi a celorlalte centrale, tărire a legăturilor dc soli­ ARABIA DE SUD. Adco este oraş cu arhitectură tipic orientală, clădii pe marginea unui taţi» comunicatul cu privire la de dezvoltarea colaborării din
gresiste, democratice şi iubi­ demonstrează că înlilnirile. daritate ru toate forţele anti- crater, cu case căţărate in etoje pe dealurile din jur. In (01031a(ie : Vedere din Aden. convorbirile dintre Leonid Ire U.R.S.S. si R D Vietnam
toare de pace din întreaga lu­ schimburile de păreri şi de imperialisle. in scopul dezvol­ Hrcjnov. secretar general al Partea sovietică si-a reafir­
me experienţă, duse intr-o atmo­ tării colaborării internaţiona­ C.C ol P.C.U.S., Alexri Kosî- mat sprijinul pentru progra­
In marile bătălii de clasă sferă de respect reciproc, fa­ le şi al conlucrării paşnice cu ghin membru al Biroului Po mul in zece puncte al P N K.
lilic al CC al PC.US, preşe­
de de arena internaţională, în vorizează o mai bună cunoaş toate st.itcle lumii, pc baza dintele Consiliului de Miniş din Vietnamul de sud şi al
luptele pentru statornicirea în tere. contribuie la eliminarea principiilor rgnlitâţii. suvera­ Prezenţe româneşti tri. şi al(i conducători de par Guvernului revoluţionar pro­
lume a unui climat de pace, surselor de neîncredere, aju­ nităţii naţionale, neamestecu­ 9 B U L G A R I A vizoriu al Republicii Vietna­
înţelegere şi cooperare intre tă la evidenţierea clementelor lui in treburile interne şi a- tid şi de stat soviet iei si dele­ mului de Sud. considcrînrlu-i
popoare, un rol activ II joacă comune pe care se pot dez­ vontajului reriproc. gaţia de portul şi guvernamen­ o bază justă pentru reglemen­
mişcarea sindicală internaţio­ volta acţiuni dc cooperare Consecventă tradiţiilor in­ peste hotare Deschiderea expo tală .1 11 D. Vietnam, condusă tarea politică a problemei viet­
nală, a relevat tovarăşul Fio­ După părerea noastră — a ternaţionaliste ale mişcării de Fam Van Dong. membru al nameze.
rian Dănălache. Am urmărit spus in continuare vorbitorul muncitoreşti din ţara noastră, ziţiei naţionale B iro ulu i Politie al C.C. al Par­
cu sentimente de deplină so­ “ io ultimii ani s-au depus Uniunea Generală a Sindica­ PARIS 20 - Corespondentul A- şi onlinoziste conduse de Porti­ tidului celor ee muncesc din Ca urmare n convorbirilor
lidaritate marile greve care eforturi, in unele cazuri încu­ lelor din România întreţine gerpres, Georges Dascol. tran­ cul Comunist Român. de pomicultură Vietnam, preşedintele Consili­ au fost semnale acorduri rare
au avut loc in aceste ultime nunate cu succes pentru a­ in prezent legături cu orga­ smite : Cu prilejul Zilei Forţelor iz ului de Miniştri al R D Viet­ prevăd livrarea de către
luni în Italia, Franţa. R.F. a daptarea activităţii FSM nizaşi sindicale din 110 ţâri Armate ole Republicii Socioliste MILANO 20 (Agerprcs). -­ nam In cursul convorbirilor, U.R.S.S. in anul 1970 a unor
Germaniei, Japonia, în Statele Ia realităţile actuale, pentru şi manifestă o permanentă România, ll. col Mîhoi Drongo, In codrul festivalului internaţio­ SOFIA 20 — Corespon­ se arată in comunicat. «1 avut
Unite, Belgia, Anglia, puter­ precizarea caracterului şi ro­ preocupare pentru dezvolta­ otoşotul militor oero şi novai ol nal al filmului documentar şi de dentul Agerpres. Oh leva, loc un schimb dc păreri în le­ produse si materiale necesare
nicele manifestări de luptă lului său in mişcarea sindi­ rea relaţiilor sale ru sindica­ televiziune de la Milono, filmul transmite : In oraşul Kius- gătură ru situaţia creată în dezvoltării economici RD.
