Page 71 - Drumul_socialismului_1969_10

w c iDRUWOl SOCIALISMULUI - MIERCURI 22 OCTOMBRIE 1949 »«
Corpul principal al fabricii
L A F IE C A R E L O C D E M U N C A , C L IM A T nr. 2 dc aglomerare dc la Hu­
nedoara. Cele două maşini uri­
MINTIA
aşe situate la etajul şajde do
mină hala. Pe sub ele lunecă
agale, in circuit, benzile me­
D E M A L T A E X IG E N T Ă Ş l R Ă S P U N D E R E Al doilea cos glomcrat incandescent care,
talice încărcate cu minereu a-
t
ia cota finală după răcire, constituie princi­
de
pala hrană a furnalelor
l 000 mc.
Cu agere priviri, oamenii, a­
.Sarcinii*» mari cu caic sînt la operabile de transport şi mum de grijă. în funcţie de de acţiuni detaliate privind Ieri dimineaţă, cel de al
confruntaţi minerii din' Po­ manipulai concentrat s-au nevoile concrete, de obiecti­ creşterea bozei de materii doilea coş de fum al Ter­ devăraţii stăpini ai muncii lor,
iana Rnscăi determină cm in pierdut aproximativ 5 300 to­ vele majore care stau in fata prime, organizarea producţiei mocentralei de la Mintia se urmăresc fiecare mişcare a uti­
activitatea lor să sc petreacă ne de metal Aceste aspecte colectivului. Disciplina de pro şi a muncii, stabilizarea ca­ înălţase, prin sirguinţa har­ lajelor, jnocesul tehnologic
mulaţii de substanţă. elemen­ negative sini cunoscute de ducţie îndeosebi la E.M Ghc- drelor etc. Important este ca nicilor constructori, la cota continuu, ireversibil pentru e-
te ce definesc ritmicitatea. ac­ organizaţiile dc partid din sec lar, are incâ capitole nesolu- toţi comuniştii, toţi salariaţii 217,35 metri. La ora cind laborarca şarjelor. Am cunos­
tivitatea intensă, conjugarea torul lrons|>orluri dc la uzina tionatc pe deplin, iar faptul ce concură Ja materializarea cut aici ciţiva dintre ei. Pe
prezentului cu perspectiva, să dc preparare, dc conducerile că numărul celor care au pic acestor măsuri să acţioneze citiţi aceste rinduri a doua Ion Moldovan şi Laurean Lu-
ocupe locul cuvenit în fieca­ tehnice, dar se acţionează cu cat din întreprindere, din pro cu maximum de operativitate construcţie industrială de cescu, şefi de echipe, Grigore
re formaţie de luciu In acest încetinitorul pentru elimina­ prie iniţiativă, este cu mult şi responsabilitate, deoarece cea mai mare înălţime din fiorondiş, dozator care se dăru­
context mobilitatea organiza­ rea lor In anul viitor sarcini­ mai marc dccit cei la care s-a tematica stabilită vizează tară a fost terminată, atin­ iesc cu tot efortul producţiei,
ţiei de partid, capacitatea sa le la producţia dc minereu dc desfăcut contractul dc mun soarta producţiei .inului in gi nd cota finală dc 220 me­ deplinei slăpiniri a utilajelor
de a înmânuiuhca si cana­ fier brut cresc cu 15.4 la su­ eâ. arată că nu peste tot s-au curs. fundamentează modul tri. ce li s-au încredinţat.
liza eforturile in direcţiile tă. iar la uzina de preparare creat cele mai bune condiţii de îndeplinire a indicatorilor Remarcabil, după cum — A fost o perioadă cind,
majore, determinan-te ale u cu 102 000 tone ceea re justi de muncă şi ciştig. cazare si prevăzuţi pentru anul 1070. sublinia tovarăşul Florin datorită gradului de dificul­
nei activ jiâti politice şi e- ficâ necesitatea ca alături dc hrană, dc perfecţionare a cu­ Munca politică de masă tre­ Niculescu, secrelarul comi­ tate din fabrica noastră, re­
cononnee la nivelul posibili sporirea randamentelor, spiri­ noştinţelor lehnico-profesio buie să-şi arate mai din plin tetului de partid pe com­ marca maistrul CORh'Eh
tâiilor si exigentelor clapei tul gospodăresc, ordinea si nalc et<\ Pe această linie s-au roadele, să contribuie la mo­ plexul termocentralei, este OPRIŞAN, plecau lunar in alte
pe ( arc o străbatem, se im­ disciplina să fie întronate la întreprins deja uncie măsuri: bilizarea forţelor în punctele faptul că iscusiţii meşteri secţii 25—30 de muncitori. L'ar.
