Page 7 - Drumul_socialismului_1969_10

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI OCTOMBRIE 1969

DIALOG CU noastră foarte putini se ocupau maşlu şl N. Creţu. In luna de­ lls" a primit 8 hectare de te­ Produsele formate riln droguri,

In urmă eu 40 de ani în ţara
| Volum sporit de mărfuri
extracte, ceaiuri, siropuri, vi­
cembrie 1829 Jn oraşul Orâştie,
ren lingă localul administrativ
cu cultivarea plantelor medici­
ctc., au fost comercializate in
ţionează şl azi. Acest teren s-a
şi-şi Începe activitatea „Digita-
nale, coleotârlle fficfndu-se mal Judeţul Hunedoara e Înfiinţată din strada I C. Frlmu unde func­ nuri medicinale, legume uscate
Datorită
tară şi peslc hotare.
minerilor
lls" — prima cooperativă agri­
Irigat ţl s-a prelucrat conform
mult de străini pentru
la dispoziţi
|
export,
calităţii superioare a produse­
cola română pentru cultura şl
CITITORII I I tar noi tributari străinătăţii fă­ colectarea plantelor medicinale în răsadniţe reci şl calde, sau lor sale. cooperativa „Dlgitalis"
cerinţelor fiecărei varietăţi de
plante. Plantele sc lnsămlniau
ceam import de produsele plan­
Orăstie, e-a făcut repede cunos­
şl produse chlmico-farmaeeutl-
telor medicinale şl de droguri.
cută şl a participat la mal mul­
ce cu un grup de 16 asociaţi.
Atunci Samollă Clumaşlu, pro­
Schimbările profunde pe­ vîndiite către populaţie cu­ fesor de ştiinţe naturale la 11- S-a hotârît ea funcţiile consiliu­ direct în teren. Prin culturi şl te expoziţii naţionale. In presa
vremii se puteau citi deseori a-
selecţionere s-a reuşit sâ se pro-
lui de adminisiraţle şl a cengo-
trecute în ultimii ani în pe­ noaşte, in aceşti ani, creş­ preclcrl ca acestea : „Coooera-
isajul economic al Văii Jiu- teri deosebite. Dacă în 1968 tivn de plante medicinale din
Orâştlc este o mfndrle naţiona­
Dumitru Sicoie — Bâţâlari. trebuie sâ se adreseze la sus- i lui au înregistrat — cum e valoarea mărfurilor puse la lă".
De asemenea, cooperativa, a
Conform instrucţiunilor 1513/ amintitul oficiu printr-o cere­ firesc — prefaceri însemna­ dispoziţia populaţiei din A luai parte la multe expoziţii in­
1965 — ale Ministerului Fi­ re în care sâ specifice urmă­ te şi in viaţa oamenilor din Valea Jiului însuma 696 ternaţionale In anii 1932. 1935,
nanţelor — cuantumul aloca­ toarele date : numele şi pre­ acest bazin carbonifer. Mii­ milioane lei, tn acest an. pe 1939, 1941, 1942. cind a obţinut
ţiei de stat pentru copii se numele, ziua, luna. anul şi lo­ le de apartamente date in parcursul a numai 9 luni, diplome de onoare, premiul in-
tli şl medalii de aur. Astfel, in
stabileşte astfel : a) 100 lei cul naşterii, perioada şi locul folosinţă, numeroasele uni- valoarea reprezintă 714 mi­ 1942 cu Adresa nr. 371/17. VI., a
lunar de copil, pentru benefi­ de muncâ (judeţul, oraşul, j tăţi comerciale moderne şl lioane Ici. îmbunătăţiri în­ Expoziţiei din Milano, cooperati­
ciarii de alocaţie cu domici­ strada) pentru care solicită I bine dotate au dus la croş- va „Digltalls" primeşte mulţu­
miri pentru „Concursul la reu­
liul statornic in mediul ur­ adeverinţă. Este bine, în ca­ I terea gradului de confort al semnate s-au înregistrat în şita pavilionului României".
ban. indiferent de locul de zul că solicitantul posedă locuilorilor, la îmbunătăţi- aprovizionarea cu mărfuri, Cooperativa întreţinea legături
muncă : b) 50 lei lunar, de carnet de asigurare, sâ fie a­ | rea standardului general dc depozitarea, păstrarea şi comerciale cu Casa Puhlmann
din Berlin. Lelpzig, Blnzer Zahn
copil pentru beneficiarii de nexat la cerere. Cetăţenilor ca­ din Viena, The Old Ştrand Chi­
alocaţii cu domiciliul stator­ re sc prezintă personal — | viaţă. Volumul mărfurilor desfacerea acestora. mica! and Drog-Londro, apoi cu
nic In mediul rural. Conform pentru cei din provincie acce­ Cehoslovacia, Ungaria. Olanda,
Palestina, Franţa, Belgia, Italia,
Decretului 150/1909, cuantu­ sul este permis în orice zi — Danemarca. Iugoslavia, Elveţia.