ale sindicatelor şi maselor cală contemporană Continua­ lele din întreaga lume. pc României in Franţa, a ţinut o românesc „Greierele şi furnico" terulil din Bulgaria s-a des ţările Peninsulei Indoehina în Vietnam şi capacităţii de apă­
muncitoare din ţările Ameri- rea şi îmbogăţirea pc mai de­ baza intereselor comune de conferinţă de presa. in codrul ol lui Victor Antonescu o primit rhis a 4 a expoziţie naţio­ urma agresiunii americane. rare a ţârii.
cii Latine şi din alte părţi parte a procesului pozitiv de clasă ale celor re muncesc. câreio a evocat pe lorg istoricul diplomo de onoore. lijnd cotat nală bulgară de pomi<-uita­
ale lumii adaptare la cerinţele vremii Cuvintul şefului dclogaliei luptei duse de poporul român şl co cel moi bun film de dese­ ră La mitingul organizat cu
Creşterea continuă a rolu­ vor spori aportul FSM la sindicale române a fost pri­ ne onimote pentru lelcvi/îune areaslâ ocazie a luat ciivin-
lui şi aportului sindicatelor luptele desfăşurate de oame­ mii cu deosebit interes dc ormata 50 pentru eliberarea Au moi fost acordate douâ pre lul Torlor Jîvkov. prmvse- M cgaţia dc partid $1 dc
din ţările socialiste la rezol­ nii muncii pentru interesele participanţii la Congres. României de sub jugul (osos! mii speciale filmului sponiol „Ţo crelar al C C. «ll P C IV. pre­
varea problemelor construcţi­ tor vitale Sporirea rolului şi Tot luni. în cadrul dezbate­ Vorbitorul a subliniat rolul jucot
ei socialiste, mişcările de ma­ contribuţiei FSM depinde in rilor Congresului, au mai lu­ de forţele potriolicc, democrole ra fanteziei" şi peliculei france­ şedintele Consiliului de Mi­
FI a arătat, printre altoie, stat a R. S. Cehoslovace
rc amploare desfăşurate de mod direct de măsura in care at cuvintul reprezentanţi ai ze „Foblio magicianul". niştri al R P Bulgaria
sindicatele din ţările capita­ în preocupările federaţiei vor sindicalelor din Moli. Uniu­
liste în apărarea intereselor fi reflectate revendicările şi nea ^ovielieă. Italia. Ruanda. râ principala sarcină în cin­
cinalul următor va fi intro­
legitime ale maselor munci­ «aspiraţiile oamenilor muncii .Suedia. Cuba. Filipine şi alte ducerea tehnologiei si a me­ a sosit ia Moscova
toare. demonstrează că miş­ din diferite regiuni ale lumii ţâri. precum şi Bortii llolin
carea sindicală, în ansamblul Fste pozitiv eâ modificări­ director general adjunct a) c u b a Un d scurs a1 fui Fidel Oastro todelor industriale in pro­
său, s-a dezvoltat, reprezen- le la statutul FSM reflectă Biroului International al Mun­ ducţia agricolă oentrii rezol­ MOSCOVA 20 (Agerpres) — slovaci au fost întîmpinaţi de
lind o forţă socială impor­ împletirea luptei pentru re­ cii Participanţii la congres HAVANA 29 — Coîcşpnndm- dii dr zootehnic din provincia varea cu succes a acestei La 20 octombrie, la Moscova Leonid Brejnev. secretar ge­
tantă. caic. prin acţiuni uni­ vendicările economice şi soci­ au aprobat în unanimitate tul Agcrpres. V. Stam.ilc, Las Villas, primul ministru si sarcini, un rol tul mai mare a sosii inlr-o vizită oficială neral al CC. al FCLIS. Ni-
te. poate influenţa evoluţia ale cu cea pentru revendicări modificările la stalului Fede­ transmite ; Cu ocazia absolvi­ ui imul secretar al Comitetului va reveni industriei bulga­ delegai ia de partid şi dc slut holai Podgornîi. preşedintele
societăţii în direcţia progresu­ de ordin politic. raţiei Sindicale Mondiale. rii primei promoţii a Facultă­ Contrai ol Partidului Comu­ re eonstructo.irc de maşini a RS. Cehoslovace, compusă Prezidiului Sovietului Suprem
lui şi păcii In condiţiile actuale. înfăp­ La arest punct a luat cu­ ţii do agronomic a Instituiw- nist din Cuba. Fidel Castro. a şi industriei chimice din Gust.av Ilusak. prim-so- al U.R.S.S., Alexei Kosiglnn,
Sindicatele din România tuirea scopurilor pentru care vântul şi tovarăşa Lansa ;ui tehnologic şi a Şcolii m .‘ rostit un discurs in care a tre­ In încheierea cuvântării crotar al CC. «al PC din Ce­ preşedintele Consiliului de
Munlcanu, secretara U.G.SR
consideră important faptul că a fost creată Federaţia Sin­ cut in revistă succesele obţi­ sale Todor JivUov a relevat hoslovacia (conducătorul dele­ Miniştri şi dc alţi conducători
în documentele prezentate dicală Mondială necesită în­ nute dc poporul cubanez în pe larg insemnâlalea pomi- gaţiei). I.udvik Svoboda. pre­ de partid şi de stat sovietici.
