Page 70 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI proletari d in t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i-v ă } Redacţia
şi administraţia
Nr. 4604
ziarului

Miercuri D E V A % str Dr P e t r u Oroza. n r

22 octombrie telefoane : redactor şei - 1583 ; ie
doctor şef adjunct, secretai de tedac
|ie şi secţia viaţa de partid - 2138
secţiile cultură-sport şi probleme cetâ
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, do cu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şr administraţia - 1275 ; lele
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI - 1585.
1 # R G A lO l COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A l P.C R. Şl A l GONSIUULIII POPULAR JUDEŢEAN

DEVA LA SĂRBĂTOAREA
'© 9 a e h l jzHri e x e m p l q r e Vizita delegaţiei guvernamentale

7 0 PREGQTIRI TEMEINICE
CELOR ŞAPTE SECOLE

Urgenţele dului ridicat de industrializa­ române in B e lg ia

Ne mai despart, puţine cli­
pe de zilele de 25-26 octom­ re a municipiului nostru.
brie. cînd locuitorii Devei Interviul nostru eu tovarăşul Semnificaţia evenimentului Marţi la amiază a plecat Miniştri, Ion Gheorghe Maurcr, nalităţi oficiale belgiene pre­
exportului o deosebită însemnătate isto­ IOAN ARDELEANU, prim- pe care il vom sărbători de­ spre Bruxelles preşedintele externe, Corneliu Mânescu, a zente. onoare a
vor sărbători evenimentul de
însoţit dc ministrul nîaeerilor
curge tocmai din trecerea în
O companie dc
Consiliului de Miniştri al Re­
rică şi culturală in viaţa o­
forţelor aeriene belgiene
se
raşului — 700 de nni de exis­ secretar al Comitetului revistă a realizărilor obţinute publicii Socialiste România, sosit în capitala Belgiei. află aliniată pe aeroport. Co­
în dezvoltarea oraşului şi ri­
Pe aeroportul militar MoJs-
tenţă documentară atestată. municipal Deva al P.C.R . dicarea gradului de cultură al Ion Gheorghe Maurcr, care, broclc, împodobit cu drapelele mandantul prezintă onorul,
însoţit de ministrul afacerilor
impun accelera­ mai emoţionante şi mai sem­ primarul municipiului tocmai realizările redate prin externe, Corneliu Mânescu, de stat ale României şi Belgi­ după care cei doi prim-miniş-
Evenimentul va prilejui tutu­
populaţiei. Semnificative sînt
ror o vastă evocare a celor
tri trec în revistă compania.
ei, au venit în întimpinarca
va face o vizită oficială în
graiul cifrelor. Semnificativă c
nificative momente din istoria însăşi istoria acestui oraş. Belgia, la invitaţia guvernu­ oaspeţilor români primul mi­ Oaspeţii români împreună
bogată în fapte a oraşului şi — Ce acţiuni gospodăreşti lui belgian. nistru, Gaston Eyslcens, mi­ cu personalităţile belgiene
se îndreaptă apoi spre salonul
populaţia oraşului a cres­
La plecare, pe
aeroportul
întreprinderilor sale, atit de cut cu 24 000 locuitori. Ri­ s-au iniţiat în cadrul munici­ Băneasa, erau prezenţi tova­ nistrul afacerilor externe, oficial, unde are loc o scurtă
Pierre Harmel, generalul Del-
rea lu cră rilo r organic încadrate in inălţâtoa- dicarea din temelii a nou­ piului în vederea sărbătoririi Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- comandantul circumscripţiei convorbire amicală. Oaspeţi­
perdange, aghiotantul regelui,
răşii
Gheorghe
Rădulescu,
rea epopee a poporului român.
lor le sînt oferite buchete do
lui cartier Gojdu şi în viitor
Vor fi înfăţişate, de aseme­
nea, dezvoltarea vertiginoasă a mieroraionului Dacia vor sale? mare nu, Emil Drăgănescu, Janos militare numărul I, Jan A- flori.