mul alocaţiei s-a mărit, înce- li se pun la dispoziţie for­ Scandlnavia, Finlanda. America.
pînd cu data de 1 martie a.c., mulare tip. Acestea sînt for­ Anii de zbucium al războiu­
cu 30 lei de copil. In conclu­ malităţile ce se cer. în vede­ 1 Noi cadre calificate ceul Aurel Vlaicu, iniţiatorul şl rllor, a preşedintelui şi vice­ ducâ varietăţi superioare ca mă­ lui mondial 1939-1915 au fost
foarte grei pentru viaţa coope­
zie, Oficiul de pensii vă acor­ rea stabilirii vechimii în fondatorul actualei întreprinderi preşedintelui sâ fie i onorifice, rime. aromă şl bogate In princi­ rativei „Digltalls" Incit nu o da­
deci nesalariate. Intre anii 19S0-
pii Active.
de plante medicinale din Or/lş-
dă legal suma de 00 lei drept muncâ pentru activitatea de­ tle, ajutat de învăţătorul Nico­ 1919. preşedinte a) cooperativei Produsele Digltalls purpure* , tâ conducerea acesteia a trebuit
sâ-şl dea salariul tn marc par­
alocaţie pentru fiecare copil. pusă la fostele întreprinderi | în reţeaua comercială i lae Cretu şl farmacistul Andrei „Digltalls" a fost ales prof. S. şl lanata. Mentha plperlta au fost te cooperativei pentru a ne plăti
particulare. In cazul că soli­ Farago. au stabilit convocarea u- Clumaşlu. Şefi de culturi au fost obiectul unor cercetări ştiinţi­ muncitorii.
nol adunări pentru înfiinţarea
numiţi Aurel Toden şl Aurel
Floarea Lazăr — Bâiţa. In citantul posedă carnet de o- | cooperativei de plante medici­ Junlc. Pentru colectare n-au an­ fice făcute In laboratorul de bo­ In ultimii ani, Întreprinderea
tanică generală şl farmaceutica
urma constatărilor făcute de sigurâri. eliberat pînâ la data j In reţeaua comercială a jn- publică din Hunedoara, Pe- j nale. In luna septembrie 1929 gajat Şl Instruit colectori, Inflln- a Facultăţii de farmacie din de plante medicinale din Orâştie
noi rezultă că Oficiul de pen­ de 1 ianuarie 1949, cu foile ■ dejului nostru şi-au începui troşoni, Deva, Brad. Astfel, j s-au întrunit la şcoala primară ţtndu-se subcentre de colectare Bucureşti de către prof. Solaco- a cunoscut o continua dezvolta­
sii Deva vă acordă o pensie ştampilate sau timbrate de de curind activitatea noile iu unităţile comerciale din j $1 eu procedat la Înfiinţarea in diferite regiuni ale ţârii. lu şl Constantlnescu, Iar rezul­ re. Azi. urmaşii aeestor înain­
Primele culturi de plante «-au
de 486 Ici lunar, dc la data fosta Casă centrală de asigu­ cadre dc absolvenţi ai şcoli- aceste oraşe vor contribui la j cooperativei .,Dlgltnlls“. Ar.tfe) făcut de către asociaţii S. Ciu- tatul a fost publicat în Buleti­ taşi, purtători al vechil tradi­
de 1 ianuarie 1969. Faptul că rări sociale, nu mai este ne­ j lor profesionale comerciale o mai bună servire a cum- j ziua de 22 septembrie este ziua maşlu, N. Creţu. Oh. Cugevean. nul Societăţii de ştiinţe farma­
dumneavoastră primiţi o su­ i După ce s-au pregătit teore* părător (lor 51 de vinzâtori j de naştere a acestei cooperati­ N. Bobel. N. Voj. şl R. Boz- ceutice dtn România nr. 3. pag. ţii. lucrează cu aceeaşi perseve­
mă mai mică, nu ştim cui voie de adeverinţă întrudt i tic în şcolile din Petroşani dc produse alîmcntaie, 35 de j ve. Statutele eu fost aprobate de dog pe terenurile proprii. Ser Şfl, în care autorii apreciază „ca renţă şl pasiune pentru colecta­
s-ar putea datora. Oficiul de carnetul de asigurare consti­ ! Cluj şi Crniova şî nu făcut vînzălori dc produse textile, j către Institutul naţional al coo­ mlnţele necesare au fost coman­ bune frunzele de Digltalls obţi­ rea plantelor medicinale, obtl-
pensii Deva in colaborare cu tuie proba valabilă de vechi­ practică în unităţi comerciale electrotehnice, mctalo-chimi- j peraţiei Bucureşti. cu nr. date de la Semluţeria Smldt din nute de această cooporallvâ" şl nţnd produse de calitate supe­
rioară, căutate şl bine apreciate
Direcţia judeţeană de poştă me în muncâ pentru perioada j reprezentative, cei peste 150 ce, 37 de ospătari, 14 cofe- | 29 594/14 noiembrie 1029. Actul Erfurt şl Balsz din Oradea pre­ stabileşte ca s4 fie un „etalnn in ţară şi peste hotare.