Congresului se apreciază că tărirea pe scară internaţiona­ domeniul ştiinţei, cullvirii şi cullurii în economia tării si şedintele USC. Oldrich Cer­
stabilirea sarcinilor şi a o- lă a legăturilor de solidarita­ economici a criticat subaprecierea .1- ni k. preşedintele guvernului,
biectivclor de viitor ale FSM te şi colaborare intre orgahi- Feticitind noiui t .-o moţii de .-cstcîn in unele judele din şi alţi conducători de partid In aceeaşi zi a avut loc o
trebuie să sc faeâ neapărat în zaţiile oamenilor muncii, spri­ Val de greve în Italia absolvenţi. Fidel Castro a ară- Bulgaria. şi de stat ai Cehoslovaciei. convorbire inţre conducătorii
funcţie de condiţii şi opinii, jinirea activităţilor iniţiate şi tat"câ fiee.are diplomă repre­ La sosire oaspeţii ceho­ sovietici si cehoslovaci
care caracterizează mişcarea organizate în deplină autono­ zintă nu numai o victorie eco­
sindicală internaţională, să ţi­ mie de organizaţiile sindica­ nomică şi tehnică, ci şi o vic­
nă seama dc interesele comu­ le afiliate Uniunea Generală ROMA 20 (Agcrpres) — ccl de la întreprinderile „Pi- torie morală şi politică Vorbi­ I w inm im .1 ■ l m rUF1 'IT'lfTIMnrT
ne ale celor ce muncesc. Desi­ a Sindicatelor din România Ifalin sc află săplămîna aceas­ rclli", producătoare dc cau­
gur că intre centralele mem­ consideră că respectarea ne­ ta in faţa unui nou val de gre­ ciucuri. Ei cer reluarea trata­ torul a subliniat că. în villimu
bre ale FSM şi cele dc alte abătută a autonomiei fiecărei tivelor intre reprezentanţii pa­ cinci ani. in Cuba nu fost for­
maţi peste 6 000 de agronomi
afilieri există deosebiri pro­ centrale afiliate, a dreptului ve. Ia care vor participa apro­ tronatului şi conducerea sin­ şi zoolrhnlcieni cu studii me­ CURIER • CURIER • CURIER
funde de concepţii intr-o se­ său dc a acţiona in funcţie ximativ 5 milioane de persoa­ dicală. în vederea înnoirii con­
rie de probleme fundamenta­ dc condiţiile in care işi des­ ne. Luni au declarat o grevă dii şi superioare Pînâ în anul
le ale vieţii politice şi social- făşoară activitatea, de tradi­ dc patru zile lucrătorii din tractelor colective dc muncă. IPTr». a arătat el. numărul dc
economice contemporane, mai ţiile şi problemele specifice sectorul poştal, iar miercuri Tn unele oraşe vor fi parali­ cadre pentru agricultură va
ales in re priveşte natura si cu care sc confruntă oamenii acestora li se vor alătura cei zate. spre sfîşitul săptăminii. creste cu încă 10 000
conţinutul relaţiilor dintre muncii din ţara respectivă de la telefoane şi telegraf. Mai transporturile publice, ca ur­ Primul ministru al Cubei Intre detaşamente ale Gu­ l’rnnă regretul in legătură cu
muncă şi capital, a relevat decurge in mod necesar din multe tone de scrisori vor râ- mare a grevelor lucrătorilor de c-a referit apoi la campania de vernului revoluţionar provi­ recentele incidente intre co-
