Page 74 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 74
Redacţia
Anul XXI
şi aoministraţic
Nr. 4605
ziarului
Joi DF.VA (t' Or Petru •»'
23 octombrie Icleloone t tedaclor şei - 158J ;
dactoi şei adjunct, sectelor de redoc
(ie şi secţia vioţo d? pa'tîd - 2130 ;
sediile culluro spori şi probleme celo-
1969 leneşii - 8317; secţia scrisori, docu
mentare şi edem e - 2317 ; secţio in
dustrie şi odm ir.islioţio - Î275 ; lele
Ion de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI
1585.
Să i se pună capăt Vizita preşedintelui Consiliului
„tradiţionalei" decade M in iş tr i, io n C S ie o rg lie
a relaxărilor! Furnaliştii hunedo-
reni au îndeplinit
planul pe 10 luni RRUXELLES 22 — Trimi si experţi belgieni Tn cadrul lo Batiriouin al Belgiei. Suve
şii speciali Agerpre.s, Z Bru- convorbirilor s-a făcui un ranul Belgiei <i acordai preşe
RENLIZăRI EXEMPlRflE ţinute in « eoltioieo ţi d e p u iu ro moru şi I. Badea, transmit : larg schimb de informaţii şi dintelui Consiliului dc Miniş
C onlm uind te iio lue cvivlo t ob
tri al Republicii
Socialiste
opinii asupra relaţiilor eeo-
In cursul scrii de marţi, pre
PREcnTim TEMEINICE ritm ică o lorcim lor dc plan ţi a şedintele Consiliului de Mi nomice româno-bclgicne in România, Ion Gheorghc
angajom enlelor aiu m a le in intre-
cetea lo o o ln tă , colectivul i» cp e i niştri. Ion Ghoorghe Maurer, luminii problemelor actuale Maurer. decoraţia „Marea Cru
a doua de lu m o lo de la Com ale situaţiei economice vrst- ţe a Ordinului Coroanei".
binatul siderurgic Hunedoara o împreună cu Corncliu Mâncs După înmînarea înaltei dis
inregistrol o nouă victorie. Piuă cu. ministrul afacerilor exter europcnc. precum şi asupra
Consecinţele nefaste ale neritmicităţii producţiei in d im in ea ţa file i de 22 octom ne. însoţiţi de Pierre Harmcl. altor aspecte ale dezvoltării tincţii, şeful stalului belgian
sint arhicunoscute de către conducătorii întreprinde brie, fu m a liţU i de o ici au produ* ministrul dc externi* belgian. relaţiilor dintre cele două ţâri. a avut o convorbire cordială
rilor noastre. Pe parcursul acestui an. ele şi-au făcut ultim ele tone de tontă prevoiute Alexandru Lâ/ăreanu. amba Discuţiile s-au desfăşurat cu oaspeţii români.
efectul din plin. pc alocuri chiar violent, frînind des in planul de producţie pe 10 sadorul României la Bruxel într-o atmosferă do lucru. ★
tuni.
făşurarea normală a activităţii economice a multor D otorită folosirii ra ţion a le a les, şi de alte persoane ofi< ia- Problemele abordate ur Miercuri diipâ-aniiazâ. mi
unităţi. co po cită ţir agregatelor, io ce mează a fi examinate in con-* nistrul afacerilor externe al
le două furnale mori ou- |e. au asistai la spectacolul
Deşi experienţa lunii septembrie a servit o ustu lom o lna te s a realisat in me dc balet „l.es quatre fils Ay- tinuarc de experţii şi consi Republicii Socialiste România.
