Page 75 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG ) T * DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 23 OCTOMBRIE 1969

D eva ?69. Şapte secole sc metri liniari sini susţinuţi in inti eprinderi elemente de ncri. dintre care 2 000 cu o
calificare specifică.
proprie
metal, iar alţi 3 200 sînt sus
arcuiesc in timp, spre
performanţă —
amplasarea
acel an 1269, cind. in ţinuţi in beton şi bolţari Re­ dc grinzi cu 18 metri deschi­ zilelor noastre — constructori.
documentul caligrafiat cu zultatul ? Consumul de lemn a dere, 1 800 metri pătrali tim- Ce înseamnă asta ! Să-ţi dai
măiestrie, este amintit pentru fost redus in acest mod cu plâric metalică, slutii automa­ scama de faptul că noţiunea
prima dată numele oraşului mai bine do 20 mc pc 1 000 te ac betoane. Pentru monta­ dc maro. se perimează extra­
nostru Şapte secole în care tone minereu, iar preţul de rea celor 6 000 tone de utilaje ordinar de repede. Pare para­
prezenţa autoritară şi semea­ cosi al tonei de minereu ex­ moderne s-au folosit peste doxal. dar după ce inginerul
ţă a cetăţii a impus oraşului tras s-a redus considerabil 46 km dc cablu şi peste 1 3U0 Cazacii te convinge, prin fap­
o culoare medievală, definin Apare în plus un lucru demn l<m conducte şi ţevi Nu am te. că marca sa dragoste au
du-1 in larga categorie a tîr- de luat în scamă — susţine­ mai amintit marile depozite, fost hidrocentralele. motiv
guşoarelor de provincie in- rea metalică este extinsă şi in construcţiile anexe care însu­ pentru care voia să iu dru­
nobilntc de umbra unui tre­ abataje, unde consumul de mează si ele performanţe teh­ mul (Ucazului, ştiind că va
cut demult apus. lemn va fi redus in acest mod nice fi ,.o lucrare marc", a aban­
19G9. Sub străvechi porta­ eu aproape 90 la sută Acum după acest impresio­ donat prima iubire dc dragul
luri de cetate, sub imensa ar­ Inccpînd d*n anul 1961 este nant efort constructiv, pe termocentralelor— „lucrări la
cadă a celor şapte secole ie i dală in exploatare noua in poarta întreprinderii dc pre­ fel dc grandioase .şi poate
aureolează personalitatea. De­ einiâ a minei De aici înainte fabricate din beton ies prime­ chiar mai mari". Cea de la
va, tîrguşorul de odinioară, legătura cu mina se face prin le produse, introducînd in Deva este un argument. Este
pulsează in ritmurile înalte echivalentul termo. pe plan
conferite de industrializarea - r ----- ------- . - j - . ^ i constructiv, al gigantului de
socialistă. In noua sa biogra­ la Dunăre, in sectorul hidro
fie. cea industrială, munici­ Ce înseamnă, la Mintia, cel
plurale S U B S T R Ă V E C H I P g R Ţ A L U g j
piul este îmbogăţit cu pece­ mai mare. unicul, primul etc ?
tea prezenţei unor înseamnă realizarea unui cir­
ramuri industriale, este învio­ cuit hidrotehnic intr-o solu­
rat de ritmul şantierelor, pe ţie unită. înseamnă posibili­
care se scriu noile file din tatea amplificării puterii celei
biografia sa economică. mai mari centrale termoelec­
vată specificului municipiului „Cavaleri" CGatempo- trice. prin dublare, la 1 600
Imaginindu-ne o verticală a
MW. Înseamnă construirea u-
dezvoltării industriale, adec­
iici ultramoderne gospodării
devean, ii vom stabili punctul de cărbune eu tot utilajul d®
de plecare in orizonturile sub­ transport instalat în aer liber.