şi telecomunicaţii vor între­ respectivă. Trebuie reţinut că i de ubsolvcnţi nu fost repar* tari şi bucătari, 8 mecanici | constitutiv şl statutele au fost cum el din Alte colectări. După naţional şl standardizarea unul
prinde cercetări pentru a elu­ j tizaţi în unităţile alimentare, de utilaje şi instalaţii frigo­ autentificate la Judecătoria din multe şl grele Intervenţii, din tip unic care sâ fie Întrebuin­ Prof. LIVIA CIUMAŞIU
cida cazul. Răspunsul şi mă­ Ja oficiul amintit mai sus se j industriale şi de alimentaţie rifice. Orâştie- prin delegaţii : S. Clu- anul 1937 cooperativa „Dlglta- ţat In toate farmaciile din ţara". Orâştie
surile întreprinse o să vi le găsesc şi actele doveditoare
comunice la domiciliu. pentru perioadele în care, u- i
nil cetăţeni români, au parti­
Vasile Chiaburu — Hune­
doara. Sperăm că sînteţi mul­ cipat la munca de reconstruc­
ţumit de modul cum v-a re­ ţie, au îndeplinit obligaţii mi­ ACTUALITĂŢI
zolvat reclamaţia Filiala litare în armatele altor state,
O.N.T. Deva.
sau au fost prizonieri de
Andrei Thalmann — Hune­ război.
doara. Informaţia de care ne MEDICALE
scrieţi dumneavoastră, am Nicolae Ştefia — Leauţ. Nu
primit-o de la Agenţia româ­ ne supără faptul că ne asal­ $ IN STRADA MÂ- a LA OFICIUL DE PEN­
nă de presă Bucureşti. Pen­ taţi cu întrebări, dar multe SII de pe lingă Direcţia ju­
tru lămuriri suplimentare dintre ele pot fi clarificate RÂŞTI DIN CARTIERUL deţeană pentru probleme de
vă îndrumăm să luaţi legătu­ GOJDU — Deva a luat fiinţa muncă şi ocrotiri sociale se „Boala brutarilor"
ra cu dumnealor, la consiliul popular al comu­ o nouă piaţă de alimente. In Berlinul occidental au
nei pe raza căreia domicili­ Deocamdată se organizează rezolvă in prezent dosarele fost efectuate, sub conducerea
de pensionare depuse după
Anghel Angheloni — satul aţi. E bine sâ staţi de vorbă aici doar comerţul cu legu­ 25 septembrie a.c. prof. Herbert Herxheimer, o
Pâucine.şti, comuna Sarmize- personal cu tovarăşul preşe­ me şi fructe dar ca se na serie de cercetări privind e­
voluţia
aşa-numitei boli a
getusa. Cei care au desfăşu­ dinte pentru a vă lămuri în extinde, brutarilor — o alergie împo­
6 INCEPIND CU 15 SEP­
rat activitate la fostele Între­ rezolvarea cazului pe care-1 TEMBRIE A C. D.R.T.A. DE­ triva fâinei. In acest scop au
prinderi particulare şi au ne­ relataţi. Noi nu ne putem fost puşi sub observaţie timp
voie de dovadă pentru stabi­ pronunţa nici cu da nici cu Q CONCEDIUL MEDICAI. VA A SUSPENDAT URMĂ­ de cinci ani un număr de 900
TOARELE TRASEE SEZONI­
lirea vechimii în muncă, tre­ nu. Totul este la latitudinea AL SALARIAŢILOR bolnavi ERE DE AUTOBUZE: Haţeg brutari şi tot atîţia ucenici. In
urma acestui sondaj s-a con­
buie să se adreseze, fie în consiliului popular. de tuberculoză poate fi dc statat că alergia împotriva fâ­