pune cu acuitate. toate locurile dc muncă. s-au electrificat 34 dc abata­ cheie ale producţiei viitoare din lotttI condus de ing. lo- „băieţii" pe care vi i-a ni pre­
KczuH.iicle frumoase obţi­ Comitetul de partid arc da­ je. s-au montat 31 de guri Lucrările dc deschidere a sif Vercsczan. ing. loan Ho­ zentat au rămas pc loc credin­
nute în perioada celor 0 luni toria dc a fi mai insistent tn metalice la rostogoalc, iar corpurilor de limonîlă de la gea şi maistrul loan Incze cioşi, fideli profesiunii ce şi au
— dei*ă>iren planului produc­ mina centrală Teliue, recupe­ au încheiat lucrările cu A ales-o, maşinilor pe care >c dr-
ţiei globale eu 6.2 milioane rarea râminerii in urmă la zile mai devreme faţă de servesc. Acum, chiar şi cei
lei. realizarea indicatorului rnstogoalelc colectoare dc data planificată — 26 oc­ mai „noi" S - a u fami/hn izal
fier in minereu marfă în pro­ CONDUCEREA PO LI­ minereu, operaţiile plivind tombrie 1969, realizînd prin- Folosirea raţională a capacităţilor de producţie constituie cu munca in secţie, s-au sta
porţie do 103.85 la sulă. de­ aorajul la mina Ghelur-ost tr-o judicioasă organizare a una din preocupările de seamă ale furnaliştilor hunedoreni. In bilizat.
păşirea productivităţii muncii cc va permite începerea Iu operaţiilor dc construcţie, perioada ce a trecut din acest an, in secţia a ll-a, furnaliştii au — La cele rele calc dc tova­
cu peste 2 la sută — sini de TICĂ A ECONOMIEI crârilor la oriznnturilc XI şi o viteză sporită de înălţare elaborat peste prevederi 30 000 tone fonta. răşul Cornel Oprişan, om cu
natură să paranteze îndepli­ XII, modernizările prevăzute a coşului. Foto. N. GHENA vechi stat de serviciu m ţa
nirea în bune conditiuni a la unul din cuptoarele de bricâ, doresc Să adaug şi cu
sarcinilor ce revin colectivu­ acţiunile legate de îmbunătă­ prin montarea a 16 relee dc prâjirc de la Uzina de pre­ citeva aspecte — spunea loca-
lui pe 1969. îi dau dreptul să ţirea stilului şi a metodelor protecţie. s-a îmbunătăţit parare şi altele sint probleme
aspire in anul ce vine, la do de muncă, să determine in securitatea muncii in dome­ prioritare la care activitatea
bîndirca unor succese care să fiecare organizaţie dc bază niul electric liste do arătat politică, de mobilizare, de sti­
exprime tot mai fidel poten­ un climat dc inaltâ exigentă că ncritmicitntca in produc­ mulare a eforturilor îşi pot Deva la sărbătoarea celor
ţialul său creativ. Comitetul şi răspundere, fiecare organi­ ţie se datora şi lipsei de pie­ arăta din plin roadele.
do partid a iniţial acţiuni de zaţie dc bază să depună efor­ se dc schimb îndeosebi la Sarcinile prezentului, obiec­
popularizare a sarcinilor oco turi pentru a cunoaşte profund perforatoare. In ultimul Timp tivele mobilizatoare ce stau
nomice. de mobilizare a for­ situaţia in domeniile caic ac­ au fost experimentate două in fata colectivului pe 1970,
maţiilor de mineri la îndepli­ tivează. să asigure îndruma­ tipuri de perforatoare ce co­ impun eliminarea imobilis­ şapte secole
nirea sarcinilor de producţie, rea calificată, in cunoştinţă respund mai bine condiţiilor mului, a automulţumirii din
iar prin comisiile pe proble­ de cauză a întregii activităţi de zâcâmint. modalităţii de a­ activitatea unor compartimen­
me a organizat studii in sco­ politice şi economice. La reco­ provizionare cu piese de te dc lucru, impun organiza­
pul găsirii celor mai adecva­ mandarea comitetului munici­ schimb, exislind premisa ca ţiilor de bază ale partidului v iz ite a
te metode si soluţii care să pal dc partid s-au întreprins In noul an de muncă să fie de la I.M Hunedoara, depăşi­ necesare pe anumite străzi : n aspectele cele mai edificatoa­
ridice activitatea politică si <?- măsuri concrete privind Îm­ naneralizat un singur tip de rea fazei „oglindirii" situaţiei fost pavată strada Dorobanţi, re. succesele obţinute de oa­
conomicâ la nivelul noilor bunătăţirea metodologiei dc perforator (faţă de 7-8 In pre­ In favoarea acelei a Inrîuririi, ce face legătura între depozi­ menii muncii, noua arhitecto­
6arcini Comisia economică, instruire lunară şi trimestria­ zent) ceea ce evident răspun­ a sporirii capacităţii lor de te şi strada 23 August, s-nu nică. clădirile zvelte ale blo­
de pildă, a fost antrenată la lă a secretarilor organizaţii­ de, alături de alte măsuri, a mobiliza, de a inspira co­ structor Prin muncă volunta­ efectuat lucrări de refacere a curilor cc au impînzit oraşul.