rătoare lecţie în acest sens — din cauza ncrilmici- die silnic pe fiecare metru cub mon*'. susţinut de celebrul lierii celor două părţi Corncliu Măneseu. a ţinut, la
lâţii şi a lucrului în asalt, 14 întreprinderi nu şi-au u til moi m ult de S0 kg de tontă ansamblu „Hallelsdu XX-cmr i r Instîlulul Regal de Relaţii In
peste indicele p la n ifica i. Ca u«-
realizat prevederile la producţia globală. marfă vin m o rt, Io furnalele de I 000 mc sieclf'1', condus de Mani icc După convorbirile ofi< iale. ternationale. o conferinţă pe
dutâ şi încasată şi productivitatea muncii — condu s-o produs de la incepulul anu Rejart şeful guvernului român. Ion ternii „Probleme actuale ale
cerile unor întreprinderi n-au folosit concluziile pen lui ţi pino acum, peste prevede Spectacolul s a bucurat d«' Gheorghc Maurei. însoţit de rooiHTarn intre statele euro
rile la ii, o cantitate de lonlo
tru redresarea ritmurilor Cu toate eâ prevederile echivalentă cu m etalul necesor un strâliH'il succes ministrul atacurilor externe. pene şi perspectivele realizării
sporite ale acestei Juni impuneau încă din primele pentru fabricorco a circa 6 S00 de Artiştilor le-au fost oferite Corncliu Măneseu. şi amba securităţii in Europa'.
zile din octombrie o funcţionare intensivă a capaci Iroclootc susţinută flori «lin partea preşedintelui sadorul Alexandru Lâzârea- Vorbitorul a fost prezentat
In prcocuporea lor
tăţilor productive, s-a căzut din nou in „tradiţio pentru sporiteo producţiei şi a e- Consiliului de Miniştri a! nu. a făcut vizite i>rol<>< «ilare auditoriului dc ministrul de
nala" decadă a relaxării fic ie n le i economice, lu m o liţlir ou României. la s«*diul parlamentului bel externe belgian. Pierre Hor
îm b u n ătăţit param etrii regim ului gian preşedintelui Senatului.
Care este urmarea ? După primele 10 zile din o c termic de to o i'e a încărcăturii ţi it nuri.
tombrie, fie că apar depăşiri de plan — ncreale in au asigurol m enţinerea unei pre BRUXELLES 22 — Trimi Paul Struye şi preşedintelui La conferinţă, au asistat
comparaţie cu sarcinile lunare — fie că se înregis siuni ridica te ţi constante ta gîtul şii speciali Agerprcs. Z. Bru- Camerei Reprezentanţilor. A ambasadori si membri ai cor
i a
cale
furnolelor. Pe oceaslo
trează restanţe Practica sc confirmă si se amplifică o b ţin u i reducereo consumului de maru si 1. Badea, transmit : chilie van Aekcr pului diplomatic, un numeros
in decada a doua. Astfel, minele Lonea. Petrila. Ani- cocs m etalurgic, m ieţorindu le in Atelierul mecanic nr. 1 din cadrul C.S.H. Aici la unul din Miercuri dimineaţa, preşedin întrevederile s-au desfăşu public format din membri ai
noasa, Vulcan. Urieani şi Paroşeni au căzut sub plan oceloşi tim p ch eltu ie lile de pro strungurile secţiei lucrează şi strungarul Szechei Arpad care a tele Consiliului «le Miniştri rat într o atmosferă caldă, Institutului Regal de Relaţii
d u c te . fapt concrelirot in re a lito -
cu 1 â 500 tone de cărbune, iar I M 'J'cbra. în mod reo o oproape 2,6 m ilioone lei fost surprins de obiectivul aparatului de fotografiat in momentul al Republu ii Socialiste Româ prilejuind un schimb cordial Internaţionale, oameni politici,
cu totul inexplicabil, a acumulat o restan(â de 4 10M economii Io preţul de cost. ascuţirii unei freie deget modul. Foto : V. ONOIU nia. Ion Cheorghr Maurer. a dc păreri de ştiinţă si cultură, reprezen
tone. ceru ce face ca îndeplinirea planului lunar să făcut o v izitâ protocolară pri ★ tanţi ai cercurilor industriale
/ie foarte serios periclitată mului ministru al Belgiei. Miei « uri la amiază, premie si de afaceri, ziarişti.