scris, fie personal, la Oficiul Ileana Goncia — Leauţ. cel mult un an de zile pe — Gura Apei, Orâştie — Si- inei, care se manifestă pe de
de evidenţa documentelor de parcursul a doi ani calen­ bişel — Canion Alun; incc- o parte prin eczeme pe mîini
asigurare, cu sediul fn Bucu­ Desigur că tot ' organele de daristici. Bolnavilor operaţi pînd cu V octombrie a pres­ şi braţe, iar pe de altă parte
prin îmbolnăviri ale bronhii­
reşti, b-dul Ano Ipătescu. sec­ miliţie trebuie să vă ajute să li se poate acorda concediu curtat plnă la Sălaşu Supe­ lor şi plâmînilor, a apărut la
torul I. •ftqfstyloficiu are în clarificaţi necazul relatat. Vă medical plnă la un an şi ju­ rior traseul Haţeg — Clinic un sfert din brutarii cerce­
sfătuim sâ vă adresaţi perso­ care deservea şi cabana Pie­
păstrare borderourile de coti­ taţi abia după o practicare
nal comandantului de miliţie mătate. In astfel de cazuri, trele. La 15 octombrie va fi îndelungată a meseriei. In
zare din întreaga ţară, pentru din oraşul Brad. salariatul are dreptul doar schimb, 8 la sută din uceni­
perioada anilor 1912-1940. la concediul dc odihnă pe suspendat traseul direct. De­ cii brutari au căpătat alergie
Pentru unele judeţe cum ar Vasile Lâdoriu — Dobra. anul in care şi-a reînceput va — Gcoagiu-Bui. A fost împotriva făinei doar la în­
fi şi Hunedoara, Oficiul de Ne bucură că întreprinderea activitatea. Precizările au de asemenea prescurtat plnă ceputul activităţii lor profe­
evidenţa documentelor de a- de reţele electrice Deva a re­ fost extrase din revista „E­ la Brazi traseul Haţeg — sionale, vindeeîndu-se apoi
definitiv. Rezultatele cercetă­
sîgurare, posedă acte numai zolvat operativ sesizarea dum­ VIDENŢA CONTABILĂ“ nr. Rin de Mori — Clopotiva, rilor au demonstrat că nu ori­
din perioada anilor 1932-1948. neavoastră. Noua şl moderna clădire a poştei din Petroşani adăposteşte instalaţia unei centrale auto­ 7 J1969. din cauza unui pod rupt ce meseriaş din această bran­
Cei care doresc să-şi stabi­ mate de 1 000 numere, ghişetele pentru deservirea populaţiei, cabine telefonice, birouri. veste Rin Marc. şă este predispus la alergie
lească vechimea In muncă N. PANAITESCU Foto : N. GHENA profesională iar tinerii reu­
şesc în cea mai mare parte să
reziste bolilor provocate de
făină.
produce şi o mare cantitate
R A D IO C A L E I D O S C O P de azot. „Momente Boli provocate
PROGRAMUL I : 6,05—9,30 Muji­ CRISTALE DE AUR de radiaţii
că şl actualităţi ; 9,30 Memoria Se pot obţine cristale dc Clteva boli încă necunoscu­
pâmintului românesc ; 10.CS Mu­ diamant la temperaturi^ s» te în ştiinţa medicală au fost
presiuni foarte ridicate. Se
zică ; 10,10 Curs de limba spanio­ ORAŞ INTERNAŢIONAL Ea a început să se intere­ trina unui magazin de biju­ pot oare obţine cristale şi din teatru rom înregistrate in rîndurile popu­
lă. Ciclul i i. Lecţia a 43-a ; 10.30 terii.