terane ale minei, unde forfo­ Înseamnă două coşuri dc fum
tesc „cavalerii" contempo­ de 220 m înălţime fiecare, ul­
faţă, printre „cavalerii" une­ răni ai minereurilor «11 oot zile mai repede, rea
rani ai minereurilor cuprifere,
timul terminat ieri dimineaţă
ne vom înălţa apoi la supra­
ia dintre cele mai moderne lizîndu-se recordul naţional al
construcţiilor înalte industri­
întreprinderi dc prefabricate ale. înseamnă să ..greşeşti" la
din ţară şi ne vom avînta in o asemenea construcţie cu 24
Dezvoltarea economiei oraşului întotdeauna, reffl- semeţe construcţii industriale milimetri peste cota primului
azur, la înălţimea celor mai
ţile .şi oraşele ca­
rif le fn/Ăntuif-tc ale patriei, la altitudinea în­ cuprifere, toanelor cos. cum glumea inlerlocuto-j
nil nostru. Şi că tot re se va
cu salba construcţi­ făptuirilor harnicilor construc­ construi aici îsi va scurge e­
ilor lor zvelte şi-au a­ tori ai stelei energetice de pe nergia prin staţii de trans­
în anii socialismului vut cronicarii, marii co­ Mureş — Termocentrala Min­ formare dc 110. 220 şi 400 ki-
mentatori anonimi, care
tia. (Şî vom nota amănuntul
lovolţi. eu cel mai înalt grad
au consemnat pe fil9
îngălbenite de perga­ că tinerii „cavaleri" ai mega­ prefabricate si dc automatizare, eficienţă şi
waţilor sînt autorii celor două
siguranţă in exploatare.
Descătuşată de limitele pro­ prezent, pc teritoriul oraşului destinate pentru dezvoltarea ment, fapte, date şi e- coşuri de fum ce depăşesc, Dar pentru realizarea aces­
prietăţii private capitaliste, îşi desfăşoară activitatea 4 coo­ industriei, ceea ce va da un venlmente memorabile, prin înălţimea lor, altitudinea tor superlative au fost folo­
economia oraşului Deva a cu­ perative agricole dc produc­ nou impuls întregii vieţi so- reunite in emoţionante geografică a cetăţii Deva). site tehnologii pe măsură
noscut in anii socialismului ţie. în care lucrează un număr cial-eeonomice a oraşului. pagini de istorie. L egată de însăşi viaţa c- Structura sălii de maşini este
un ritm de dezvoltare impe dc 1 3G4 familii cu 3 131 mem­ In sfertul de veac care a Deva îşi are şl ea cro­ conomicâ a oraşului realizată printr-o tehnologie
luos. care se înscrie in drumul bri cooperatori. In ultimii ani trecut de la cucerirea putoni nicarii, datorită cărora multisecular de la poa­ originală, cu oofrage glisante
ascendent al întregii economii puterea economică a C A P - de către clasa muncitoare, pe cele şapte secole de e- lele cetăţii, mina Deva arc in megawaţilor speciale, combinate cu prefa­
socialiste. urilor din oraşul Deva a cres­ teritoriul oraşului s-au con­ j;istenţâ documentară ne decursul anilor diferite stadii bricate. Montările de mari an-
Anii puterii populare au gă­ cut in mod considerabil. Va­ struit şi pus in funcţiune nu­ sînt şi astăzi binecunos­ de dezvoltare. Deschisă in a- samblc s-au realizat la sol.