Un start total ncsatisfârâtor s-a luat şi la IvM Gaslon Eyskens. la cabinetul rul român. Ion Gheorghc Asistenţa a primit cu viu
Munccl Producţiile medii zilnice obţinute aici in Timpul înaintat nu mai îngăduie nici o întîrziere la său de lucru. Au fost de faţă Maurer. îi luat parte la un interes expunerea ministrului
prima decadă sînt mai pu(in dcvît modeste iar în Corncliu Măneseu. ministrul dejun oferit in onoarea sa de «Ic «‘xlcrne român, aplaudind
decada a doua ele nu sc ridică la nivelul planului afacerilor externe, şi Alexan senatorul Kdmond Machtcns. indelung.
parla
preşedintele grupului
Sub posibilităţi şi departe dc rezultatele din ul dru Lâzărranu, ambasadorul mentar helgo-român. la res
ţeg continuă să sc menţină sub prevederi la toate R E C O L T Ă R I doi şefi de guverne s au în taurantul „Villa Lorainc" din
României la Bruxelles
Oci
multe
tima decadă a lunii precedente se situează
alte întreprinderi Intre acestea. I F. Petroşani şi Ha
frumoasa „Bois de la Cam
treţinut amiral
sortimentele dc bază. I n calificativ foarte slab tre ir bie". de lingă Bruxelles Au
luat parte persoanele oficiale
buie acordat conducerii întreprinderii dc prefabri La ora 10. la sediul Minis române Din partea belgiană
cate Bircca, unde după două decade restanţele echiva terului Afacerilor Externe, au au luat parte A mire Cools.
lează deja eu producţia pe 7 zile. Aceeaşi- situaţie $ 1 i N S Â H i N T Â R I ! început convorbirile oficiale v ice pi im-ministi ii. Lucien
este şi la I I I. Hunedoara rare alarmează prin mi româno-bclgicne. Din partea Harmegnics ministrul aface
nusurile dc aproape 7 000 metri cubi dc prefabri română au participat Ion rilor interne. Andrc VIerick.
cate. Gheorghc Maurer. Corncliu ministrul economiei regionale
I'.ste grav eâ (oale aceste minusuri şi salturi de O Recolta de porumb in cooperativele agricole s-a care mai ţx rsislâ în unele Măneseu. Alexandru Lăzârea- flamande. .Ian Adriaenssen. i COVOARE
la o extremă la alta nu se daloresc acţiunii factori strins de pe 89,6 la sută din suprafaţă. cooperative agricole, slabei mo nu. Au luat parte, de aseme ambasadorul Belgie i la Bucu j r-OVOIZOLATOARE
lor obiectivi, ci trebuie puse exclusiv pe scama ace bilizări la lucru a cooperat'» nea. persoanele oficiale < are reşti senatori si deputaţi.
însoţesc pc premierul român.
