Page 77 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 77
Eşuarea rebeliunii militare Moscova a prim it festiv
pe eroii Cosmosului
din Chile MOSCOVA 22 — Corespon vioane de vînătoare. După ce cuvin tul Leonid Brejnev, care
dentul Agerpres, L. Duţă. aterizează, din avion coboară a salutat călduros pc cosmo
transmite: Capitala Uniunii cosmonauţii. Intr-o perfectă nauţi şi întregul colectiv de
SANTIAGO DE CHILE 22 unui secol într-o tară unde res revoltate şi un reprezentant al oameni de ştiinţă, muncitori,
(Ascrpres). — Generalul Robei* - pectul legii era observat de guvernului, după mai multe Sovietice a primit festiv pe formaţiune, ei păşesc spre tri tehnicieni şi ingineri care au
buna dc onoare. Comandanţii
lo Viaux. şeful revoltei mili toate fracţiunile politice, in ore de tratative. Nu s-a făcut eroii Cosmosului. Mii dc mos celor trei nave prezintă pc rînd contribuit la efectuarea cu
tare care s-a declanşat marţi clusiv de către armată. Pri nici o precizare care sînt ter coviţi s-au adunat miercuri la raportul in faţa conducători sucecs a zborului cosmic Vor
In Chile, a remis comanda re ma rebeliune militară din ul menii acordului realizat. Cu aeroportul Vnukovo şi pe şo lor de partid şi de stat: .Mi bitorul a adus apoi la cunoş
gimentului ,.Tacna“ generalu timul secol din Chile s-a pro toate acestea, înainte de a se seaua care duce spre onaş pen- siunea încredinţată de patrie a tinţă hotărirea Prezidiului So
lui Guillermo Manhna. coman dus în 1924, iar a doua. de preda, generalul Viaux a de tm a-i saluta pe cei şapte cos vietului Suprem al UR-S.S.
dantul şef al garnizoanei San astă dată civilă, in 1932. clarat presei că scopul revoltei monauţi de pe navele „Soiuz- fost îndeplinită cu succes. No de a decerna cosmonauţilor
tiago de Chile. In felul acesta. Predarea generalului Viaux a fost demisia ministrului a 6", *Soiuz-7“ şi ..Soiuz-8" — simţim excelent. Sînlcm gata Gheorghi Şonin. Valerj Kuba-
pentru îndeplinirea altor mi
n fost pus capăt unei rebeliuni a intervenit in urma semnării părării, Tulio Marambio şi a Gheorghi Şonin. Valori Kuba- siuni'’. împreună cu conducă sov, Anatoli Filipocnko. Vladi-
care era a treia în decursul unui acord între şefii trupelor şefului armatelor, generalul sov. Anatoli Filipcenko, Vladh torii de partid şi de stat sovie mîr Volkov şi Viktor Gorbat-
mir Volkov, Viktor Gorl>atko.
Sergio Castillio. Rebelii au re tici, cei şapte cosmonauţi iau ko titlul de Erou al Uniunii
vendicat. de asemenea, o îm Vladimlr Şatalov şi Alcxri loc în maşinile deschise. Co Sovietice. Ordinul Lcnin. Me
bunătăţire a echipamentului Eliseev.
Documente adoptate de Conferinţa militar şi o sporire a soldelor. tribuna de onoare au luat loana dc maşini sc îndreaptă dalia de Aur şi titlul de Avia
tor Cosmonaut al Uniunii So
spre Kremlin. Dr-a lungul lar
Reîerindu-se la consecinţele loc Loonid Brcjncv. secretar gului bulevard a) cosmonauţi vietice. iar cosmonauţilor V)a-
general al C.C. al PC.U.S.. Ni-
rebeliunii militare, observato lor. îmbrăcat în haine dc săr dimir Şatalov şi Alexei Elise-
reprezentanţilor consiliilor de luptă rii de presă din Santiago con kolai Podgornîi, preşedintele bătoare. mii dc cetăţeni al cv — pentru a doua oară —
Prezidiului .Sovietului Suprem.