Radio-şcoală ; 10,50 Fu slăvită. seze de atracţiile locului dc- laţiei din Palomares, sat si­
Românie — program de cîntecc; Pe ţărmul răsăritean al terminind patru toreadori Cum individul continua sâ substanţe care nu cristali­ tuat pe ţărmul de sud-vest
11,05 Expoziţia realizărilor econo­ improvizaţi să intervină şi... nu se mişte din faţa vitrinei, zează ? al Spaniei. Aici s-a prăbuşit
miei naţionale — România 1969 ; Indici, in Golful Bengal, se
11,25 Codrule, codruţule — melo­ construieşte primul oraş in­ s-o aducă înapoi la păşuna. poliţiştii l-au inşfăcat şi l-au Profesorul olandez Rabenau Spectacolul antologic pre­ Iorgu de la Sadagura şi spo­ în ianuarie 1968, bombardie­
dii populare ; 12,00 Melodii de ternaţional din lume. înce­ intrebat ce intenţii are. In a reuşit să obţină cristaln zentat pe scena sălii „Arta" de iala sa de cultură îmbrăcată rul american „B-52" avînd la
Constantin Alexandru ; 12.15 Ani GANGSTER NERVOS loc de răspuns, el le-a arătat dc aur. El a lucrat la o pre­ teatrul ieşean no-a prilejuit bord patru bombe cu hidro­
din opere ; 12,25 Moment ştiin­ put tn anul 1068, in acest tn haine nemţeşti, care a im­
ţific : 12.30 lntilnlre cu melodia burg ce aminteşte p rin con­ cu degetul vitrina, in care o siune nn prea mare şi o tem­ clipele de neuitat ale unei !n- presionat pe Gafiţa Rozmari- gen. Medicii spanioli şi ame­
populară şl interpretul preferat; strucţia arhitectonică dc n La ghişeul unei bănci din pisicuţă sc juca cu bijute­ peratură. de asemenea, tîlniri cu începuturile teatru­ novici, cea care umblase atît ricani, care cercetează bolna­
13.00 Radiojurnal ; 13.10 Mic m a­ riile. nu prea mare. A pus vii, refuză să dea declaraţii
gazin muzical ; 14,10 Roz.a vlntu- floare de lotus, s-a turnat pă- Philadelphia (S.U.A.) s-a o­ lui românesc, cu „cînticile de mult vizitînd... Cernăuţiul în legătură cu starea obiec­
rtlor : 14,35 Triouri vocale de mînt din diferite ţări ale lu­ prit un cetăţean care i-a pre­ o bucală de aur intr-un tub comice" savurate de generaţia şi acum „se ofilea" intr-un
muzică uşoară : 14.SO Orchestra mii. Oraşul se va numi zentat funcţionarului de ser­ CAM TlRZIU I de cuarţ şi a încălzit unul Vâcâreştilor. a lui V. Alee- tivă a sănătăţii oamenilor
de muzică populară a ansamblu­ din capetele acestuia ptnă la tirg moldovenesc, cu comicul atinşi de aceste boli.
lui Cioclrlla ; 15,20 Radio publi­ Auroville, in cinstea lui Au- viciu un bilet cu următorul sandrî şi C. Negruz2Î, cu două irezistibil al omului din popor
citate ; 15.30 Compozitorul săp- robindo Ghosh, filozof şi re- conţinut : „Sînt un gangster. O carte poştală purtind 500°C. Celălalt capăt al tu­ din creaţiile celor doi înain­ Ş.î vorba sa aspră care dove­
tâmlnll : Joseph llaydn ; 10,00 volutionar indian, mort in Sint extrem dc nervos. Nu ştampila poştei din Insula bului era mai rece. Atomii taşi de seamă ai teatrului ro­
Radiojurnal. Buletin metco-rutler: de aur au pornit dc la că­ dea însă multă înţelepciune şi Ferme pentru şerpi
16,20 Formaţia Alecu Râdulescu ; 1950. te mişca ! Nu trage semna­ Oleron şi data de 24 iulie mânesc, „Iorgu de la Sada- adevâr (Stelicâ din „Muza dc
16.30 Tribuna radio; 16.4S Pe stru­ Construirea oraşului Au­ lul de alarmă /" Nu mai pu­ 1954 a sosit la destinaţie la pătui cald al tubului spre eura" de V. Alecsandri şi la Burdujeni") în comparaţie Unul dintre cele mai bu­
ne de chitară ; 17.OS Pentru pa­ ţin nervos, funcţionarul i-a Moulins-Engilbert (Franţa). cri rece, unde au format un „Muza de la Burdujent" de ne leacuri contra durerilor