rezolvarea unor probleme le­ lor de bază. sarcinile transmi­ necesităţii de a spori produc­ lectivul la acţiuni care să ri­ ră. s-a reuşit să se pună ordi­ trotuarelor dc pc străzile llo- Cu arest prilej se va deschi­ a g lo m e r a -
gate de calitatea producţiei, se con(inînd lot mai multe c- ţia şi productivitatea muncii dice prestigiul, bunul renu­ ne in acest cartier, caro. fă­ ria, Viile noi, unde sc va ter­ de expoziţia cenaclului Uniu­
extinderea muncii th acord, lemento cc v izează perspecti­ Pentru a realiza In 1970 la me al minerilor din Poiana ră îndoială. » este mindna mina zilele acestea şi o static nii artiştilor plastici, organi­
asigurarea condiţiilor pentru va. căile şi metodele de re­ producţia marfă un spor de Ruscâi la nivelul sarcinilor noastră (şi unde totuşi mai de parcare pentru automo­ zată sul» egida Comitetului
valorificarea minereurilor să­ zolvare operativă. Dintr-un 14,5 la sută, planul de mă­ stabilite de cel deal X-lea slnt multe dc făcut). bile. Se va termina dc ase­ judeţean pentru cultură şi ar-v
race etc. O bună parte din sondaj efectuat s-a constatat suri tchnieo-organizatorice al Congres al partidului. menea,* dc pavat .şi strada lâ. I*e lingă expoziţia de artă
studiile efectuate au fost de­ Insă că o parte din sarcinile comitetului de direcţie preve­ A. NAGY In zonele celelalte ale ora­ Zamfirescu. Se lucrează in­ plastică a artiştilor consacraţi t u r iş t ilo r
ja aplicate In producţie dar trasate sc opresc doar la ni­ şului s-au făcut reparaţiile tens la lucrările de canaliza­ sc va deschide şi o expoziţie
trebuie arătat că eficacitatea velul unor birouri, indicaţiile re de pe strada Al Vlahuţă, a elevilor.
concepţiilor, mctodologhlor ce date nefiind astfel asimilate a fost modernizată strada Gn- Pentru sesiunea de comuni- ■
se degajă din aceste studii şi aplicate de masa membri­ vi(a In rest, pină in ziua sărbă­ rări ştiinţifice „.Secolele Dc- I
sînt diminuate deoarece nu lor dc partid, de toţi sala­ toririlor, se desfăşoară lucrări vvr' au fost invitaţi oameni
toate artele de conducere se riaţii. intense pentru ca oraşul să de ştiinţă, correlâtnri rare roşul hm Postnlaeh^. secreta­
corelează în mod intrinsec. Din aceste motive persistă poată 'îmbrăca haina sărhălo s au ocupai şi sc ocupă in rul rninitctu/ui. dc partid In
Nercalizarca ritmică a pla­ neajunsuri In organizarea reasră pc rare o dorim cu Io prezent de islona acestor Sectoarele maşinilor de aglo­
ţii cît mai frumoasă. Cetăţenii
nului a făcut ca In unele muncii, folosirea timpului de mobilizaţi de deputaţi. au locuri, dîn alic contre impor­ merare şi de răcire, utilajelor
6eetoarc. la finele Junii, să se muncă, disciplina în produc­ răspuns dc fiecare dată. cfec- tante ale tării, cum ar fi Clu­ de sortare, praful împiedica
acorde rabat calităţii, ceea ce ţie etc In uncie locuri de luind numeroase ore (le mun­ jul, Timişoara, laşi ele. Pen­ vizibi/ifatra la o distanţă dc
face ca această acţiune dc muncă se invocă drept para­ că patriotică a răror valoare tru cei ec doresc să ia cunoş­ doi metri I >in cauza lui. di­
importantă economică si po­ van al neajunsurilor, al ne- se ridică la 5 314 000 lei. tinţă dc liceului şi prezentui ferite mecanisme in mişcare
litică majoră să aibă vin ca­ ritm irilăţii, lipsa forţei de cultural al oraşului se va or­ alr utilajelor sc detectau Vş.