sideră câ guvernul a ieşit în Alcxci Kosighin. preşedintele Moscovei salută pe eroii Cos Steaua de Aur.
tărit din această încercare de Consiliului de Miniştri al mosului. In aplauzele mulţimii pre
pentru pace din ţările arabe forţe, deoarece a reuşii să rea U.R.S.S., conducători de partid După sosirea cosmonauţilor, zente. preşedintele Prezidiu
lizeze unirea în jurul său a tu şi dc stat sovietici. în sala marelui palat al Con lui Sovietului Suprem. Nikolai
turor partidelor politice şi a
KHARTUM 22 (Agerpres). ţiei Consiliului de Securitate Pc conjl Moscovei îşi face greselor din Kremlin a avut Podgornîi. a înmînat cosmo
In capitala Sudanului s-au din noiembrie 1967 cu privire sindicatelor care în ajun i se apariţia uriaşul avion, avîndui loc un miting al oamenilor nauţilor înaltele distincţii.
încheiat lucrările Conferinţei la Orientul Apropiat opuneau Preşedintele Eduardo la bord pc cei şapte cosmona muncii din Moscova consacrat A urmat apoi o recepţie o-
reprezentanţilor consiliilor de Au mai fost adresate mesa Frei. apreciază France Presse. uţi. încadrat de o escortă d~ acestui eveniment. feritâ in cinstea cosmonauţi
luptă pentru pace din ţările je mişcărilor de eliberare na a constatat, după cinci ani de onoare alcătuită din şapte n- In cadrul mitingului a luat lor.
arabe. ţională din coloniile portu la preluarea puterii, că poate După lovitura de stat
Intr-un apel adresat opiniei gheze şi din alic teritorii de conta pe populaţie pentru a a
publice internaţionale, parti pendente din Africa în care păra instituţiile ţării. Totoda
cipanţii la conferinţă subli partizanii păcii din ţările a- tă. armata n demonstrat la rin- din Somalia
niază necesitatea unor efor rabc afirmă sprijinul lor de dul ei că. în ciuda dispersării
opune războiului ca mijloc de CURIER • CURIER • CURIER
turi sporite in direcţia spri plin popoarelor Africii care sule pe planul ideilor, repre MOGADISCIO 22 (Ager- catul afirmă câ Somalia se va
jinirii luptei popoarelor ara luptă pentru eliberare zintă un mijloc considerabil pres). — Consiliul Naţional
be împotriva uneltirilor im Intr-o holărire specială, Revoluţionar, care a preluat soluţionare a divergenţelor
perialiste participanţii la conferinţă au de presiune asupra guvernului, luni puterea in Somalia, a pu dintre state. In problemele in
Intr-o telegramă adresată exprimat mulţumiri ţârilor cedînd nu în urma unei în- blicat un comunicat în care terne. subliniază comunicatul.