— Atenţia cea mai
Intr-o maşină, escortată de
ce a cunoscut-o oraşul, noile duce la extinderea oraşului şi Fazekas, Petre Lupu, Leonte driaenssen, ambasadorul Bel­
Onorarea ireproşabila o sarcinilor de livrare la export sale dimensiuni raportate la a populaţiei sale. Aceasta da­ s-a concentrat asupra cartie­ Răutu, Vasile Vîlcu, losif giei la Bucureşti şi. alte per­ motociclişti, cei doi prim-mi-
constituie pentru comitetele de direcţie o obligaţie funda­ scara valorilor socialismului, torită atenţiei deosebite pe rului Gojdu. Aici s-a depus o Banc, Petre Blajovici, Ion Io- soane oficiale. niştri se îndreaptă în fruntea
mentala Respectarea riguroasa a termenelor, cantităţilor, realizările obţinute de oame­ care partidul şi statul nostru nită, Ion Stânescu, Mihai Ma- La coborîrea din avion, pre­ coloanei oficiale spre Hotelul
structurii sortimentale, calităţii şi altor clauze înscrise în nii muncii în cei douăzeci şi -o acordă dezvoltării fiecărui muncă susţinută la înlătura­ rinescu, Ion Pâţan, miniştri mierul român şi ministrul a­ Palace, reşedinţă ce a fost re­
contractele cu organizaţiile de comerţ exterior sau cu par­ cinci de ani de la eliberare. judeţ, fiecărei localităţi in rea rămăşiţelor lăsate de eon- şi alte persoane oficiale. facerilor externe sint salutaţi zervată oaspeţilor români în
tenerii externi, condiţionează hotâritor sporirea volumului parte. Crearea de noi între­ A fost prezent Paul Duque, cordial de primul ministru timpul vizitei lor în Belgia.
schimburilor comerciale, creşterea ponderii şi prestigiului Cu acest prilej am solicitat prinderi în zona oraşului a Interviu consemnat de însărcinatul cu afaceri ad-in- Eyslcens şi de celelalte perso­ (A ger preş)
României pe piaţa mondială, realizarea unei balanţe de un interviu tovarăşului Ioan terim al Belgiei la Bucureşti.
prim-secretar al
Ardeleanu,
plăţi externe echilibrate. De aceea, îndeplinirea exemplară Comitetului municipal Deva dus la creşterea populaţiei M. BODEA ☆
0 prevederilor planului de export trebuie să primeze, orice al P.C.R.. primarul municipiu­ cuprinsă în industrie. Iar a­
abatere afectind situoţia economică a întreprinderilor, efi­ cum, construirea importantu­ BRUXELLES21 — Trimişii Constituirea întreprinderii
cienţa schimburilor comerciale ale ţării. lui, care ne-a relatat cîtcva speciali Ager preş, Z. Bruma-
date în legătură cu acest act lui obiectiv energetic — Ter­
Aceste cerinţe cu caracter permanent capătă în pre­ comemorabil mocentrala de la Mintia — es­ icomtmjmi « r*a ■ z*i ru şi I. Badea transmit: In de industrie alimentară
zent o importanţă deosebită. Faptul că ne aflăm in ultimul — Ce semnificaţii prezintă te încă o nouă dovadă a gra­ dupâ-amiaza zilei de marţi,
trimestru ol anului impune ca livrările pentru piaţa externă pentru locuitorii oraşului, pen­ preşedintele Consiliului de
so se accelereze de oşo natură, incit prevederile onuole tru noi toţi. jubileul pe ca­ Hunedoara