vorbitorul Cu toate acestea, aceea că fiecare organizaţie mlne ncexpcdialc. iar o parte In autobuze şi tramvaie. De a- recoltare şi prelucrare «a tres­ zoriu al Republicii Vietna­ Iu centrul Lagosuiui s-au nnniiljlile religioase care au
diferenţele de concepţii poli­ este rea mai în măsură să cu­ a ţârii ar putea rămînc izola­ semcnca. muncitorii de la tiei de zahăr, arâtînd eâ exis­ mului dc Sud şi o scrie de u­ produs luni ciocniri intre .•'Ut toc in statul Gujaral >1
tice. filozofice, religioase nu noască problemele din ţara tă timp dc douâ zile. în urma răite ferate au onuntat că vor tă toate condiţiile pentru obţi­ nităţi saigoneze s-a produs politie şi personalul Băncii indensebi la AlimodabaJ
pot constitui o piedică în sa. să aprecieze necesilâlilc întreruperii legăturilor telefo­ declara joi o grevă de 21 (Ic nerea în anul \ iilor a unei pro­ duminică scara o ciocnire dr l"cu 1»ale ‘ligeiiene. care a Luind eti'inlul la reuniunea
cooperarea dintre sindicate, dezvoltării soeialc şi cerinţele nice. Toi luni au intrat in gre­ ore. ducţii record de 10 milioane amploare întru zonă siiua- organizat o grevă cerind comitetului, premierul Indi-
mai ales atunci cind se adu­ membrilor pe rare ii repre­ vă 1 500 000 dc cadre didactice Cele trei mari centrale sin­ tone dc zahăr. Paralel cu dez­ lâ la 230 km sud de Saigon. mg i.uaren salariilor Inci­ ra Candid a subliniat peri­
ce în prim plan ceea ce este zintă. formele şi mijloacele $i funcţionari de stal. iar me­ dicale italiene — C'.G.t.L., voltarea industriei zahărului, Lupta a durat mai multe n- dentele an durai pairii ore. odul pe care îl reprezintă
dicii şi funcţionarii bancari au C.I.S L. şi LM.L. — au anunţat o arătat in încheiere vorbita rc şi s-a soldai cu pierderi Mai mullc persoane au fost asemenea incidente pentru
enunţat că vor întrerupe lucrul că vor fi organizate greve de rul. în următorii ani vor fi de ambele părţi. Forţele spi- arestate. unilaiea tării. Este necesară
dacă nu le vor fi satisfăcute 24 de ore pe scară naţională, depuse eforturi pentru crea goneze au lost .susţinute de — a spus Indira Gandlii —
aparate dc zbor ale trupe­
împotriva
pentru a protesta
studierea cauzelor care au
Tulburări în Republica revendicările. lipsei de locuinţe şi a chiriilor rea şi dezvoltarea altar ramuri lor S L'.A. L'n elicopter ame­ determinai izbucnirea inci­
ale industriei, mecanicii, pe­
Tot în cursul acestei săptă-
Ttitni au fost anunţate greve deosebit de mari. La Ronia. trochimiei. industriei bunuri­ rican a fost doboril de că­ dentelor religioase susominti-
la care vor participa 1 260 000 70 000 dc persoane au partici­ lor de larg consum, a con­ tre patrioţi. te şi adoptarea unor măsuri
D om inicană de melalurglşti. 900 000 de pat la o manifestaţie dc pro­ Comitetul premiului eficiente pentru a elimina a-
constructori, 200 000 de lucră­ test împotriva lipsei de locuin­ strucţiei de şosele si căi ferate, ♦ Q # Nobcl pentru pnrc al cesfc cauze.