secretarului general al ON.U . socialiste pentru sprijinul a frîngcri. ci prin semnarea u trasează liniile principale ale Consiliul Revoluţionar va res
U Tliant. conferinţa cheamă nui acord politicii sale externe si inter pecta libertăţile şi drepturi!*» M iercuri, lucrările celui să ancheteze activitatea Ma din S.U.A. Sinatra a decla
Organizaţia Naţiunilor Unite cordat luptei popoarelor ara In legătură cu soarta gene ne Comunicatul subliniază că cetăţenilor şi va depune efor de-al V ll-le a (,'ongrcs .-sindi fie i americane în acest stat. rat că .nu are nici o cunoş
să depună eforturi în vederea be împotriva uneltirilor im Somalia va promova o politică turi pentru eliminarea triba- cal m ondial au continuat pe (om tsia emisese un mandat tin ţă în legătură cu crim a
traducerii in viată a rezolu perialiste. ralului Viaux. se anunţă câ el de neutralitate şi nealiniere şi lismului. comisii. In cadrul dezbate de arestare îm potriva Iui organizată din New Jersey"
a fost arestat pentru a fi jude se va eonduce în relaţiile ex Autorii loviturii militare de rilo r au luat cuvintul re Sinatra pentru refuzul de a şi de aceea refuză să apară
cat de un tribunal militar. Se terne după principiile coexis stat. care a avut loc marţi in prezentanţi ai delegaţiei L'- apărea in faţa sa pentru a in faţa Comisiei. Totuşi, da
Multe accidente de muncă apreciază insă câ pedeapsa pe tenţei paşnice şi neintervenţi Somalia, au anunţai schimba n iu n ii Generale a Sindicate face o depoziţie in legătură că aceasta insistă, el va face
rea denumirii oficiale a ţârii
care tribunalul o va pronunţa ei în treburile interne ale al în Republica Democratică So lor din România. cu acuzaţiile ce i sc aduc o declaraţie sau va acorda
tor state. După ce precizează
un interviu în care va ex
p rivin d legăturile sale tene
*
*
în întreprinderile americane contra sa va fi trecerea lui în râ noul regim va respecta tra malia Sjiunlia din ţară sc comandamentului C onsiliului broase cu crim a organizată plica m otivele refuzului său.
Preşedintele
menţine calmă.
tatele internaţionale, comuni
revoluţiei
sudaneze, generalul Gaafar ♦ O *
WASHINGTON 22 (Ager ţii 60 din rei 500 de angajaţi El N uniciry. a subliniat din După 24 dc orc dc ploi to
pres) — In Comisia senato ai unei fabrici textile sufe Noul guvern nou cu principatul obiectiv renţiale. regiunea iraniană
rială pentru securitatea mun reau de grave afecţiuni de al po liticii urm ate de gu Ghazvin. situată in nord
cii au început audieri în le plâmini vern este construirea unei O persoană a fost uci vestul ţă rii, a fost încon "V*
gătură cu elaborarea unei noi Accidentele sjnt. de aseme societăţi democratice socia să şi mai multe au fost ju ra tă dc ape. relatează a
legislaţii care să prevadă o nea, foarte numeroase ca ur al R. F. a Germaniei liste. El a condamnat segre rănile in cursul ciocni genţia Keuter. Din pricina
îmbunătăţire a condiţiilor de mare a lipsei măsurilor de garea rasială in lume şi a rilor care au avut loc in u n d a ţiilo r, peste 60 de clă
muncă in diferite ramuri ale securitate a muncii. BONN 22 (Agerpres). — tul dc vicecancelar şi minis punctele de vedere ale actua exprim at sp rijin u l Sudanu marţi la Guayaquil (E- d iri au fost distruse, iar ca
economiei americane Cei ca Comisia a apreciat că 14 000 Noul guvern de coaliţie al tru al afacerilor externe a re lelor guverne de la Bonn şi lui pentru m işcările de e li euador) între poliţie şi lea ferată a fost avariată.
re au depus in Comisie au dc americani mor anual ca Republicii Federale a Germa venit lui Waltcr Scheel (pre Paris diferă sensibil in ce berare naţională. studenţi. Incidentele au
.făcut, potrivit agenţiei AP, urmare a accidentelor de niei, constituit din reprezen şedintele P.L D.). Ministru dc priveşte problema lărgirii la origine ordinul minis ♦ O *
un tablou sumbru al situaţiei muncă sau bolilor profesiona tanţi ai partidelor social-dc- interne este in noul' guvern Pieţei comune prin primirea P rim ul m inistru al T u r trului educaţiei naţiona Ifernian IJuff. secretarul
securităţii muncii în diferite le. In ultimii patru «ini. nu mocrat şi liber-democrat. in Hans-Dietrich Genscher (li- Angliei ciei. Suleyman Dem irel. a le dc a închide, la 14 oc Ambasadei Elveţiei din Tio-
le industrii*' S-a arătat, intre mărul celor care şi-au pier clude 14 ministere, cu patru ber-democral), iar ministru al La rineinl ci. presa france prezentat oficial m iercuri tombrie. un colegiu. Stu gota. şi Jose Stressler. fiu l
altele, că intre 000 şi 1 100 dut viaţa de pe urma acci mai puţin dceît cel precedent. apărării. Helmui Schmidt (so ză publică numeroase comen preşedintelui R epublicii. denţii. care cereau re consulului elveţian din Caii.