sit oraşul Deva cu o economie loarea proprietăţii obşteşti a meroase obiective industriale cute, aproape familiare dîncimc cu 3 secole în urmă. după care an fost ridicate la
slab dezvoRalâ, cu o industrie fost la sfirşitul anului 19GH fie şi social-cuUuralc. între care Istoricii păstrează sutele ea cunoaşte la începuturile locul lor prirl mijloace spe­
aproape inexistentă. O fabrică— aproape 10 milioane Ici, cu 4,3 enumerăm preparaţia mine­ de pagini de documente, sale o slabă dezvoltare Este galeria de coastă „Dccebal". circuitul economic al patriei ciale. Toate dceste soluţii au
de conserve, una dc calde de milioane lei mai mult decît in reurilor cuprifere, fabrica de le cercetează, le sistema­ un luciu atestat de inseşi do­ cu o lungime dc aproape noi produse fabricate ta De­ permis realizarea unei pro­
cumentele vremii, care indică
teracotă, cîtcva cuptoare dc anul 19G2. In aceeaşi perioadă pîine, întreprinderea de mate­ tizează şl le valorifică că aici lucrau la început doar 4 O00 de metri. va: tuburi „Prcmo4 de 6l)l)şi ductivităţi ridicate, clasînd
copt pîine, o fabrică de bri­ valoarea mijloacelor fixe a riale ele construcţii, la earc, in in pagini emoţionante, 7 muncitori, iar in 1907 efec­ Tot pe aceste locuri ia fiin­ 800. stilpi electrici precom- şantierul pe primul lor pe mi­
chete furajere şi un atelier crescut cu 3.7 milioane Ici. de­ 1968. s-a adăugat linia de pe care, din optica ci­ tivul înregistrat într-o foaie ţă cu 8 ani in urmă, in peisa­ primaţi. grinzi industriale, nister în sectorul termo. ală­
de confecţionat nasturi ora păşind in prezent suma de 8 blocuri din beton cu o capacita­ titorului de astăzi, le sa­ de pontaj ora dc numai 130­ jul industrial al platformei chosoane. fişii cu goluri ele. turi de şantierul dc la Porţii'?
toată industria oraşului. milioane Ici. Cu urmare a creş­ te de 16 000 000 bucăţi blocuri vurăm cu deosebit inte­ 140. Aceleaşi documente afir­ din apropierea Mureşului, u­ •Sînt cele mai tinere produse dc Fier. în sectorul hidro
Astăzi, după un sfert dc terii producţiei şi a consolidă­ în echivalent cărămizi şi o no­ res mă că producţia anuală a mi­ zina dc preparare a minereu­ pe cure poate fi imprimată Cifre, fragmente, capitole,
A’ici nu se poale alt­
veac de la cucerirea puterii rii economice a CAP-urilor, uă secţie pentru fabricarea fel. Intr-un oraş căruia, nei era la început de ordinul rilor. care asigură, prin insta­ emblema sărbătorii oraşului file din cronica unui mare
de către clasa muncitoare, veniturile membrilor coopera­ rablelor de teracotă, clădirea la fiecare răsărit dc sutelor dc tone. mijloacele de laţiile sale moderne, în exclu­ septisecular. şantier. Semnificaţii ale unei'
condusă de Partidul Comunist tori au sporit în mod simţitor. poştei şi centrala telefonică soare, ziduri de cetate preparare fiind foarte rudi­ sivitate dc construcţie româ­ rin impui, un timp scurt, a noi istorii a municipiului ee sl
Komân, economia Devei s a Fondurile dc investiţii alo­ automată, canalizarea oraşului, II spun : „hună diminea­ mentare nească. obţinerea unor sorturi I transformat o porţiune sărbătoreşte existenţa şi mă­
înscris în orbita prosperă a so­ cate dc stat în anii socialis­ două şcoli dc cîte 16 clase, ţa", sentimentul istoriei Acestea sînt cîtcva din da­ dc concentrat cu calităţi su­ din lunca Mureşului şi reţia in secole Ani (ineri. de
cialismului, ca o economie mo­ mului au transformat întregul teatrul dc vară. depozitul de tele perioadei dc început. In perioare. Prin celulele dc no­ una din însăşi albia rîului profunde transformări econo­