so se realizeze integral cel tirziu Io 1 decembrie. Intîrzierile re îl vom sărbători la 25-26
după oceastâ dotă generează im plicaţii nedorite in octi- octombrie ? Ieri, la Deva, a avut loc întreprinderea nou înfiinţată
vilolco întreprinderilor şi organizoţiiloryde comerţ exterior, — Evenimentul pe care îl constituirea întreprinderii de coordonează 4 fabrici cu ges­
in balanţa de plăţi externe pe anul in curs. aşteptăm cu cea mai marc industrie alimentară Hunedoa­ tiune economică internă — Fa­
Cum se prezintă întreprinderile judeţului nostru şi ce emoţie şi, in acelaşi timp. cu ra. brica de industrializarea căr­
perspective se întrevăd din acest punct de vedere ? Apa­ legitimă mlndrie este, fără Noua formă de organizare a nii Deva, Fabrica de industria­
rent, cele 20 de unităţi cu sorcini de export por o se achi­ îndoială, sărbătorirea a şapte industriei alimentare se înscrie lizare a vinului Deva, Fabrica
ta onorabil de obligaţiile ce le revin. Pe ansamblu, există secole de existenţă documen­ in hotârîrile adoptate de con­ de industrializare a laptelui
chiar o depăşire a livrărilor de 25,7 milioane lei. Din o- tară a oraşului Deva. ai cărui ducerea superioară de partid Simeria şi Fabrica de conser­
cecstâ valoare. 25 milioane lei revin Combinatului side­ locuitori sîntem. şi de al că­ şi dc stat cu privire la perfec­ ve Haţeg — o autobază de
rurgic Hunedoara care în cele trei trimestre a expediat rui nume sîntem ataşaţi cu ţionarea conducerii organiză­ transporturi şi un atelier cen­
beneficiarilor externi peste 7 000 tone metal. O evoluţie sa­ întreaga căldură a sufletelor rii şi planificării economiei tral de reparare a utilajelor.
tisfăcătoare se înregistrează lo Fobrieo chimică, „Vidra" şî noastre. Istoria mai veche sau naţionale. Comasarea fostelor Conducerea este asigurată dc
1 F. Orâştie, care cumulează o devansare a sarcinilor de mai nouă a municipiului nos­ întreprinderi de industrie ali­ comitetul de direcţie format
3,4 milioane lei, precum şi la I.M. Hunedoara, I.M.C. Bir- tru s-a încadrat întotdeau­ mentară din judeţul nostru in din 13 membri. Ca preşedinte
ceo, care au livrat în plus însemnate cantităţi de talc, că­ na in contextul relaţiilor is­ una singură creează un cadru a fost numit ing. Nicolac Pir-
rămizi diolit şi cohle de teracotă. torico, economice, social-cul- mai propice pentru organiza­ vu, inginer şef— Dorin Pisoiu,
turale de dezvoltare a Ardea­
Deşi exemplele citate sînt pozitive, există numeroase lului şi întregii ţâri. Bilanţul rea superioară a procesului de contabil şef. economistul A-
temeiuri pentru o aprecia că, faţă de posibilităţile între­ e deosebit de bogat producţie, folosirea judicioasă Icxandru Nastea, iar ca direc­
prinderilor şi maî ales avind în vedere necesitatea înde­ ii.spaJjilor.de producţie, şi de tor adjunct, economistul Ion
plinirii plenu/lui anual lo export pînă Io 1 decembrie, atit Perioada dc deosebit mint depozitare, valorificarea mai e- Nicolcea.