din cei G 000 de mineri care dentelor de muncă a depăşit Cum era şi firesc, majorita cial democrat) Karl Schillcr tarii în legătură cu eveni Cevdct Sunay. demisia gu deschiderea colegiului, care au fost ră p iţi la 5 oc
lucrează în exploatările de numărul celor ucişi în Viet tea portofoliilor ministeriale şi Georg l.ebcr şi-au păstrat mentele intervenite in Repu vernului său. La scurt tim p nu blocat marţi diminea tom brie de indivizi necu
uraniu suferă de cancer ca nam Accidentele de muncă au revenit social-democraţi- portofoliile la Ministerul Eco blica Federală a Germaniei. ditpu aceea, noua Adunare ţa toate căile de acces noscuţi. au fost regăsiţi
urmare a expunerii la radia- au provocat de cinci ori mai lor. In funcţia de cancelar fe nomici şi respectiv la Minis Astfel. „La Natioiv* scrie. în Naţională, constituită în ur către Guayaquil. Poliţia m iercuri de u nităţi ale p o li
multe zile-muncâ pierdute deral a fost ales Willy Brandt terul Poştei şi Transporturi tre altele, că. fără îndoială, ma alegerilor generale din şi armata au intervenit ţiei în regiunea lo calităţii
decit dc pe urma grevelor. (preşedintele P.S.D.), iar pos lor. Nou) titular Ia Ministerul Willy Brandt şi echipa sa gu 12 octom brie şî-a desehis imediat pentru a resta Burga. Cei do» au fost puşi
Finanţelor este social-demo vernamentală vor continua prim a sesiune prin ceremo bili ordinea. folosind în libertaten«ie «către răpi*
cratul Alcx Morilor. politica de cooperare franeo- nia de depunere a jurămân grenade eu gaze lacri to ri după ce li s-a p lătit su
Agenţia Reuter subliniază vest-germanâ. politică pro tului. Urmează ca preşedin mogene si trăgind focuri drept răscumpărare. Guver
de
dolari,
ma de 300 000
movată cu mulţi ani în urmă
câ alegerea lui Willy Brandt
Agendă în funcţia de cancelar federal .Paris Jowr" atrage atenţia semneze pe Suleyman De- Forţele de ordine au natorul statului Lloreda. a
de avertisment în aer.
tele Cevdet Sunay să-l de
columbian
pune capăt unei guvernări în
că. in ce priveşte relaţiile in-
Văile.
Rodrigo
m îrcl. al cărui partid a cîş-
reuşit să reîa controlul
timp
delungate.
făcut apel la toţi locuitorii
două
se vu afla in faţa unor parte
dc aproape asigurate decenii tracomunitarc. noul cancelar tigat scrutinul m enţionat. în asupra oraşului, să furnizeze in fo rm a ţii în
funcţia de prira-m inistru şi
de Partidul Uniunea rreş- neri hotăriţi să-şi apere punc să-l însărcineze cu formarea vederea capturării autorilor
lin-domorrnlâ Coresponden tul de vedere in unele pro noului guvern acestei răpiri.