racter sporadic, de campanie. muncă Dintr-o statistică în­ — Care sint principalele ganiza o şezătoare culturală iar intervenţiile celor de la în­
Sau alt exemplu. Comisia e- tocmită rezultă, intr-adevăr, manifestări ce sc vor organiza I nrmaţiile artistice din cadrul treţinerea mecanică şi electrică
conomirâ a examinat posibili­ că necesarul de cadre nu es­ cu prilejul scpticenfenarului'.’ municipiului şi din restul ju­ erau destul rlr greoaie.
tatea utilizării mai raţionale a te asigurat la nivelul cerut, — Programul celor două zi­ deţului vor prezeula progra­ Starea aceasta greva fondul
utilajelor, mecanismelor, o bu­ dar o radiografie a fondului le de manifestări este deose­ me artistice. In programul de timp cu lrt—2r* la sută, ,-a>'
nă parte din metodele şi so­ de timp maxim disponibil ne bit de bogat şi judicios alcă­ manifestărilor a f'»sl indusă pierderea dc producţie, se tn
luţiile indicate fiind in curs identifică asupra unor nea­ şi sesiunea jubiliară a Consi­ ţeiege, era mare. Vedeţi ben­
de materializare. Spre exem­ junsuri care înlăturate puteau tuit. Se pregăteşte o expo­ liului popular municipal, con­ zile acelea înclinate la 60 de
plificare arătăm că la încăr­ compensa lipsa unor catego­ ziţie documentară „Deva 709". sacrată comemorării acestui grade ? Oamenii Ic numeau,
carea mecanică în galerii pla­ rii de muncitori. Aşa dc pil­ caic va cuprinde aspecte va­ eveniment itnpropriu poate, ,,cintăreţe".
nul a fost depăşit cu peste dă. timpul lucrat suplimen­ riate din oraşul de iei i şi <le azi. Programul celor două zile Le dădeu multă bătaie de cap
0 r*00 mc, acelaşi procedeu a­ tar este aproximativ egal cu Pic nu durau mai mult de 2—3
plicat in abataje s a soldat cel al învoirilor, absenţelor, Noul atelier de reparaţii construit la llia, pentru I.M.A, Dobra. Foto. I. DUBEŞTEANU Aici vor fi rodate, prin gra­ se v a încheia cu mrnav aiul suplă mini; se ardeau, sc ru­
cu o depăşire a planului de Întreruperilor de o zi şi a iul fotografiilor şi al cifrelor. tinerelului din Piaţa Victoriei. peau Acum insă durata lor
peste 35 000 tone. transportul stagnărilor in cadrul schim­ s-a prelungit la 3 luni $i chiar
mecanic inregistrind sl el de­ bului. Cu toate acestea In li­ mai mult. Utilajele sint ace­
păşiri substanţiale. Foloasele nele organizaţii de bază leaşi. numai cu posibilităţile
munca educativă nu arc o-
în faza finală a producţiei bieetive bine precizate, ordi­ Poate că <iecarc dintre dc lei. Ne-am dus la pensii, de supraveghere, de control şi
însă. au fost micşorate în mod nea de zi a adunărilor gene­ noi am folosit, şi nu o dată, la o doamnă Nu ţinem min­ întreţinere a lor sînt mult. mai
cu lotul nejustificat deoarece rale nu este aleasă cu maxi- in favoarea noastră sau a alt­ k C R E Ş I [ C H IA R te cum o cheamă. Dar am bune in prezent
cuiva dictonul „a greşi e ome­ scris aici (V'emeia nea ară­ — De cind a intrat in func­
neşte". Nu făceam altceva de- tat un colt al contractului pe ţiune staţia eu electrofillre s a
rit să explicăm, să justificăm rare era scris numele : Ro- creat un climat propice, condi­
prin cuvinle.ee definesc im­ venţa, n n ). Ne-a spus că ne ţii optime muncii în toate sec­
perfecţiunea omului, o gre­ menia la care apoi au făcut nea, preşedintele Tribunalu­ eâ „a greşi e omeneşte ?" mai reţine încă 5 luni eîte toarele. spunea inginerul Bo-
şeală, o neglijenţă. Este oare apel pentru a le fi iertată lui judeţean. însuşi legiuito­ Jnir-una din seri la modi­ 150 Icî Dar noi am plătit fri­ bîrnea Dumitru, .şeful fabri­
U rgenţele exportului chiar omeneşte să greşeşti ? „greşeala". Mai este oare vor­ rul, prevâzînd posibilitatea cul pediatru Irina Kclszcgy giderul ... Şi aşa am plătit cii. Da captează in prezent 336
ba despre greşeală omeneas­
unor greşeli, a încriminat a­
din Hunedoara a fost adus
întrebarea se pune pentru
tone de praf pe zi cu un bogat
hani în plus. să ne mai reţi­
că, de obicei, e invocată o­ că sau...? numite fapte ca infracţiuni, un copil boln.iv.ru febră. Pen­ nă incă 5 luni ? A zis că ne conţinut de oxid de fier, care