lor cadre de conduce re care refuză să înţeleagă <â 0 La insâmînţâri au mai rămas de realizat 3,3 pro riior şi folosirii cu randament Din partea belgiană a parti ★ ! Un colectiv «le specialişti j
realizarea ritmică, la toate agregatele, secţiile şi foi - cente. scăzut a mijloacelor mecani cipat Piei re Harmcl. ministru La prînz. preşedintele Con j «Ic la întreprinderea «le ma- j
moliile de lucru a prevederilor este suprema lor zate de externe. Au fost prezenţi, siliului «le Miniştri. Ion ! lerialc izoianic si dc finisaj ■
datorie. In ultimele zile cooperatori! recoltei de cartofi s-a făcut de Cu toate «â timpul a fost de asemenea, baron van Dcr ; din Turda, cu sprijinul cer- \
EMILIAN ROVENJA deosebit de favorabil si forţe Gheorghe Maurer. însoţit de ! cetitorilor «Ic la Institutul «Ic i
şef de serviciu la Direcţia şi irit va nizn lorii au depus e- ţie ÎW.l la sulă din .supraLiţa au existat suficiente, la C A P. Straten W.iillet. director gc- minislrul nfarcrîlor externe. { corectări in construcţii şi c- \
furlun susţinute pentru
n»*ral politic la MAI* Jan
in
judeţeană de statistică stabilită, iar la recoltatul po Corncliu Măneseu. a fost pri i conomia construcţiilor din )
ii1 nsificarra ritmului lucrărilor rumbului. procentul dr < xei u- Foit. Aurel Vlaieu. Ceoagiii. Adriaenssen ambasadorul mit în audienţă la Palatul
agricole dc sezon şi in< boierea U;i( a lucrării este dr MîJ.f». I)c Beriu. Jeledinţi. Kapollu Mare Belgiei la Bucureşti, consilieri regal din Bruxelles, dc rege- j ltuetircşli, a realizat covoare |
grabnică a rccnliârilor şi in asemenea. însâmînţarca gri etc. au mai rămas încă supra £ «lin poli cloni ră dc vinii fo- î
(CONTINUAM IN MO. • I •( sâininţârilor. Ca urinare in ului şi secarei este cleclualâ feţe insemnale «mi porumb nr- j noizolalnarc. Acestea pot fi \
r oopcralivclr agi it ole din pe W>,7 la sută din suprafaţa rocollat. iar in 7 cooperative j aplicate «îneci pc beton, in- 1
i locuiml cu succes atit dala j
judeţul nostru slrîneerca planificată. Datorită măsuri laur agricole nu s-a încheiat re- 1 i/.olaloarc obişnui!.7, cit şi •
lualo in privinţa organizării < oltului cartofilor. PAGINA A II-A j parchetul.
mai judicioase a muncii şi Inadmisibile sint, de aseme
mobilizării la lucru a foiţelor nea. restanţele ee se semna
cxis'.rnte. in peste 70 de coo lează la însăminţarea griului ( DESPICATOR h i d r a u l i c j
PENTRU IIUTUCI
perative agricole s-a terminal şi secarei Suprafeţe destul de
recoltatul porumbului, iar în mari mai trebuie să se însâ- Inginerul Cornel June, «le j
100 dc unităţi s-a încheiat si mînţeze la cooperativele agri la în tre p rin d ere a foresticiă |
scosul cartofilor, recolta aflin- col»* din Deva. Sannizcgclusa, S T R Ă B U N A «lin Lunea Vaşcrmliij, a rcii- j
ciu-sc d- pozilalâ in bune « un Sini andrei. Sil vas. Prieaz. Mâr- lizai o i u m a ţ i c deosebit «Ic j
diţii. in afara pericolului de linesli, Dineu Mare si in alte valoroasă r „Dcspieător Iii- j
pionieri. unităţi C E T A T E draulie pe n ln i buluci". Dis- j
Paralei n i st ungerea ret o i Evitarea oricăror pierderi po/.itivul are o forţă de j
ţei îevsioi toamne. eforturi din recoltă şi asigurarea relor despicare «Ic 17 tone, pc o j
susţinute s-au depus si m vo- mai bune condiţii in vederea L A lungime m ax im ă «Ic a«ţîo- \
derea asigurării unor baze te obţinem unor producţii spo nare «le Elfl cm.
meinice producţiei viitoare. De rite in anul următor impune
la o zi la alia pe lisLa unităţilor ea in aceste zile să se depună A L T IT U D IN E A MONUMENT ROtM.-W
<-are au tei minat însăminţare « maximum de efort pentru DESCOPERIT LA IT RDA
griului şi secarei s-a adăugiit terminarea recoltărilor si in-
un număr iot mai mare dc sămînţănlor Consiliile de con IN D U S T R IA .Arhe«ilocul Zah.tric .Mib-a, :
< ««operative agi i« ole. Printre ducere ale CAP., consiliile d«' la Muzeul «le istorie «lin !