dernă. in plină ascensiune, ce teritoriu al oraşului inlr-u.n produse alimentare, depozitul anii noştri, o mare parte a taţie trece astăzi de 10 ori intr-un vast şantier energetic, mice şi sorial-eulturalc. a r:
garantează o dezvoltare mul­ şantier dc construcţii Aici îşi de textile. încălţăminte, con­ dezvoltării minei este legată mai mult minereu, dccît tre­ din „laboratoarele" căruia in care constructorii au înno­
tilaterală a întregii vieţi social- au sediul două unităţi de con­ ducta magistrală de apă Ra- de rezervele importante puse cea prin instalaţiile vechii u­ se naşte cea mai mare termo­ bilat emblema oraşului cu «*-
Anul 1969 adaugă noi obiec­ File
<.:onomiec a localităţii. strucţii — Trustul local d« tiz—Deva. un grup şcolar e- în evidentă prin diferite lu­ zine de preparare. Clasele de centrală din ţară Cronica u­ dificîi şi fapte demne dc mă­
Drumul ascendent înregis­ construcţii. Întreprinderea de ncrgclic si unul minier etc. crări geologice. Redeschisă in concentrat zămislite aici ating nui mare şantier se scrie, zi reţia si semetia neclintitei ce­
trat dc industria Devei este construcţii forestiere — şi nu­ 1933. mina realizează astăzi performante mondiale în ce­ cu zi. ceas cu ceas, de trei tăţi. permanentei ci in nei-
încă o dovadă a justeţei poli­ meroase şantiere specializaţi* 4 ii­ tive industriale şi sorial-eul- o producţie extrasă dc 43 ori ea ce priveşte concentraţia in ani încoace. Pe file noi dc sajul oraşului La jubileul De­
ticii dc industrializare socia­ le unor întreprinderi de con­ turale la zestrea oraşului. Se mai mare deeit cea înregistra­ metal, puritatea şi umiditatea. pergament, se scriu paginile vei, constructorii de la Minim
listă dusă dc partidul şi statul strucţii cu sediul în alte ju­ va pune în funcţiune primul chidere, întreaga producţie a D efinind un întreg avint consacrate noii istorii a ora­ au contribuit direct la amena­
tă în primul an după redes­
rastru. De la cîtcva fabrici deţe. Aceasta face ca in econo­ grup de 200 MW «1 termocen­ de .şi confirmînd puterea şului de şapte secole. In ea se jările efectuate în parcul «le
miri. cu o producţie negii ju­ mia oraşului activitatea de tralei de 800 MW, a intrat in anului 1932 fiind realizată fără precedent a ccono- încadrează armonios noul o- la poalele cetăţii, ale unor slrâ-
bilă. s-a ajuns în 19G8 la o in­ construiţii să ocupe locul 2 producţie fabrica de prefabri­ doar in 6 zile.
dustrie modernă în plină as după industrie Sînt ocupaţi in cate din beton, care realizează Bineînţeles, multe lucruri
ccnsiunc. compusă din 11 în­ construcţii 3 320 salariaţi, cu anual pentru şantierele dc se pot spune despre mijloa­
treprinderi mari. bine utilate. 2 182 mai mulţi dccît in 1960. construcţii 73 000 mc prefabri­ » \j cele rudimentare cu care sc fă­
In perioada 1930 — 1968 pro­ In actualul cincinal s-au pre­ mc tuburi de presiune şî 2 000 cronica cea exti ncţia atunci .,Ponrtn“ u­
cate din beton armat. 11000
ducţia globală industrială rea­ văzut fonduri de investiţii nor asemenea rădăcini modeste
lizată pc teritoriul oraşului pentru dezvoltarea oraşului irr elemente din l>eton simplu. ne-a dezvăluit-o cu cîtcva zile
a crescut dc 3.7 ori, iar în 1970 de peste 3 miliarde lei. Centrala telefonică automată in urmă minerul de odinioară
va fi de 1G.G ori mai marc do­ ceea ce reprezintă 23.3 ia se va extinde eu 1 000 linii, iar Adam Modoşa, care în perioa­