menia drept justificare a gre­ Se va spune că. într-ade- sancţionîndu-i pe cei care le tru eâ programul de lucru trimite diferenţa acasă, prin inainte vreme polua atmosfera
şelii eerîndu-se circumstanţe văr, omul nu este perfect. Ni­ săvîrşesc eu intenţie, snu din al medicului se terminase, mandat. Dar de cc ne-a vor­ locurilor de muncă şi chiar a
a m o M ai atenuante, rlnd de fapt. ret mic mai adevărat. Aceasta culpă. Şoferul care produce acesta a refuzat consultaţia. bit m it de re ne-a repezit ? oraşului. Acum insă, praful
cc a sâvîrşît-o a lovit — eu însă nu înseamnă că are un accident mortal, fără voia In răspunsul trimis redacţiei Ponte să ne fie şi nepoată. este valorificat, regăsindu-se
sau fără voie — tocmai în dreptul să greşească. „Noi de Direcţia sanitară judeţea­ Ş-apoi. nu noi am greşit". în şarjele de aglomerare.
treprlnderl n-au asigurate contracte la nivelul pionului - omenie nu greşim docît o singură nă sc spunea eâ medicul „a Evident, era vorba de o In sala de corn ut dă a mo­
acestea însumează pe judeţ aproape 55 milîoone lei - Vînzătoarea Marîa David. dată — spunea pilotul loan greşit". Este oare vorba de greşeală a unui funcţionar dernei staţii cu rlectrofiltre
trebuie insistat Io forurile superioare pentru conlioctoie şi dc la un bufet din Orăştie, Lchoczky de la formaţiunea Anchetă greşeală care. avem preten­ Aceasta a fost şi concluzia am intîlnit pe tehniciană Fi-
soluţionarea tuturor diferendelor existente şi problemelor a invocat omenia cu lacrimi Aviasnn Deva. In profesiu­ ţia eâ mai e şi omenească ? verificării întreprinse în ur­ lofteia Barbu, fostd brigadieră
în suspensie în legătură cu livrereo producţiei Io export. in ochi tn faţa organelor de nea noastră n-avem dreptul Evident, nu. «Noi n-avem ma căreia pensionarului tn voluntară, a cărei părticică
si
boli. Noi avem oameni
Factorii care asigură succesul se oho inso în întie control care au găsit-o vîn- să greşim". Dar numai pilo­ sociala boli. Noi tratăm omul, nu cauză i-a fost restituită di­ din contribuţie şi-a dedicat-o
prinderi, la indemîno colectivelor. In ultima decodă o o- zind evi lipsă la gramaj. A tul „n-are dreptul" să gre­ tratăm boala. De aceea ferenţa de bani. Dar de ce multor obiective siderurgice
cestel luni ca şi pe parcursul lunii noiembrie este de ceo promis eâ nu se va mai în- şească ? Un moment de nea­ trebuie foarte multă gri­ funcţionara a ..repezit" pe fe­ din Hunedoara. Tot aici om fă­
mal mare importanţă îndeplinirea sarcinilor Io toate sorti tîmpla argumenttnd eâ ..a tenţie a şoferului sau a meca­ jă ea să te apropii de meia re-î poate fî bunică ? cut cunoştinţă cu lăcătuşul Nis-
mentele planificate, Introducerea in fabricaţie a produsa greşi o omeneşte". Dar. a fost nicului de locomotivă, a maca­ lui. comite infracţiunea de bolnav" — spunea un Nu grrsise eu nimic „Altci­ tor Avădanci. care asigură în­
lor înscrise în contracte şi suplimentarea realizărilor Io a­ prinsă şi a doua, şi a treia ragiului din hala otelărin ucidere din culpă şi este pe­ modic de la Spitalul din neva" era vinovat. Greşeala treţinerea staţiei I.or li s-a
cele produse pentru care se poate osîguro imediat desfa­ oară N-a „greşit" niciodată sau a zidarului urcat pe sche­ depsit In faţa legii dic­ Deva Dar refuzind consulta­ s-n reparat, dar funcţionara încredinţat întreaga instalaţie
lă poate avea urmări nefaste
tonul : a greşi e omeneşte —
cerea pe pieţele externe. in favoarea cetăţeanului, ci Fiecare dintre oamenii a că­ nu poate fi invocat in sco­ ţia. medicul a refuzat de fapt Marin Rovenţa — care pri­ La fel ea toţi ceilalţi munci­
Respectarea structurii sortimentole. corelarea judicioasă numai intr a ei. ror profesie prezintă posibi­ pul eireumstanţierii pentru „să se apropie" de omul — meşte salariu pentru a re­ tori, subscriu la sjiorirea r>ro-
a acesteia cu sarcinile Io export, trebuie să fie însoţită de Barmanul Petru Iştvânes- litatea de pericol mărit sint eâ omul — în orice calita­ copilul — ce i-a solicitat a­ zolva corect problemele a- ducţiei de aglomerat fieros.