unităţile unde* in cursul aecshi populare «-omunnlc si organele Turda, a ilescopeiil, la poa- i
săpiămini s-au in>âminţat ul- agricole judeţene au datoria lele «lealului Cetate, un mo- •
limc-le lux ti ire din suprafr(eie să întreprindă măsuri ener L IZ Ă R II iiuînrnl roman «l«* o «Icovc- :
planificate amintim cooperati gice in scopul sprijinirii nc- bilă iustuuiiăiale. Esie vmlia :
vele agrieole din Smpeli u, întîrziate a unităţilor râmase «le un altoi* tix hi na l v.eului :
(iinţaga. Arclria. Ilârăsti si aî- în urmă Concomitent cu n- SiJv.inus, iii cari* s«* menţio- i
leţe. rcasla se ecre ea în fiecare nează pe ntru prima «lată im j
F‘aţă «le limitele epocii op C A l1 să se acorde o deosebită „scriba" (veercliir) al munici- ;
pi ii lui. ceea i e «lemnnslrea/ă \
linte stabilite pentru înea- atenţie achitării obligaţiilor impori anţa pe care «« avea ;
drarea lucrărilor agrieole de conlrarluale. strîngerii fura Potaisva iTuida) in orismi- j
toamnă se constată însă • â e- jelor de pe cîmp. eliberării zarea adniiui.stratix â. iu ««-- i
xistâ o serie de râmineri in rarhia juridică a oraşelor, ca i
urma alît I«t recoltat «it si |,i terenului de coceni, fertilizării şi in câtimi sistemului «le a- i
ir.sâminţâri Situaţia nesatis- suprafeţelor destinate insâ- D A N S U L
Din livezi, se stringe rodul toamnei. p â r a r r a gruniţelor Daciei î
f&căloare se datoreste defici minţărilor de primăvară şi e- Porolisscnsis.
enţelor de ordin organizatoric xceutârii ogoarelor de toamnă.
„IT RUL I I R O P I f
L \ AI'TOMORIITSM
C U L O R I L O R Llapa Ifeiinl — Ihaşnx a -
, Sursa nemulţumirilor cumpărăto maratonnliii iiudimobilLiir •
„Torul liurupei" s-a iurhriaf •
L A B A R U Urm ărim cu «m e|i« o rig in a lu l t«»- riie ţte b iig o d re io lu-ionu Eulm l de miercuri C.'oncurenţii repr«‘- ■
ti*o! d * artă dacoroliyo ce ni i« ■ a re cţio covoare p cnone o com zenliml («ilorih- a numertia- \
in lâ |i|« o tă p riv irii. E un n e a irm u il plevului de d cicrviie u n pc t.ruua se « Inliui i «lin Cehos|«n acia. i
d a n i al culorilor, d e llă ţu ro l parcă Korl M a rt. Ca io vă d a ţi teama Daucmarta. I'ran|.i, R. V. a :
rilor a fost depistată. Cine o lichidează? «Olilor, ol m inunatelor n o o tlre me prelucrarea unui covor oţ tace o- Geniianiei. Irlanda, îngusta- :
in docorul viu al lăvo a ialo r, al !■-
de munco ce tc m oie rjuu ce a iu in
leaguri. Din jocul fire lo r albe de
pel Io o cilro
P tiviţi-I pc cel c c
via. Olanda, Suedia şi ST A. i
urte a lâ - m i)carea ritm ică, iic a lă
de indem inaraa uim itoare a dege te lucreaiă Io glrerglieful din fo au străbătut un traseu «lili- «
to. £ un person lip „D o m o * dc
telor m epeţugorei — crep# cim pul 3/2 m. Pentru o l re a lita te cer cit, măsuriml ElflftO lan As- J
In ultima vreme tot mai o prăjitură, ori de care ar fi tru Şerb. aflind eâ „vine con la Pui A fost aruncată pe jos Magazinul textil era închis, de Mari al covorului do o tară tru 633 400 de noduri. A cetica le loc tăvi la «ira M se va da ple«a- •
m uieţe. E im prim otă in el o lume
mulţi cumpărători din Baru şi fost ea. nu se putea cumpăra trol" si pentru a masca nere iu magazie, după ce < ălătorise uniforme şcolare s-au adus nu de g in g â )ii, de culori |i legende. lucrătoarele n o a ilte , lolo trn d doar rea in tillima etapă : Rras«i\ •
trei intlrum enle : lomo. bătătorul fi
localităţile din jur şi-au mani din simplul motiv că lipseau, gulile din unitate, a închis. Era in caroseria murdară a cami mai de formă, la librărie, ges Earco in el ţi-a ţc iu t lem eia în loarleco. In tlru m en tul p rin cipa l e tic , — Ilannxra. j
festat nemulţumirea faţă de şi lipseau pentru eă nu fuse mai în siguranţă. La ora 11 onului, deoarece brutarul Dan tionara nu cunoştea ce caiete tregul univert o l tu lle tu lu i ei : lan- in tă , mina, indem m areo.