tori din industria chimică şl ţe. lacuri dc acumulare. Parlamentului nor\cgi
SANTO DOMINGO 20 (A- au fost rănile, iar peste 200 a- Secretatul general al Co­ an a atribuit luni acest
gerpres). — Unităţi ale poliţiei rrstatc Printre cei arestaţi s a mitetului Central al Parli- 4 0 #
dominicane au atacat dumini­ aflat şi Jose Francisco Pena lui N'eo Lan llaksal. Fu mi premiu pe anul 19(>u Or­
că pe participanţii la un mi­ Gomez. secretarul general al Vongvicil. a adresat copre­ ganizaţiei Internaţiona­ La 20 octombrie au părăsit
le a Muncii (O(M), Pre­
ting al Partidului revoluţionar Partidului revoluţionar domi­ CHILE C onflict în tr e g u v e rn şedinţilor Conferinţei dc la miul. in valoare de Moscova, plecînd spre New
dominican, desfăşurat într-u- nican. care îl înlocuieşte pe Geneva cu privire la Laos Torit, cosmonauţii sovietici
175(100 de coroane sue­
nul din cartierele periferice liderul partidului Juan Bosch, un mesaj iu care după cum deze. va fi remis la 10 Gbeorglii Beregovoi şi Kon-
ale capitalei ţârii, Santo Do- aflat in exil în Europa. Gomez. relatează agenţia VNA de­ decembrie eu prilejul li­ sfantin Fcoklistov, doctor in
mingo. In cursul ciocnirilor o care a fost apoi pus în liber­ ş i m i l i t a r i nunţă „intensificarea agre­ nei ceremonii rare va ştiinţe tehnice. Primul a zbu-
persoană a fost ucisă, alte i0 tate, a acuzat poliţia că ar fi în­ siunii S.U.A. în Lans**. Do- a\ea loc Ia Universita­ ra( la bordul navei cosmice
cercat să-l asasineze şi a anun­ cumenlut relevă eă efective­ tea (lin Oslo „Soiuz-3‘\ iar cel dc-nl doilea
ţat convocarea unei reuniuni SANTIAGO DE CHILE 20 stalarea imediată a generalu­ Ştiri neconfirmatc menţio­ le militare americane care — la bordul lui „Vosliod".
extraordinare a Consiliului (Agerpres) — In Chile s-a lui Viaux la comanda acestei nează că ministrul dc finan­ se află in prezent in Laos Cei doi cosmonauţi sovietici
executiv al P.R D. pentru a declanşat un conflict între divizii Ca urmare a publică­ ţe. Andres Zaldivar. şi-ar fi se cifrează la aproximativ Organizaţia Interna­ întorc astfel vizita făcută 0-
Alegeri parţi­ examina măsurile ce vor fi unele sectoare ale forţelor rii acestei scrisori, ediţiile de prezentat demisia. în urma 14 000 de oameni. La aces­ ţională a Muncii, al că­ n 111 acesta de astronautul a-
luate tn lumina incidentelor armate şi guvernul preşedin­ vinerea trecută a ziarelor presiunilor exercitate de co­ tea se adaugă consilieri şi rui sediu este la Geno­ mei ican F'rank llonnan in
de duminică. telui Eduardo Frei. După cum .La Segunda" şi ..Primera mandanţii militari, pentru unităţi de comando (ailan- va. .1 fost fondată in Uniunea Sovietică.
ale în Fran|a Ultimele tulburări din Re­ s-a anunţat la Santiago dc Plana" au fost confiscate, iar mărirea substanţială a solde­ deze, saigoneze şi ciankaişis- 1919 in baza Tratatului
publica Dominicană au loc in­ Chile, punerea în retragere ,.EI Diario Ilustrado" nu a lor ofiţerilor. le. de la Versailles în ca­
tr-un moment în care se inten- a trei generali — Manucl mai apărut sîmbâtâ. Au fost Guvernul chilian a cerut drul Societăţii Naţiuni­
PARIS 20 — Corespon­ Fificâ campania în vederea ale­ tuturor mijloacelor de infor­ *©<► lor. După cel de al doi­ Luni au sosit la Ankara ce
dentul Agerprcs, Oeorges Pinochct, Fiorian Silva şi supuse unei măsuri de con­ mare să „manifeste reţinere" lea război mondial in trei astronauţi americani do
Dascal, transmite : Alegeri­ gerilor prezidenţiale. Printre Roberto Viaux — a contri­ fiscare şi două ziare din An- în publicarea şliriler privind După cum anunţă agenţia 1946. OIM a devenit pe nava spaţială ..Apollo-1!'