0 sporire o atenţiei pentru calitatea şi aspectul comerciol cu. tot din Orâstie, etnri a conştienţi de răspunderea so­ te ar fi — are datoria să e­ jutorul. reslor oameni tn vtrstâ — In noul context creat, colec­
01 produselor, a căror neglijare poale leza nu numoi inte­ fost prins cu lipsă la gramaj cială pc care n au şi, majo­ vite cauzele care pot genera Inlr-o zi, la redacţie a ve­ a obligat luni în sir familia tivul fabricii a reuşit să pro­
resele financiare dor şl prestigiul întreprinderilor noosTie a invocat şi el omenia im- ritatea eovîrsitoare, depun greşeala prin respectarea nit o femeie in virstâ, bol­ Barbu să plătească o sumă ducă peste plan. in contul an­
Urgenţele exportului sînt presante otîl sub aspectul plorînd organele de control conştienţi eforturi — fie pc strictă a instrucţiunilor de navă — Aurelia Barbu ,.Vâ de bani la rare nu se anga­ gajamentului anual, aproape
10 000 tone de aglomerat auto-
jase. deşi O.C.L. produse in­
cantitativ cit şi al scadenţei. De oceeo analiza temeinică să-i ierte „greşeala" pentru linia însuşirii temeinice a serviciu". rog să ne ajutaţi — ni s-a dustriale incasa lunar doar fondant pentru furnale, iar din
şl responsabilă a problemelor concrete legate de onorarea că are doi copii Dar. înainte meseriei, fie sporindu-şi a- Dacă situaţia in care omul adresat. Sînlem. eu şi soţul, 150 lei rum seria in con­ primele zile ale trimestrului
exemplară o sarcinilor anuale la export, este pentru corni de a „greşi", s-a gindit la tentia — pentru a evita, a greşeşte independent de vo­ pensionari. Ne-am cumpărat tract. Greşeala nu Îmbracă actual se situează cu activita­
tetele de direcţie nu numoî binevenită ci. în primul rînd, copii, ră trebuie sâ-i crească preîntâmpina greşeala. inţa lui îşi găseşte, intr-un un frigider. Avem rata de aspectul contravenţiei sau tea la nivelul sarcinilor speci­
necesorâ. Cu condiţio că aceste onolize operative să se cinstiţi, să le asigure vuitorul „Dar posibilitatea ei există. fel. explicaţia în imperfec­ 150 de lei. dar ne-au reţinut ril infracţiunii, ci acela al fice anului 1070. Aşa arată
soldeze cu măsuri urgente şi elicoce pentru accelerarea cu bani ctşligaţi cinstit ? Numai de om depinde căde­ ţiunea sa, atunci cînd încal­ în fiecare lună eîtc 250. Ne a neglijentei, al lipsei de res­ „cartea de vizită" a colectivu­
livrărilor lo export. Pentru că. şi intr-un caz şi că reguli dictate de omenie, fost cam greu După ce am pect. Mai poate fî ea .. ome­ lui acestei secţii.