te iia ra bu ito , ritu l n e ită p in it, bai-
Se im plineţ(e, in a cea ilâ lună, un
activitatea unităţilor comerci seră ... comandate Tn spatele am găsit gestionarul. Explica Matei nu vrea să folosească trebuie să adurâ pentru şco mele co p ilă rie i, llo rile prim ăveri an de cînd lu lia n a B a lin l i o vor F O T It \ L j i
ale din localitate. Cum este rafturilor, în asn-zisa magazie, ţia dinsului : „vin/.âtoai ca Coi* lăzile pentru transportul pli lari. Sa mai „întindem* şirul lor ţi arăm iul toam nelor. bit p rcţe d in le lu i ro op e iotive i .,Diurn Aseară, pe stmlmnul trile- \
nou* din H unedoaio. M o rlin Brot-
Priveam m iin ile me jle jug o te îo r |i
şi firesc, organele Inspectora pcsle tot se găseau sticle goa uelia Manea a fost invoilă nii ! deficienţelor ? Exemple mai g'mdul ne p u 'la Io interioarele ca to)r, d cip re în fiinţa rea unei te c ţii val «lin Osln, s-a di'<putai j
tului comercial de stal al ju le. multă murdăria* ele., etc.. de către contabilul şef. P Su La bufetul din localitate sc există. Toate demonstrează a- re te vor îm podobi cu culorile co. de înnodat covoare pertone. Dîtcu primul - meci «linlre echipele
deţului au dat curs sesizărilor loalo amestecate cu. . lipsa de «iu. la Petroşani. în interes găseau mari eanlilăţi de vinuri firmalia râ lucrătorii reţelei voorelor creole oici, in atfflierele (io t o dovedit fructuooio Pe o Omanui Itacău şi Sl*ii«l. In-
primite de la cumpărători şi. interes a gestionarei Minodora personal" Şi cum vin/.âloarea ru sedimente si impurităţi eomerqialc din Baril, in frunte cooperolive* „D m m nou* din Hune lunci doar lu lia n a Balm t ţlia mnj li lui rea s-a îiu-lieiat la egali
ţii
Vot
Teliuc
G helor
>î
doora,
le ţu g u l creării p ertanelor. A ii. 140
deplasindu-se la Baru. s-au Stoica In această unitate r are la ca una dintre rele două Gestionara Stela Baleia afirma ( mi contabilul set. (care ţin»\i oare cei care vor p ă ţi m ulţum iţi de lucrăloare (o porte ocum îşi loc late, 0—II. :
străduit să depisteze ..sursa*' tirhclcle eu preţuri erau o ra «■hei ah* magazinului. . In fe- cu seninătate : ..Ce să fac eu ? pe covorul moole. numii tim pii- ucenicio) muncetc in je c liile in liin .s- .