trie : 17.35 Muzică populară ; roville se face cu ajutorul ţi­ cu Marghiolita care nu putea reumatice este alifia prepara­
16,10 Radlo-anchetă economică ; nui grup de arhitecţi din di­ luminat suma de 3 000 do­ După ee a călătorit 15 ani, cristal dc aur, lung de a- C. Negruzzl, ce se înscriu pe sâ-şi citească propriile scrisori
18.30 O melodie pe adresa ctv. ; verse ţâri. Oraşul interna­ lari şi gangsterul liniştit a ea nu a putut ţi trimfnatâ proapc l cm. linia criticii la adresa celor amoroase. tă din venin de şarpe. Din-
19.00 Gazeta radio ; 19,30 Săptâ- numărat, banii, i-a pus în bu­ destinatarei, pentru simplul ce căutau sâ diminueze şi să tr-un gram de venin se ob­
mlna unul meloman ; 20,03 Ta­ ţional urmează să fie termi­ DIVERSE Jocul nuanţat al actorilor, ţin 1 000 kg de alifie. Din ve­
bleta dc seară : 20.10 Folclor din nat peste 15—20 dc ani. El zunar ca un cetăţean ynanin motiv că aceasta decedase denatureze tot ceea ce era ro­ frazele rostite în „dulcea lim­
Maramureş ; 2U.2.ţ Eminesciana. este prevăzut sâ aibâ iniţial rat a mulţumit şi... a plecat. cu cîteva zile înainte. Car­ MERELE coapte, necoapte mânesc prin înălţarea apusu­ ninul de şarpe se mal obţin
„Memento Mori" (V); 20,30 Zece me­ tea poştală a fost deci trimi­ bă moldovenească". umorul şi alte medicamente, căutate
lodii preferate : 21,00 Mal aveţi 50 000 de locuitori. şi răscoapte rezistă in mod lui, a ..stricătorilor de limbă* irezistibil au reuşit sâ impri­ şi apreciate în lumea întrea­
o Întrebare? ; 21,30 Sport : 21.4(1 FERIGA PREZICE TIMPUL să înapoi expeditoarei. Ii diferit la undele sonore cu care. scăpaţi din „aveademiî- me spectacolului acea nolâ, a­ gă
Revista elogâcelor : 22.00 Radio­ SCRISORI ALE LUI PETRU vor trebui oare alţi 15 ani ea diverse frecvenţe ce trec •e“ şi pensioanele străine, sc
jurnal ; 22.20 Romanţe de ieri. să ajungă în insula Oleron ? prin ele. In S.U.A. a fost t- întorceau „sâ nl norocească cea atmosferă dinamică, speci­ Zoologii din R.D. Germană
.interpret! de azi ; 22.45 Concert CEL MARE Feriga creşte In pădure, tn fică teatrului lui Alecsandri şi au construit două ferme pen­
de seară : 2,7.4S Moment poetic : locuri ferite de frig. Aceas­ laborată o instalaţie pentru norodul'*. Negruzzi. Demnă de atenţie tru creşterea şerpilor veninoşi.
23.50 Orchestra Tljuano Brass : VALORIFICAREA ANVE­ sortarea automată a merelor,
0,03—3,00 Estrada nocturnă. In arhivele Muzeului de tă plantă despre care exista care funcţionează in aşa fel, Frumoasa tradiţie a Teatru­ a fost scena citirii bileţele­ In fiecare săptămînâ, persoa­
PROGRAMUL 11 : 6,10 varietăţi istorie şi arhitectură ale ora­ numeroase legende este ur­ LOPELOR VECHI lui „Vasile Alecsandri" din lor de amor din „Muza de ne calificate extrag veninul
matinale ; 7,oo Radiojurnal ; 7.10 maşa unor exemplare uriaşe, incit fructele rămin întregi. Iaşi de a include în reperto­ la Burdujeni". în care actorii din glandele acestor şerpi. De
Varietăţi matinale ; 8,10 Toi Îna­ şului Novgorod s-nu găsit înalte de. 30 m, care creşteau ★ riul său de bază piesele din
inte ; 8.25 Din repertoriul orches­ nişte scrisori adresate de Rella Ghîţescu şi Marcel la 40 de şerpi se obţine cir­
trei simfonice a Filarmonicii „Ol­ Petru cel Mare mitropolitu­ cu mii dc ani fu urmă pe Depozitarea anvelopelor PE PANTELE vulcanului trecutul teatrului românesc, Finehclescu - s-au remarcat tn ca l g de venin uscat.