pe judeţ şi mai ales in întreprinderi trebuie luate măsuri o cunoaşte oraşul după 1044. ficientâ a cunoştinţelor ca­ In încheierea şedinţei de
deosebite pentru lichidarea neajunsurilor manifestate şi im­ in anii luminoşi ai sfertului drelor de specialişti, astfel in­ constituire a luat euvintul to­
pulsionarea livrărilor cel puţin lo nivelul impus de scaden­ dc veac dc viaţă liberă. A cit cerinţele de consum ale varăşul Ştefan Almăşan, care
ţa contractelor. crescut vertiginos numărul populaţiei să fie cît mai bine a recomandat comitetului dc
populaţiei. Pc harta oraşului
Se impune în primul rind recuperarea grabnică a res­ au apărut noi întreprinderi şi satisfăcute. direcţie al noii întreprinderi
tanţelor acumulate. Ele însumeoză 9,5 milioone lei şl se instituţii, care l-au ridicat la La şedinţa de constituire au să acţioneze cu competenţă şi
locolizeoză in unităţile „Marmura" Simerio, I.F. Haţeg şi un înalt grad dc industriali­ luat parte tovarăşii ing. Şte­
fan Almăşan, secretar al Co­
Petroşani, industria cărnii Devo, Fabrica de conserve Ha­ zare. Graiul cifrelor e edifi­ răspundere pentru realizarea
ţeg, în industria locală şi lo întreprinderea de plante me­ cator. In perioada de timp mitetului judeţean dc partid, integrală a sarcinilor de plan
dicinale Orăştie. Aceste unităţi ou rămas datoore cu mari dintre 1707 şi 1910 populaţia ing. Nicolac Vlad. din partea ale anului în curs şi pregăti­
contităţi de blocuri şl placaj finit din marmură, lemn pen­ oraşului a crescut cu 5 100 lo­ Deva. Nocturnă. Ministerului Industriei Ali­ rea temeinică a producţiei a­
tru celuloză şi construcţii, conserve, mobilă, uleiuri eterice. Foto : D. CORNEL mentare, directorii fabricilor,
Comporînd realizările efective de pînă ocum cu sar­ cuitori. In schimb, din 1944 numeroşi specialişti. nului viitor.
cinile finale, rezultă că in lunile octombrie şl noiembrie pînă in zilele noastre.
trebuie livrate Io export produse în valoare de 205,6 mi­
lioane lei. Foţă de timpul scurt rămas pină la scadenţă,
volumul este mal mult decît mobilizator, realizarea lui
exemptorâ fiind exclusă dacă nu se mobilizează de pe Cronicâ Onorarea contractelor este o
acum toate forţele şi posibilităţile de care dispun unităţile
exportatoore.
Analiza situaţiei pe întreprinderi relevă concluzii ce TELEX
trebuie să facă obiectul unei atenţii speciale a comitetelor Prin decret al Consiliului j
de direcţie. Aceasta se impune în mod deosebit lo C.S. de Stat al Republicii Socia- ! lege care nu admite tocmeală
Hunedoara, unitote care deţine o pondere de 76 la sută liste România a fost înfîin- \
in exportul total al judeţului. Aici, deşi s-o lîvraţ pînă ţat Ministerul Agriculturii j
ocum 80 la sută din cantitatea de metol, ou mai rămas şi Silviculturii, avind sar- i DE LA MINISTERUL
de expediat produse siderurgice în valoare de peste 125 cina de a înfăptui politica j Concomitent cu strîngerea re­ formarea fondului centralizat rea sarcinilor din balanţă (dar au lăsat amprente adinei asu­ INVAŢAlVIINTULUI
milioane iei. Contind însă pe hărnicia, competenţa şi spi­ partidului şi stalului în dn- ■ coltei, toamna este anotimpul al statului. Este adevărat că nu şi de plan !) se află şi coo­ pra activităţii desfăşurate la
In anul Şcolar 1969-1970 sesiu­
ritul de angajare al siderurgîştilor hunedoreni, ale cadrelor meniul agriculturii, silvicul- ! cînd devin scadente o mare par­ rezultatele de producţie au fost perativele agricole din Slntan- grădinile de legume în cadrul nile de examene la învăţămin­