nemulţumirilor. ritate, iar duşumeaua prezintă iul acesta foarte mulţi cum Asa l-am primit, asa-l vînd". si locul preşedintelui) ignora ,,D orna“ ori ,,Q ucureitr*, cită Im (ole anume la H uncdaoro, Tclruc ţi I*i ima repre/«-iifa(ix ă *c 1
m u le je
a
tu llc tc a ic â
m o 'e rio lirn
Lacul gherghefului, in tla lo t
G helor
Cofetăria din Baru. Facem gropi, spărturi... părători din Baru nu şi-au pu Instrucţiunile H.C.M. 1672.1067 i"lcrcscle cumpărătorilor il el m eţteţugoro t Vor U i oi că acum un an intr o mică încăpere, fotbal :\ Poloniei, care ■%- |
primul popas şi... „achiziţionăm" In faţa magazinului alimen tut cumpăra niri piine I I,-am si Holărîrca nr. 7.']%!». a Con Conducerea H I C C are aici in «utele de m ii de noduri cotata l-ou lu o l 33 de gherghefuri noi, in p»«“găl«*şle p«'Mtru |)if|iiii o.i- ţ
re te atcunde
numele O lim piei
care te lucre o iâ covaore cu ea-
primele deficienţe. La o masă tar mai mulţi cumpărători întrebat si pe şeful contabil siliului popular judeţean, in un « uvînt greu de spus Cu ci*, M orte rou ol Tulionei Forcoţ. al m em i ro tite din Deva, Huncdoora, riile campionatului momli.tl.
doi consumatori se cinsteau işi manifestau nemulţumirile despre învoirea vinzâtoarei : terzic insă primirea şi vînza- mai repede, cu alît mai in G eorgeiei D răguţ ia u Sultanei Spa- H a|eg, Bucureţti ţi chior de peste a siin{ mul im nuni «|e veri-
rino p u lo t, ol Anei M îndreonu, Emi
de zor cu lichior. Goliseră do si nedumeririle eâ la ora 10 „Am lăsat-o pentru o juma roa mărfurilor neeorespunză lie i D ob 'o , Luciei M ibalor.be. Be hotore Tinere lele ţi ou ales oici licăre la (Tuir/ou, in com
o meserie frumoasă r o rlo înnodăr-i
uâ sticle, iar in timpul con unitatea era închisă, dosi pe tale de oră. De restul să răs toare calitativ După ce a plă folosul populaţiei din comuna noniei Şandru. ol celor 140 de Iu- covoarelor oeriane E arin în care pania selecţionatei «diurne «*
trolului au mai dat galii una ! uşă orarul arăta «dar : ora d«' pundă gestionarul". tit amenda cuvenită, credem Baril. Şi chiar in folosul coo c'âtoore ole cooperotivci ,,Drnm Morile cu kse din universul de Ini a Kmn.iuiei. Pn-siiml un joe :
Dar... rezultatele acestei în
nle*
museţi o l zăvoaielor, nl prim ăverii
nou” din Hunedoara ee ri-ou
Este ştiut însă că la această închidere 12 ! Am cântat *â voiri nu se termină aici. In că gestionara se va pune la peraţiei însâsi. ra m eterie m inunata oMo o creării ţi ol fo n te riei te in ltlre tc in fiu n e.vcelenl, fotbaliştii r«imâni i
punct cu aceste arte normative
închiderii
lămurim misterul
au obţinui o ncnşl<*p(n!ă xir- :
unitate consumul băuturilor magazinului. Fină la urmă s a timp ce magazinul era inclus, şi nu le va mai ignora in da SILVIU NEAG covoarelor ? n e jie m u il dans qI culorilor. COte tor ie « ii scorul «le 2—I (I—»*). :
— I o muncă m inăleora. cere o
vor îm podobi irte rio o re fe a tî’or cu
pe loc este interzis In schimb clarificat Gestionarul, Dumi a venit camionul cu piine de una consumatorilor ! inspector comercial de stat lenţie, multă d e ile rila le , dor e ne- mine Au marr;.if l\ăm«-scu şi Itnlh. !
atem uil de Irum ooiă - ne morlu- LUCIA LIC1U
respectiv .larusih.
I