tenia" din Cralova ; 9.00 Jocuri planeta noastră. vechi constituie de multă Etna din Sicilia s-au desco­ precum şi turneul pe care l-a mod deosebit prin naturaleţea
populare; 9,io Curs dc limba spa­ lui Iov de Novgorod. Pc foi vreme o problemă, dar acum perit vestigiile unei colonii organizat prin tară au avut
niolă Ciclul 1. Lecţia a 34-a ; 9.30 sc vede pecetea de ceară cu Feriga este interesantă şi interpretării. prin limbajul Un nou aparat medical
Muzică corala ; 9,45 Pagini din o imagine in relief a coroa­ dint.r-un a lt motiv : ea pre­ se pare că sc întrevăd mai preistorice. Potrivit primelor de astă dată un scop educativ lor expresiv, adecvat situaţiei.
opera „Martha" ; îO.ln Teatru zice cum vn fi timpul. Cind multe soluţii practice. In Sta­ concluzii ale specialiştilor, a- mult lărgit. Acesta a constat Undeva poate regia n-a fost
radiofonic. Căsătorie prin con­ nei ţarului. Petru 1 îşi dicta tele Unite o soluţie este de ecastă colonie ar fi existai atît de consecventă : costu­ Medicina recurge adeseori
c u rs —comedie de Carlo Goldoni: scrisorile, dar le semna cu sc anunţă vreme călduroasă, în dedicarea spectacolului la masarea externă a cordu­
11,12 Muzică de cameră de Tudor feriga îşi răsuceşte frunzele a „coace" anvelopele vechi aici cu aproximativ 40 da „Momente de teatru româ­ maţia bogată a actorilor, re­ lui, pentru a-l restabili func­
Ctortea : 12.03 Avanpremiera co­ propria-i mină. in jos, iar înainte de ploaie în retorte, de obicei folosite secole înaintea erei noastre prezentând veridic epoca, n-a
tidiană ; )2.l5 Scrisori pe porta­ la controlul calităţii de coc­ nesc" elevilor, prilcjuindu-le ţiile. Or, acest masaj nu este
tiv — muzică uşoară ; 12,45 Con­ CURIOZITATE? şi le desface. ★ fost tn concordanţă cu decorul totdeauna eficient, căci este
cert de prinz : 13.30 Cartea ştiin­ sificare a cărbunelui. Acest OPT MUMII şi vestigii ar­ o întilnire anticipată cu ma­ mult prea sărac al interioru­ greu de dozat forţa de com­
ţifică ; 13.40 Taraful Gorjulu! din procedeu a fost pus la punct heologice, datină de 6 000 de nualul de limbă şi literatură
Tg. Jiu ; n.03 Muzică uşoară ; Ce. simte o ere un elefant INDIVID SUSPECT de centrul de cercetări al Bi­ ani, au fost descoperite In lo­ lui. Poate nîcî unii actori nu presiune a toracelui.
14.30 Muzicieni români dc azi. cind intră înlr-un magazin română, cu cfntecele lui Şol- şt-au dat întreaga măsură a Inginerii bulgari Svetlin
despre muzicieni români de ieri : roului minelor din Pit- calitatea Cordillerana de los Penlcov şl Liuben Iovcev de
15.00 Moment ştiinţific : 15.05 Ope­ de porţelanuri ? Curioasă, Poliţia din Amsterdam a tsburgh. Morillos in Argentina. Este dan Viteazul şi Barbu Lâutn- talentului lor. Aplauzele en­ la Institutul medlco-tehnolo-
ra pentru toţi ; 15.00 Un cinice probabil su afle răspunsul, o fost anunţată recent că pc Prin acest proces se obţin ru. a cărui cobză măiastră n
străbate lumea ; 16,00 Radiojurnal. vorba de patru adulţi şi pa­ tuziaste ale spectatorilor elevi gic din Sofia, au construit
Buletin mcteo-rulier ; 16.20 Diver­ frumoasă vară din Burslem unul din bulevardele princi­ compuşi de sulf şi zinc, pre­ tru copii. In apropierea lor descreţit de atîtea ori frun­ ce s-au revărsat In final au un aparat pentru masarea
tisment pentru orchestră dc Jo- (Anglia) a intrat intr-o fabri­ cum şi o cantitate de gaze in­ s-au găsit sarbacane — arme inimii care permite reglarea
dal Cnbor ; 16.50 Pc teme medi­ că de porţelanuri din apro­ pale ale oraşului un individ flamabile eu o valoare calo ţile şi a ineînlat inimile, cu consfinţit încă o dată valoa­
cale : 17.00 Peisaj de toamnă — suspect examina de mult utilizate de popoarele primi­ automată a forţei şi frecven­
muzică uşoară ; 17..15 Mline. în e- pierea păşunii pe care păştea rieă egală cu a celor mai bu­ tive înainte de inventarea rea teatrului lui Alecsandri şi ţei presiunii asupra toracelui.