de conducere şi specialiştilor marelui combinat, se aşteap­ turii şi al gospodăririi ape- ! te din obligaţiile contractuale influenţate într-o oarecare mă­ drei (din 100 tone a predat, pî- C.A.P. Rapolt, Geoagiu, Aurel
tă nu numai reolizarea integrală a planului ci şi amplifi­ lor : drept urmare. Consi- j asumate dc către cooperativele sură de condiţiile climatice, In­ nâ ieri, 90,8 tone), Tîmpa şi ni­ Vlaicu, Unirea şi în alte uni­ te do cultarâ generală fără
frecvenţă, pentru elevii din
carea depăşirilor din cele trei trimestre. liul Superior al Agriculturii I agricole. Unităţile care an de să unităţile şi-au stabilit balan­ ţele. tăţi, care au livrat cantităţi de toate clasele, se vor desfăşura
Mai îngrijorător stou lucrurile Io o serie de unităţi, şi-a încetat activitatea. j an livrează stalului cantităţi ţe, în funcţie de rezultatele în­ Există insă o serie de coope­ legume minime faţă dc sarcini­ în următoarele perioade : 3­
unde sarcinile lo export au fost tratate co simple preve­ Prin alt decret al Con- i însemnate de produse agricole, registrate, de la care nu se ad­ rative agricole ale căror condu­ le asumute prin contracte. De 15 ianuarie (sesiunea 1) şi 6­
deri formale şi nu co obligaţii de căpetenie. Astfel, la si 1 iului de Stat. tovarăşul j conform contractelor încheiate, mite nici o abatere. Faţă de ba­ ceri neglijează în- mod neper- la C.A.P. Rapolt (preşedinte E- 19 aprilie (sesiunea a Ii-a),
„Marmura" Simeria mal sînt de onorat 40 la sută din obli­ Nicolac Giosan a fost numit j obţin venituri sporite, avind lanţele întocmite pentru cultura mis onorarea obligaţiilor pc ca­ milian Florea), spre exemplu, In sesiunea I, elevii sc pot
gaţii, la I.F. Haţeg 55 la sută, lo Fabrica de conserve Ha­ în funcţia de miniştrii al i astfel posibilitatea să-şi desfă­ porumbului, cooperativele agri­ re şi le-au asumat. O astfel de nu s-au preluat nici 150 de to­ prezenta, la alegere, la cei
cole din Bâcio, Bîrcea Mică,
şoare în bune condiţii activi­
ţeg 97 la sută, I.L7F. Devo 88 la sută, în industria locolă 65 agriculturii şi silviculturii. [ tatea dc producţie şi financiară. Archia şi altele au livrat canti­ situaţie se întilneşte la C.A.P. ne din cele 565 planificate. De mult jumătate plus unul din
la sută. De asemenea, unităţile i.l.C. Deva, I.P.M. Orăştie, Pornind de la posibilităţile c- Banpotoc, Hârău, Deva şi Cris- usemenea, cooperatorii ’ din ulucclclc prevăzute in planul
Inspectorotul silvic, trebuie să mai livreze peste 40 lo sută xistente, la începutul acestui tăţi însemnate în plus, iar dc tur, fiecare din unităţile amin­ Geoagiu au predat numai 55 to­ dc învăţămînt, iar in sesiu­
din prevederile anuale. an fiecare cooperativă agricolă la C.A.P. Popeşti şi Veţel s-au tite aflîndu-se cu livrarea po­ ne legume' din 316 contractate, nea a Il-n la obiectele la
rumbului undeva la jumătatea
In faţa aceste» stări de lucruri este evident că redresa­ şi-a stabilit eu precizie prin preluat produse la nivelul pre­ prevederilor din balanţe. Con­ iar cei din Aurel Vlaicu au în­ care nu au susţinut examen
rea exportului, occelerorea ritmului livrărilor solicită maxi­ IN PAGINA A II-A plan partea dc contribuţie la vederilor. Aproape de îndeplini- ducerile acestor cooperative registrat o restanţă de peste in prima sesiune sau la ca­
mum de eforturi şi preocupare din partea comitetelor de Conducerea politică a p- consideră oare că achitarea o­ 250 tone. fntr-o situaţie de ne­ re, deşi s-au prezentat, nu
înţeles se află C.A.P. Sarmize­
direcţie din unităţile vizate. Dat fiind înotul ca multe m­ bligaţiilor contractuale este o getusa. De aici nu s-a predat au obţinut medii dc promo­
eonomiei chestiune benevolă ? Orice „ar­ va re. Elevii care nu se pre- !