economică tul acestei agenţii .la Bonn bleme. şi ziarul citează, in „Savanţii studiază in pre
scrie ră nu există moti
chestiune
tre altele, aceeaşi
să
ve
râ
presupună
se
congelării
ţii Economice Europene prin
Willy Brandt va ignora inte legată de lărgirea Comunită zent posibilitatea corpului o- La spilalu! Broussais a avut Io'* un eveniment
şi decongelării
resele vest-germano in efor primirea de noi membri. mene.se în cazul călătoriilor puţin obişnuit : căţeluşa Nounouche a fost internată
tul do a sprijini intrarea An spaţiale a căror durată de de urgenţă pentru a naşte Internarea a fost botâ-
gliei în Piaţa comună. Acelaşi
£ Comerţul exterior al păşeşte viaţa medie a unui ritâ de modici, deoarece Nounouche arc de peste doi
României cunoaşte o conti corespondent consideră, pe de S . U . A . Savanţi om" — a anunţat profesorul ani o inimă transplantată şi era interesant de văzut
nuă dezvoltare. Recent, În altă parte, eă noul guvern al I ‘. Polak de la Universitatea cum va suporta naşterea. Se pare râ lotul a decurs
legături medici pe „lista
treprinderea de comerţ ex R FG. va îi interesat să men din Ufreeht în cuvînlarea normal. Nounou'-he dind naştere la patru căţeluşi
terior „Mctalimport** a li ţină în continuare pe eare a ţinut-o cu ocazia al căror lalâ este. de asemenea, un .pacient" cu o
vrat unor firme din Marea strinse eu Franţa, cu toate câ deschiderii expoziţiei .M e inimă străină in piept Transplanturile au fost efec
Britanic şi Suedia aproape neagră“ dica 69". Profesorul Polak tuate de prof Jean Paul Carliera Acesta a făcut
10 000 tone aluminiu blocuri, a relevat, de asemenea, că parte clin echipa condusă dc Charles Dubost. deve
iar unor parteneri comerciali NEW YORK 22 (Agerpres). transplanturile vor deveni nită celebre prin transplantarea unei noi inimi re
din R.F. a Germaniei 9 300 Ziarul ..New York Times" a- in curind .tehnici dc dome verendului Charles IlouUigne. După rum sc ştie. re
în In P arlam en tu l ita lia n . d e z b a t e r i
tone plumb antimonios. firmâ câ Ministerul Sănâtâlii niul tre cu tu lu i", v iito ru l a- verendul Boulognc a încetat subit din viaţă vinerea
treprinderea „Tchnoimport*' nl S.U.A. a întocmit o ..listă parţinînd. p o trivit opiniei irecutâ, după re trăise ru o iniinâ străină 17 luni şi
n livrat in Anglia. Bulgaria. neagră" in care sînt incluşi su sale, organelor a rtificiale. G zîle. Moartea s-a datorai fenomenului dc respin
Danemarca, Elveţia şi Uniu te de savanţi medici, cărora gere Medici» de la spitalul Broussais apreciază eâ
nea Sovietică aproape 200 000 a s u p r a p o litic ii e x t e r n e Je este interzis să lucreze în Cunoscutul cintărcţ amc tratamentul eu s c t pentru anihilarea fenomenului
dc rulmenţi, iar în Ceho instituţiile şi organismele gu rican Frank Sinatra a a de respingere s-a dovedit mult mai eficace la elini
slovacia si Polonia peste 6 vernamentale Ziarul sublinia nunţat că va folosi toate dc« it la oamen*. In prezent, ei urmăresc să constate
milioane de bile-rulmenţi. ROMA 22. — Corespon După re s-a referit la con Italia nn intenţionează să ză câ această „selecţie" se fa m ijloacele legale pentru a eare sint cauzele care fae ca reacţiile acestui ser sâ
„Mctalimport" a importat dentul Agerpres. N. Puicea. tactele avute recent la New iasă din N ATO. — poziţia ce după „consideraţii politice nu apărea in faţa Comisiei fie diferite
din Marca Britanic tablă transmtie: In Camera Depu York, cu prilejul lucrărilor cunoscută a guvernului — de securitate". Din cei 4fi de din New .Icrsey. însărcinată