rit cea din 19.30. Ponderea ci în sulă din suma «locală cea telegrafică eu 40 linii. De­ nouă da anilor 1932—1937 a lucrat
totalul judeţului a crescut dc la judeţului Ele sînt mai pozitul de mobilă de 1 800 mp, 1« mina Deva Pensionar de
1.9 la sută in 1PG3 la 2.4 in mari de 4 ori (Icrît in peri­ complexul comercial din car mai. bine dc 10 ani. pe baci
1968 si va ajunge la 3.3 in a- oada 19.36 — 1963 şi de •> or: tierul Viile Noi. staţia de sal­ « m a K a n H M Adam l-am găsit îndcletnicin-
nuî 1970. Pe un locuitor pro­ «locit in cincinalul precedent. vare si centrul stomatologie <lu-se cu diferite treburi pe
ducţia industrială realizată in Valoarea investiţiilor alocate v or asigura noi servicii şi pro­ devine v permanenţă, o lingă casă La început l-a cam
anul 1D68 este dc 9234 lei. de centru anul 1969 se ridică !a duse pentru populaţie trăsătură definitorie, im­ nedumerit vizita noastră Dar
2.2 ori mai marc deeit în 1930. 909 111 mii lei. Intr-un singur Avîrtd în vedere toate rea- pregnată in întreaga t ţa­ aflind despre ce este vorba,
iar în 1970 va ajunge la 23 067 an s-au alocat cu 168 milioane Uzările social-erohomice în­ ţă a locuitorilor săi, dinsul ne-a spus :
lei. Numărul salariaţilor ocu­ lei mai multe fonduri dceît in făptuite jn anii socialismului, chiar şi in gesturi şi — Dacâ-i vorba despre ce
paţi în industrie a crescut do întreaga perioadă 1936 —196.3. putem afirma fără teama dc a atitudini. a fost la baie atunci, în com­
In 413 în 1930 la 2 300 in 1PGO Dacă în anii precedenţi majo­ g re şi râ Deva a devenit un n- Iar dacă istoria se paraţie cu ce este astăzi, nu
şî 4 203 în 1969. adică dc 6 şi ritatea fondurilor alocate au raş modern. în care înnoirile manifestă ca o perma­ mă v et* crede. Dar să ştiţi că
respectiv dc 10.3 ori. fust dirijate pentru construc­ sini prezente la tot pasul. nenţă, este limpede că atunci dădeam găuri cu fis-
Întreprinderile industriale tot ceea ce se înfăptu­ tăul. câram minereul din aba­
fabrică în prezent aproape HO ţii de locuinţe şi obiective so- ZEVEDEI ŞTEF ieşte, zi de zi, in multi­ taj cu trocul, iar transportul
produse în peste 230 sortimen­ eial-culluralc. în cincinalul in directorul Direcţiei judeţene secularul oraş, înseamnă pe galerii il făceam cu vago-
te. Anual se produc şi se li­ curs peste 82.0 la sută sînt de statistica file noi de cronică, reu­ netc trase dc cal.
vrează beneficiarilor din Lard nite in „hrisovul" pal­ Intr-adevăr, întregul com­ miel noastre, formularea „dc bicctiv ce va da valori spo­
şi de peste hotare 1H 000 tone pitant al prefacerilor plex dc lucrări, de utilaje i$i concepţie şi construcţie ro­ rite potenţialului economic al zi şi trotuare. Şi lot ci. si:n
produse din vată minerală. contemporane. Cronica­ au rădăcinile în aceste înce­ mânească" merilâ să fie Devei. bâtă şi duminică vor rin>!i
I 300 1)00 unităţi calde de te­ rii. marii făuritori ano­ puturi. Pe lingă o producţie fixată, ca o emblemă de Istoria începe simplu, fără evenimentul prin uvhcicr.a
racotă. 3 000 000 bucăţi cărămizi nimi al istorici dc azi, mult sporită, mina Deva asi­ prestigiu, şi pe frontispi­ nimic spectaculos Ţinînd fi­ probelor la rapacitatea nom:
(« a'it V» garnituri de mobilă sînt minerii, constructo­ gură astăzi un înalt grad dc ciul imaginar al întreprinde­ rul Mureşului la vale, prime­ nalâ a circuitului hidrotehnic
1 Oîi 0) 0 mc agregate dc carieră rii, energeticienii. cei mecanizare a tuturor operaţii­ rii de prefabricate din beton le grupuri de constructori aferent primei turbine.