le parţiale care s-nu desfă­ participanţii la această cam­ buit la încordarea relaţiilor tofagasta. divergenţele existente cu mi­ IMEN, Comandamentul Orga. prima instituţie specia­ — Neil Armsfrong. Mic baci
şurat duminică, in şase cir­ panie se află fostul lider al dintre armată şi guvernul ci­ Cercuri informate din ca­ nizaţici pentru Eliberarea lizată a Organizaţiei Cnllins şi EJwin Atdrin. care
cumscripţii electorale din forţelor dc dreapta, generalul vil. mai ales după ec ofiţerii pitala chiliană, citate de a­ litarii. intrucît acestea ar pu­ Palestinei a hotărît. în ca­ întreprind un turneu într-o
Franţa nu au adus. conform Wessin y Wessin. care afirma operativi şi de stat major genţia Prensa T^atina, au tea „alarma publicul" Se drul unei reuniuni speciale N.aţiunilor Unite Fa serie de ţări din Europa. E
momentul
mimară in
aşteptărilor, surprize. In­ că se bucură de sprijinul unor şi-nu exprimat deschis ne­ menţionat râ alţi patru gene-i consideră ci o reglementa­ eomocate la Amman, să res­ de fa|.â 120 de state
tr-adevăr, eincî din cei şase sectoare ale armatei, şi fostul mulţumirea faţă de refuzul rali vnr.fi puşi in retragere re a situaţiei ar putea inter­ pingă avertismentul autori­ membre, printre care si vor fi primiţi dc preşedintele
candidaţi ai majorităţii au preşedinte al guvernului pro­ autorităţilor de a li se mări pînâ la sfîrşitul anului. De veni numai in cazul reinsta­ tăţilor libaneze de a desfiin­ România Republicii Turcia. Covdct Su-
fost realeşi de la primul vizoriu. Heclor Garcia Godoy, salariile. Un număr de 36 o­ asemenea. Ministerul Apără­ lării generalului Roberto ţa bazele dc guerilă din par­ nay şi dc alte ofici.ilităli
turce.
tur de scrutin cu majorita­ rare a funcţionat în 1065 in fiţeri. aparţinind diviziei I. rii a comunicat că un număr Viaux la comanda diviziei I. tea de sud a Libanului. Or­
te absolută, excepţie fâcînd perioada ocupaţiei Republicii au semnat o scrisoare deschi­ de 22 colonei, precum şi nu­ deoarece el sc bucură de o ganizaţia palestiniană a ce­
fostul prim ministru Mauri- Dominicane de către trupele să adresată preşedintelui E- meroşi alţi ofiţeri superiori mare influenţă în rîndurilc rul. totodată, retragerea tru­ ♦ O *
cc Couve de Murviile, care nord-amerieane. duardo Frei în care cer rein­ vor părăsi forţele armate. armatei chiliene pelor libaneze caic au în­ Alţi nouă palrinţi sud-afii-
in circumscripţia Yvclines conjurat aceste baze. Intre câni au compărut în fala Curţii Premierul sudanez Abu-
(regiunea pariziană) a obţi­ trupele libaneze şî elcmcnle Supreme dc la Pretoria. Ei bakr Awadallah a acordat a-
nu; numai 41 la sută din ale organizaţiilor palestinie­ sint acuzaţi de oficialităţile renfici iMEN un interviu in
voturile exprimate Precizările preşedintelui Incendiu gigantic în R. S. A. ne s-au jvrodus simbălă noi rasiste că au organizai in care s-a referit Ia politica pe
l i scrutinul de duminică, ciocniri, primele dc Io inci­ bantustanele din Transvaa! rare guvernul săli o promo­
vează în scopuf reglementă­
indepen- 0. Candia privind politica Boliviei
candidaţii majorităţii (UDR DURRAN 20 (Agerpres). — La lumina zilei, relata co­ dentele caic au avut loc in acţiuni indreplotc împotriva rii situaţiei din provinciile
si Republicani Un incendiu gigantic, însoţit respondentul agenţiei France luna aprilie a acestui an. guvernului de la Pretoria.