AL. VALERIU Din sem in ţe de buru­ gumente" s-ar căuta pentru a nici o tonă de legume din cele zintn Ia nici un examen în j
LA FIECARE LOC DE acoperi contractele, acestea nu 88 contractate (?). prima sesiune pot susţine j
Apare limpede pentru oricine
MUNCA. CLIMAT DE pot ţine locul produselor. că in activitatea consiliilor dc toate examenele in sesiunea
ÎNALTA exigenţa ŞI ien i nu va ră să ri nici Serioase semne de întrebare conducere ale acestor coopera­ a Il-a.
RĂSPUNDERE se ridică şi in legătură cu în­ tive şi-au lâcut loc superficia­ La fiecare obiect dc stu­
deplinirea obligaţiilor la car­ litatea şi lipsa de răspundere dii u. elevii susţin examen in­
tegral (lucrare scrisă şi exa- :
tofi şi legume. Pînă la 20 oc­
grîu , nici o r z ! tombrie a.c. preluarea cartofi­ faţă de îndeplinirea unor obli­ men mal) din întreaga mâlc- :
gaţii de maximă însemnătate.
lor de la cooperativele agricole In acelaşi timp surprinde u­ ric prevăzută în programa j
Pentru a asigura încă din a- late", nici recoltele nu sc vor din judeţul nostru s-a realizat a­ şurinţa cu care Direcţia agrico­ j clasei la obiceiul respectiv. 5
ccaslâ toamnă o bază trainică ridica la nivelul aşteptărilor. In bia in proporţie dc 10 la sută faţă lă judeţeană şi U.J.C.A.P. au j Elevii din clasele V-VIII
producţiei viitoare, în majori­ acest caz se pune fireşte între­ dc prevederile iniţiale, iar din privit materializarea obiective­ (iuvâţainînlu) fără frecvenţă). •
tatea cooperativelor agricole barea : ce răspundere manifes­ cantitatea de legume s-n livrat lor cuprinse în planul dc stat care doresc să susţină exa- :
din judeţul nostru s-au utilizat tă inginerul Liviu Cismaş pen­ mâi puţin dc 40 la sută. Sînt referitor la asigurarea produ­ menc de promovare pentru j
seminţe corespunzătoare, cu tru a asigura o calitate cores­ cooperative agricole, printre două clase înlr-un an şeolar. |
însuşiri biologice valoroase. A- punzătoare a seminţelor ? care amintim pe cele din Sînt- selor agricole pentru’ fondul se pot prezenta la examene j
centralizat. Pentru a evita în­
nali/.îi de laborator a probe­ Neglijabile nu sint nici nea­ andrei şi Bircea Mică. de unde registrarea dc restanţe la livra­ l>cnliii loate obiectele dc in- I
lor luate prin sondaj de la ma­ junsurile semnalate în legătură s-au predat 28 şi respectiv 13 rea producţiei agricole sc im­ vaţămint dintr-o clasă in pri- I
gazii sau direct de la maşini eu germinaţia seminţelor. Un tone legume peste sarcina con­ pune ca in fiecare unitate să ma sesiune şi, dacă promo- j
evidenţiază că la C.A.P. Şoi- exemplu de calitate pc care tractuală. Deşi nu au benefi­ sc întreprindă neîntlrziat măsuri 'cază, susţin examenele pon- j
inuş, Boşorod, Burjuc, Brânişoa nu trebuie s-o aibă sămînţa s-a ciat de condiţii climatice mai energice, de către organizaţiile tru clasa următoare in sesiu- j
şi in alte unităţi s-a folosit să- intilnit la C.A.P. Zdrapţi, unde favorabile decît alte cooopera- de partid, consiliile de condu­ nea a tl-a. Elevii corigenţi
mînţâ care corespunde normelor procentul de germinaţie nu a tive, In cele două unităţi amin­ cere, consiliile populare comu­ .sau ncprc/.cniaţi la 1-2 obiec­
stabilite atit sub aspectul puri­ ajuns nici la 70 la sută. Mări­ tite s-au depus eforturi susţinu­ te pol susţine examenele res­