ş: bu’r.-iieră. 930 tone conserve care scriu, prin laptele lor executate la diferitele lu­ UIrcca. cea mai tinărâ unita­ soseau de la Luduş, unde işi Toii comuniştii, muncitorii,
tîc rar ne. 1 300 tone prepara­ lor, filele din cronica crări din subteran Putem a­ te industrială din municipiul terminaseră treaba. Erau oa­ tehnicienii şi inginerii dc la
ţi- de carne, iar fabrica de nouă a străvechii cetăţi. firma că peste 83 la sută din devean, cu o producţie de a­ meni earc au început scăpă­ Complexul dc şantiere Mintia
pîine produce aproape G 300 In aceste file, la loc întreaga producţie dală astăzi proape 90 000 metri cubi pre­ ratul amnarelor energetice la s-au angajat, aşa după cum nc
tone pîine şi specialităţi dc de cinste sc înscrie „ba­ este extrasă complet mecani­ fabricate anual. Paroşeni. apoi la Finlîncle, asigura tovarăşul Florin Ni­
panificaţie. ia de aramă", devenită zat. Mai mult. utilajele mo­ Iar această nouă întreprin­ Tirnâvcni. Luduş. Ce vor să tul eseu. secretarul comitetu­
Comparativ cu anul 19.30. în o mină modernă, cu ma­ derne — perforatoare, venti­ dere deveanâ aduce in peisa­ facă aici ? In nîci un caz să lui de partid pe complex, ca
P.iGî; s^a produs de 1.9 ori mai joritatea operaţiilor me­ latoare, maşini de încărcat de jul economic al municipiului tulbure liniştea milenarului să muncească în aşa fel invit
multă carne, de 3.7 ori mai canizate, noua fabrică diferite tipuri — asigură o re­ nu numai un spor de pro­ castru roman dc In Micia I la sfîrsitu) lunii noiembrie pri­
multe preparate de carne, de de prefabricate din be­ ducere considerabilă n efortu­ ducţie globală, cit mai ales Vor „semăna" în pâmintul mul grup energetic să pro­
le
lui fizic al muncitorilor,
0.5 ori mai multe conserve de ton, ..steaua energetică“ creea/.â condiţii mult îmbu­ clementele mecanizării si au­ gras al şesului Mureşului o ducă primii megawaţi Să-)
ce se înalţă alături de
carne şi de 4.0 ori mai multe nătăţite de muncă. Şi dc aici tomatizării. începute o dală termocentrală. Vor „semăna" numim „megawaţii ))( v ,
700" ?...
calde dc teracotă, iar volumul castrul roman de la derivă un alt aspect al aces­ cu construcţia. Căci incâ din forţă şi lumină.