ilcn'ij deşi şi-au sporit po- de violente explozii, a izbucnit Presse, spectacolul era dezo­ meridionale — unde potrivit
/ii_i:)c, au pierdut numoron- LA PAZ 20 (Agerpres) — ţeluri au fost abandonate de în zorii zilei de luni in doru­ lant. învinse, flăcările ceda­ ♦ O * ♦ 0 * relatărilor agenţiilor dc pre­
• voturi — faţă de alcge- Preşedintele Boliviei, genera­ liderii M.N R . partid care a rile portului sud-african Dur- seră locul unor enorme coloa­ ('antonul elveţian Tessin a să. continuă sâ aibă loc in­
rili 11n iunie 1961. — datO- lul Alfredo Ovando Candia. a început să sc birocratizeze, sâ ban. Flăcările s-au extins cu ne de fum. negre si înăbuşi­ aprobat in baza unui refe­ Comitetul permanent al cidente sporadice între uni­
'il;i m bună parte abţine­ acordat un interviu corespon­ se dividâ în diferite fracţiuni repeziciune pe ci leva sute dr toare. care se înălţau in spira­ rendum o lege decimală Consiliului unităţii naţionale tăţile guvernului de (a Kliar
rilor masive ale alegători­ dentului din La Taz al agen­ şi sâ formeze camarile, ceea metri, cnprinzind o scrie dc le lente spre cer Pe sute de prin care se acordă femeilor — organism care reuneşte tum si triburile locale finii'
lor la circumscripţia unde ţiei Prensa Latina, în care s-a re a pus capăt caracterului re­ antrepozite unde. se pare, sc metri pătraţi se află numai dreptul do vot. Este cel do-nl reprezenlanţii principalelor din i>i imcle decrete ale ac­
a pn-zi-Mal Couve de referit la unele aspecte ale voluţionar al acestuia. După aflau arme şi muniţii. ruine, carcase calcinate. va­ şaselea din cele 25 de can­ partide politice di» India, tualului regim, a reaminth
>11. locul al doilea a dezvoltării ecnnomice şi poli­ 1904 si după răsturnarea de la Timp de cinci ore. pompierii goane dc mărfuri, depozite de toane şi scmicanfoane elve­ creat în 1961 dc .lawaharlal Awadallah. a fost cel referi­
â>v| ocupat do Midiei Ro- tice a (arii sale. Subliniind că otitei e a M.NR. — a continuat si locuitorii din apropiere au muniţii, un rezervor de petrol, ţiene care acordă drepturi Nchru —. a dai publicităţii tor la dezvoltarea economie;'
ard candidat ul partidului guvernul instalat în urma lo­ rţ — au apărut o nouă seric revărsat mii de tone de apă şî toate învălmăşite şi distruse electorale depline femeilor. o declaraţie în care işi cx- socială si culturală a provin­
^orialisl Unificat care a viturii de stat dc la 20 septem­ He contradicţii si nu a existat zăpadă carbonică asupra vâl­ laolaltă de flăcări ciilor sudice ale tării.
obţinui L?U "> la sută din vo­ brie 1900 intenţionează să con­ o doctrină politică clară. vătăilor purpurii şi imense Şi. din cind în cind. prin
turi tinue politica promovată între Râspunzînd la o întrebare care păreau ci scaldă întreg
In circiimscripi ia din anii 1952-1964 de partidul Miş­ In legătură cu durata menţi­ portul in strania lor lumină împrejurimi mai răsună, spre
Yvclims. al ilodca Im dc carea naţională revoluţionară, nerii la putere a actualului roşiatică. spaima locuitorilor, eîte o ex­
Cauzele acestui incendiu, ce! CI IRIFR • CURIER . CURIER
scrutin dintre Couve dc concretizată prin naţionaliza­ regim militar. preşedintele Incendiul n-a provocat nici plozie întirziatâ.
Vfurv iile si Michcl Rocard rea minelor, realizarea refor­ Candia a afirmat eă se inten­ o victimă, in schimb, pagubele
va avea loc duminica vii­ mei agrare, votul universal, ţionează revenirea la o forţă materiale depăşesc. potrivit
toare preşedintele Ovando Candia a civilă organizată care sâ se primelor aprecieri, cîtcva mi­ mai mare din istoria Durbanu-
arătat că, pc parcurs, aceste bucure de sprijinii! popular. lioane de dolari. lui. nu se cunosc încă.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva. «4 OtîS