mlsiuntle muzicale : 17.40 Radio in tihnă. timp şi cu mare atenţie vi- ne gaze naturale. Procedeu) arcului. Negruzzl ce stă la baza tea­ Noul aparat va fi utilizat în
publicitate ; 10.0ă Varietăţi muzi­
cale ; lfl.no Curs dc limba spa­ - .1 trului românesc actual. spitale, serviciile medicale de
niolă. Ciclul II. Lecţia a 43-a : urgenţă şi ambulanţe sanita-
13,50 Varietăţi muzicale : 19.30 Ma­ ! VREMEA ! M. BODEA re.
eştri ai sonetului : 10.50 Noapte Cruz („Republica") ; LUPENI :
bună. copit ; \0.55 Seară de ope­ Soarele vagabonzilor („Cultu­
ră ; 22,10 Concertul pentru violă C IN E M A ral") ; LONEA : Profesioniştii i 18.00 Buletin de ştiri ;
şl orchestră de Gheorghc Duml- („Minerul") : Alegem de Asa- | i PENTRU 24 ORE
irescu : 23.05 Cantata antirăzboi­ sini („7 Noiembrie") ; ANI- 16,05 Lumea copiilor.
nică „Cenuşa din Blrkenau" ; NOASA : Madc in italy („Mun­ Lanterna magică ; \ .
24 00—1.00 Slirfonietta de Mircea citoresc") ; PETRILA : La ; 18.30 De la strămoşi pentru np- | Vreme frumoasă şl călduroa- j
Basarab : „Bucureştii de altă da­ DEVA : Tigrul (f’iiiemair»- cîolce vita — seriile I şl : poţi : j sâ- Temperatura maximă va fi !
tă" — cinei schiţe simfonice de II („Muncitoresc") ; v u l - ; 1R.SS Publicitate ; ; euprinsA Intre 18 şi 26 grade, i
Mircea Chîriac. graful ..Pairla") ; naiadă C’AN : Un om pentru clorul- j ; iar minima Intre 6 şi ii grade, i
pentru Mânură („Arta") ; taie („Muncitoresc"); ORÂŞTIE: i 19.00 Tcle-universiia(ca ; : vint ponivit cu intensificări j
SliUL'.RlA : Apele primăverii Prinţul negru („ralria"); Rio : 19.30 Telejurnalul dc seară. temporare din vest şi nord-vest. <
(„Mureşul") ; HUNEDOARA : bravo — seriile I şi II („Flacâ- j Actualitatea In agricultu­
Mica publicitate Răutăciosul adolescent („Con­ ra "); GEOAGIU BAI: Expresul J ră — ediţie specială ; PENTRU URMĂTOARELE
structorul") ; Surcouf, tierul colonelului von Ryun; IIAŢEG: j ?o.oo Film pentru cinefili : I 2 ZILE
Dispărut (inâitil Vlas celor şapte rnâil („Flacăra") ; Nclmblmzîta Angelica („Popu- i „Servitorul" ;
Vremea se menţine fruntea- i
Constantin, elev dc şcoală My Fa Ir Ladv („Sidenirgislul"); Iar") ; BRAD : Noaptea gene- i 10,09 Limba rusă (reluare) ; 7?.0ii Reflector ; ■ i sâ şi călduroasă cu uşoară in- |
12.20 Mult
dulce şi frumoa­
în vîrstft de 18 ani. CA LAN : Rolls Royce-ul ealbcn ralilor — seriile I şi 11 („Stea- i 10.25 Limba spaniolă (reluare) să ; 1 stabilitate In cursul dupâ-nmie- i
Cine îl cunoaşte este ru­ („11 Iunie") ; TEL1UC: Hombre ua roşie") ; GURABARZA : i 10,50 închiderea emisiunii de 22,45 Telejurnalul de noapte şl zelor. cind izolat vor cădea a- i
gat să nnunfe părinţii, („Minerul"); PETROŞANI: Co­ Testamentul unui paşă („Mine- i dimineaţă ; buletinul meteorologic. verse slabe de ploaie. Vînt ■
pe adresa Vlas Gheorglie. misarul X $1 bamla „3 ciini mi") ; 1LIA : In umbra coltu- i j slab din vest. Temperatura u-
■ şor variabilă,
Gojdu. Bloc A 6. scara III. verzi" („7 Noiembrie") ; Vera Iul („Lumina"). j i
ap. 54 Deva.