minereului cuprifer extras Micia. tor performanţe. Dacă cu ani faza constructivă, tînăra uni­ — Centrala termoelectrică A m parcurs, într-un suc­
Tot aici. în filele noi
este de 3,3 ori mai mare ca este consemnat cel mai jn urmă la un abataj manual tate a purtat pecetea acestor Deva va avea în final o pu­ cint itinerar, citevj din
în 1932. înalt ritm dc dezvoltare se realiza in medic o produc­ clemente. Marile hale ale în tere instalată de 800 mega­ unităţile industriale ale
treprinderii s-au înălţat prin
în prezent producţia indus­ pe care oraşul Deva 1-a tivitate de 3 7 tone pc posl waţi. ee se va realiza în pa­ municipiului devean. Am «­
trială a oraşului se realizează cunoscut vreodată, In astăzi, intr-un abataj mocani procedee de industrializare a tru grupuri a 200 MW. Notaţi sistat la înnoirile petrecute în
în proporţie de 84.3 la sută în întreaga sa istorie mul­ zat, productivitatea muncii construcţiilor, folosindu-sc pc — ni se precizează dc către vechea mină, am marcat dc
unităţi ale industriei republi­ tiseculară Ritmul <le este de două ori mai mare. scară largă utilajele moder­ ing Emilian Cnzacu, şeful butul înnoitor al prefabrica­
cane. 11.2 la sută in unităţi de 12..7 la sută, atins in pri­ Ciţi nu işi aduc aminte de ne de mentaj. Noua fabrică şantierului ..Energoconsti nc- telor din beton, am pătruns în
industrie locală şl 4.3 la sulă mii trei ani ai cincinalu­ felul cum au fost priviţi la dc prefabricate s-a înălţat ca ţia" — că un singur grup dc ..culisele" premierei megawa­
în unilâlile cooperaţiei meşte­ lui în municipiu! nostru, început înlocuitorii lemnului? însăşi din prefabricate, su- la Deva are o putere egală cu ţilor. aflaţi în repetiţie finală
gcrînd imaginea elocventă a
şugăreşti dinamizează întreaga vi­ Mulţi excludeau atunci posi­ industriei care sc construieş­ cea a uzinei-mamâ dc la F»i- la Mintia.
Tn perioada 19.30—19G8, au at ă a celor peste .Vi 000 bilitatea ca noile sisteme dc te pe sine. caz. Cantitatea de energic c- Oraşul c ti culoare medie­
apărut 3 ramuri noi şi s-au hunii lori ai săi. susţinere să fie adaptabile la Şi vom menţiona că la ha­ Icctrieâ furnizată de o singu­ vală. cu cclc şapte secole ar­
dr7.v0lt.it în sprcial cele eu ba­ $i însăşi istoria se condiţiile dc zâcâmînl. Şi a la de fabricaţie „IVemo", in ră turbină va fi mai marc cuite in timp. aduce la jubi­
ză tic materii prime din resur­ simte îm))lnsă de la Spa­ ceasta datorită pur şi simplu (are se realizează tuburi cu dccît u întregii uzine lîieaz. leul său secular valenţele mo­
se locale cum sînt industria te. obligată să-s! acce­ unei tradiţii împămintcnitc diametru de 600 şi 800 pentru Iată dc unde vine denumi derne alo îndustr.'alizorii. pe­
materialelor de construiţii, lereze ritmul, să adauge în decursul anilor in mine . irigaţii, au fost înglobate in ren „steaua energetică do pe cetea vlrslei sale noi confe-
extracţia minereurilor nefe­ noi şl noi file In cro­ ritul nostru — lemnul să fie construcţie HlMi mc prefabri Mureş". Este astrul planl.il în -ilâ dc anii socialismului.
roase (cupru), prelucrarea lem­ nica contemporană a acela care să ţină piept rocii, calc. 3 000 mc betoane mono constelaţia economică a ora
şuhli. rodimensionnlâ la role­
nului (producţia de mobilă) dezvoltării municipiului „mişcărilor" pe care aceasta litc, 143 tone confecţii moţa le judeţului şi finalizată In Reportaj recfli»'** -fş
prelucrarea metalelor şi repa­ înnobilat dc diadema ce­ le fure dc la o perioadă la al­ lire şî 300 tone oţel beton in fluxul fierbinte al eir< nitului
raţiile de maşini lor 7 secole de vechime. ta ! Dar în ultimii nni noul a armături. economic naţional de călreun T. ISTRATP
Pe baze noi. socialiste, s-n învins In prezent, din între­ Celelalte faze de construcţie colectiv de circa 4.300 de N. STAUCIU
dezvoltat şi agricultura. în gul labirint de galerii, 9 200 aduc şi ele în biografia noii muu< ji**:i U'linuieni şi ingi C. OUM/TRU