tăţii, eît şi al germinaţiei. A­ rea normei folosite la hectar In te pentru a evita orice restan­ nale şi organele agricole jude­ pective in primele 3 zile ale j
ceasta constituie o garanţie că asemenea situaţie apare cu to­ ţă la contracte. ţene în scopul strîngerii grab­ sesiunii a doua. •
nice a recoltei şi onorării inte­
recolta unului următor are ba­ tul nejustificatâ din punct de Slaba organizare a muncii şi grale a obligaţiilor asumate Ea institutele pedagogice |
ze solide vedere economic. Dc asemenea, „mersul lucrărilor de la sine" prin contracte. do învăţători şi de educa- j
Rezultatele analizei nu au la cooperativele agricole din luare, examenele la învăţă- j
fost însă lipsite şi de unele sur­ Petreni, Sarmizegetusa şî "Valea mîniul iară frecvenţă, atit '
prize neplăcute Citcva exem­ Sîngcorgiului germinaţia se­ penlm anul I cît şi pentru
ple reliefează lipsa de răspun­ minţelor a fost cu 6-18 procen­ Alte cooperative agricole anul II, se desfăşoară într-o
dere şi de preocupare a cadre­ te sub normele admise. singură sesiune, integral, in
lor tehnice şi a consiliilor dc Rabatul Ia calitatea seminţe­ perioada 6-19 aprilie.
conducere ale C.A.P. pentru a lor nu poate duce decît la di­ au terminat însămînţârile
crea încă dc la insămînţaren minuarea recoltei şi în ultimă | „DENTIOR-3"
vulturilor de toamnă condiţiile instanţă la păgubirea unităţilor i „l)onlior-3“ este un nou a­
optime necesare obţinerii unor respective. Era o obligaţie ele­ In ultimele zile, paralel cu intensificarea eforturi­ I parai complex fabricat dc In-
revolte sporite. Ignorarea celor mentară a conducerilor C.A.P. lor la strîngerea recoltei, s-au mobilizat importante
mai elementare cerinţe agro­ şi a cadrelor, tehnice ca aces­ forţe pentru terminarea insâminţărilor. Ca urmare, j treprinderca „Industria opli-
j că română" din Capitală pen-
tehnice la C.A.P. Banpotoc es­ te deficienţe să fi fost înlătu­ numărul cooperativelor agricole care au însâminţat în­
J li o efectuarea tratamentelor
te evidenţiată dc faptul că la rate înainte de începerea însâ- treaga suprafaţă planificată creşte de la o zi la alia. j stomatologice. Aparatul este
mînţârilor. Faţă de astfel de Printre unităţile care au incliciat în ultimele zile a- I echipai cu numeroase dispo-
situaţii intolerabile, Direcţia a­ ceastâ lucrare sc numără C.A.P. Orăştie, Sinpctni, | zitive care permit utilizarea
gricolă judeţeană şi U.J.C.A P. Pişchinţi, Şercl, Boldea, Livadia şi altele. I lui de la cele mai simple pi-
au datoria sâ-i facă răspunză­ Există astfel create condiţii depline pentru ca o | nă la cele mai complicate
tori pc cei vinovaţi de neres- mere parte din tractoare să fie dirijate spre unităţile
Intervenţiile echipei de lăcătuşi, condusă de Daniel Tâlâboni, de la Termocentrala U.V. pectarea indicaţiilor şi a nor­ rămase în urmă cu însăminţârilc, ceea cc va permite ! intervenţii dentare. Apăraţii- !
Călan, se caracterizează prin pro mptitudirve, rapiditete şi calitate ireproşabilă. melor impuse dc necesitatea ca acţiunea respectivă să fie încheiată grabnic po în­ | lui iî pol fi adoptate, după j
Foto : V. ONOIU obţinerii unor recolte sporite la tregul judeţ. : neecsilalc. o turbină dentară î
hectar. i şi un compresor. j