într-altul (exemplele nu sînt rea în greşeală — este de provocînd semenilor săi ne­ achitat frigiderul ne-am po­ nească ?
unice) cei doi au lovit în o- părer-e tov arăşul Nicolae Stî- cazuri, se mai poate spune menit că iar ne reţin cile 250 SIMION POP DINU VRINCEANU
Bilanţul fiecărui an de mun- vut cine s-o Împrăştie". Comu­
ii adaugă noi culori portre- E SATUL NOSTRU. SA NU AŞTEPTAM na se mtndreşte cu deputaţi ca
i lor satelor, aducînd laude losif Ştefan, Aurel Mareş, Si-
.urărilor lor. Cele 60 de mi 1 i- xn'ina Samoilescu, Lucia Mer-
.ne Ici pe care cetăţenii ju- chcşan, loan Lai şi alţi cîţi-
’rţului s-au angajat să le re- va. dar In primăvară s-au alea
ulizoze prin munca lor patri­ aici 59 de deputaţi (I).
otică, în întrecerea pentru gos­ SA Nl-L GOSPODĂREASCĂ ALŢII! La Droba ca şi la Geoagiu
podărirea şi înfrumuseţarea au mai rămas multe lucrări de
localităţilor, se înfăptuiesc cu înfăptuit din planul stabilit.
icccs Munca lor s-a mate­ Nu s-a terminat construcţia
» alizat tn zeci de mii de me­ de felul în care au participat declară tovarăşul Alexandru trotuarelor planificate, a dra­
plantaţi 200 de plopi canadi­
tri pătraţi de trotuare noi popular local, cetăţenii din sa­ 78 000 lei. dar participarea lor. şi participă cetăţenii la muncă. Taşeov, secretarul Comitetului eni. gă comitetul executiv e doar mului de la Gelmar la Aurel
efortul depus, au făcut să se
. onstruite. în sute de mii de tele aparţinătoare comunei adauge la suma iniţială incă executiv al Consiliului popular La Consiliul popular din pe hirtie. Vlaieu, a punţii de peste pî-
ietri pătraţi de străzi repa­ Zam s-au angajat ra valoarea 39 000 lei. Pentru podul de -a Dacă veneaţi acum două săp- din comuna Droba comuna Geoagiu găsim o situ­ Mărturisirea tovarăşului rîul Geoagiu ; la Dobra. din
rate. în zeci de kilometri de lucrărilor pe care le vor efec­ Godinesti, consiliul popular a lămîni cînd am turnat funda­ Nu vom stărui asupra unor aţie frumoasă a muncilor pa­ loan Groza, secretarul Comite­ cei 40 000 mp de drum pla­
;umuri construite, în nmena- tua în întrecerea patriotică din trebuit doar să procure cimen­ ţia la căminul cultural de aici lucrări cum sînt construirea tului executiv al Consiliului nificat a se repara, s-n reali­
• ări de parcuri şi zone verzi, acest an să atingă suma de tul necesar, în rest. lotul au din sat i-aţi fi văzut. Erau. celor 2 900 mp de trotuare, a triotice din acest an. Suma lor popular Geoagiu vine să con­ zat doar Jumătate. Justificări
depăşeşte cu 42 555 lei pe cea
i cele 21 de clase noi din me­ 607 000 lei. Şi-au propus atunci făcut oamenii dîn sal. Cctâţe zilnic. 30—40 de oameni la lu­ laluzârilor de maluri, a con­ planificată (640 300 Ici) Ea s-a firme o cifră. Suma realiză­ s^au găsit şi se găsesc desigur.
iul rural care în pragul fl- să construiască un nou drum nii comunei au săpat fundaţia cru. Cind era vreme ploioasă strucţiilor de poduri sau a materializat în construcţii de rilor e frumoasă, dar raportată Unele sint obiective, altele
- estei toamne şî-au primit in satul Micâneşti, să repare pentru magazia de lemne de ii trimiteam acasă dar nu vo amenajărilor de spaţii şi zone drumuri noi (Renghct), in re­ la numărul locuitorilor, ea e mai puţin... Cu ele, însă. nu se
- “olarii. In alte 5 cămine cul- şi să întreţină drumurile din la Şcoala generală din Pojoga iau să audă Au venit cu de verzi pentru a evidenţia con­ pararea şi întreţinerea dru­ minimă : 94 lei pe cap de -lo­ pot înfăptui lucrările gospo­
iralc apărute pe harta sate- toate cele 13 sate, să constru­ ci au construit trotuarele din pulaţii în frunte Acum vrem tribuţia localnicilor, ei vom murilor comunale din Văleni, cuitor, faţă de 160 cit s-a rea­ dăreşti şi de înfrumuseţare a
ir Bilanţul, care se va face iască un pod peste valea din­ satul Zam si au reparat pe o să terminăm fundaţia, să ter­ releva un fapt : in planul d< Homorod. Mermczcu. Bozeş, lizat In numeroase comune. localităţilor. Dacă deputaţii —
I i acest sfirşit de an, se anun­ tre localităţile GodincşLi si Pe întindere de 7 500 mp străzile minăm drumul din Almas—Sâ- lucrări n-a fost prevăzută con­ Bâcîin. Cigmâu. în construcţii La sesiunea consiliului cei în care cetăţenii si-nu în­
treşti, să planteze 4 000 de ar
lişic spre satul Vale. pentru râ
ţi bogat în înfăptuiri. El a bori ornamentali, să eonslru din localitatea de reşedinţă intenţionăm să solicităm in­ strucţia unor podeţe Necesi­ dc trotuare. îndiguiri etc. Dar popular comunal ţinută Jn lu­ vestit încrederea alegîndu-î
na august, tovarăşul Sabin Bă-
nnstituît şi tema unui raid. iască fundaţia căminului cul­ si din Godinesti si tot ei sint troducerea unui autobuz in tatea acestora s-n dovedit o cu ce forţe ? ieşon, secretarul comitetului sâ-i reprezinte în organul pu­
:ntreprins In citeva din aşe- tural dîn Zam şi altele Acum acei care au Înfrumuseţat stră sat Am depăşit cu peste 50 000 dală eu construcţia şoselei c< de partid pe comună, arăta : terii de stat, sâ-i ajute la gos­
podărirea localităţilor — nu
străbate salcie Eăpuşnic. Zam
ărite rurale ale Judeţului nos- eind începe să se facă bilan Zile. planlind de-a lungul lor le: valoarea lucrărilor patrio­ etc Cînd au auzit chemarea, „Unii deputaţi nu „Dacă cetăţenii din satul Ren- fac dovada cinstei de care sl
ţul realizărilor, cetăţenii din y-ei 5 440 de arbori tice planificate şi 'mai adâu
tm, aceste aşezări au cu ce se mîn- — Bilanţul sc prezintă fru­ găm eîle ceva la ea. cit t>no oamenii au răspuns cu toţii ghet (deputat losif Ştefan) pot bucură, cum vom pretinde
Şi au construit 56 de podeţe. vin nici la sesiuni"
dri. In satul Micâneşti drumul mos. aduce laude hărniciei oa­ timpul frumos Că oamenii vin fi exemplu în numeroasele participare şi activitate celor­
acţiuni întreprinse (în ’ acest
„Noi sîntem a fost construit pe o porţiune menilor. In mobilizareo lor la la lucru, le e drag să-şi vnrlâ Aceeaşi participare au dovedit — E drept, a fost cam greu an au construit drumul din lalţi localnici ? Şi apoi cine
de 4.5 km Au mai rămas de muncă nu aii avui greutăţi? satul frumos o şî sătenii din Mihâieşli, cart­ Multe din cite s-au făcut se da sat pe o distanţă de 3 km. rea- alţii dacă nu ei. care sînt fiii
întrebarea o adresăm prese
— Nici noi n-am avut ere
mulţumiţi" executat lucrări pc o întindere dintelui Comitetului exivutiv utâţi fti oamenii ori de cile au făcut să dispară o baltă lurcazâ preşedintelui şi eîtor- lizind o economie de 78 000 satelor în care muncesc si tră­
dc 200 m. pe care localnicii Ir a' Consiliului popular comun il ori am apelat la ajutorul lor de pe o suprafaţă de 40 de ari; va deputaţi, ră ceilalţi... nu se lei) cei dîn satul Geoagiu nu iesc, ar putea contribui mai
pjen au eu ee sc lăuda. S-a
prea îndeamnă Unii nu vin
In primăvară, cînd şi-au de­ vor efectua în această lună Zam Ei ştiu (â propunerile fâcule transport ind pămînt. nivclînd aici la sesiuni. Şi-apoî comisia .fdus piatră pentru drum. dar bine si mai competent la în­
frumuseţarea aşezărilor (
semnat candidaţii pentru ale­ Îşi propuseseră ca aici valoarea — Nu N-am avut Dimpo adunării nu pot /i înfăptuite locul pentru amenajarea unui <le urmărire şi îndrumare a aceasta a stat multe zile in
gerile dc deputaţi in consiliul muncii patriotice fiâ ajungă la triva Noi r,intern mulţumiţi decil eu pan'-iparea lor — ne parc, pentru care au şi fost întrecerii patriotice de pc lin­ o- V; tuturor pentru ră n-a a­ LUCIA IICIU