transformator, sîrmă oţel taţilor a Parlamentului ita Adunării Generale a ON U., vorbitorul a declarat în con sa va nţ i-mcdici. care figurează
arc, cupru electrolitic şi al lian au început, marţi dezba şi la discuţiile avute in tinuare : .Politica dc depăşire pe una din aceste liste 7 sint
tele, iar dc Ia unele firme teri asupra politicii externe a cursul vizitei in Canada. Aldo a blocurilor militare şi aşeza membri ai Academiei de şti
italiene cablu dc otel, bandă guvernului Răspunzînd inter Moro a prezentat tezele obiş re a lumii pe baze de încre inţe. cum ar fi Salvador Lu
dc oţel laminată la rece şi pelărilor şi moţiunilor, repre nuite ale Farnesinei (Ministe dere si cooperare se realizea na. cunoscut specialist in do
decanul CURIER • CURIER « CURIER
climă dc oţel. zentanţilor tuturor grupărilor rul de Externe). în probleme ză. înainte de toate, prin a meniul virusologiei, laureat al
politico, ministrul de externe, le internaţionale, retinînd a- propierea între diferite gru Premiului Nobel şi
Aldo Moro. a făcut o amplă tentia referirile sale la Euro pări. înainte de a dizolva Facultăţii de biologie de la U
Q In urmă cu 20 de ani, trecere in revistă a poziţiei pa. Tn ce priveşte pregătirea blocurile, dar tocmai pentru niversitatea Yalc.
Republica Democrată Ger guvernului faţă de principa unei conferinţe pentru secu a le dizolva., este nevoie să
mană avea un ringur şantier lele probleme internaţionale ritatea europeană, opinia gu se ducă o politică de pace".
naval pentru construcţii dc actuale Din cuvfntarea sa re vernului italian este că .por- In ce o priveşte. Italia va fa
nave maritime şi cîteva şan iese principala preocupare de nlndu-sc de la examinarea ce toate eforturile in vederea O K 1 N A W A Urm ările T raficul de stu p efia n te
tiere navale fluviale. In a prezenta politica italiană în problemelor mai puţin con progresului spre o dezarmare
prezent R.D. Germană dispu lumina unui interes perma troversate, s-ar putea ajunge, generală şi completă, a spus
ne de 5 mari şantiere pen nent pentru realizarea unor treptat. Ia o adevărată confe Moro. ocupaţiei am ericane
tru nove maritime şi ntime- relaţii de bună-veeinâtate în rinţă In măsură să înfrunte Refcrindu-sc apoi Ia ştirile în Italia**
ronsc şantiere pentru nave tre state si pentru colaborare marile probleme ale unei apărute în presă privind TOKIO 22 — Coresponden In Kadena. de exemplu, local
fluviale. In oraşclc-port Kos- multilaterală, spre a, se folosi pâri juste şi stabile". De la .planuri secrete ale N.A.T.O, tul Agerpres, F. Ţuiu, transmi nicii se plîng de slăbirea au
tnk, Wismar şi Stralsund au orice prilej în vederea favo aceste negocieri, «care trebuje fată de Italia", ministrul a te : Condiţiile de viaţă ale lo zului şi de boli nervoase da Problema consumului dro le poliţiei în descoperirea lor
fost construite numeroase rizării pârii şi a reglementării pregătite cu grijă, realism şi menţionat câ .nici un plan cuitorilor Okinawej sint afec torate insomniei cronice pro gurilor capătă în Italia pro sînt şi mai mari. Comisia par
vase, atît pentru flota mari problemelor internaţionale li prudenţă", după părerea gu N.A.T.O. sau al altei ţări nu late in mare măsură de exis vocate de zgomotul permanent porţii ingrijorâtoare. Toxico lamentară italiană de anche
timă proprie, cit şi pentru tigioase .In spirit realist şi vernului italian, nu pot îi ex ar putea fi aplicat în Italia tenţa bazelor militare ameri a) avioanelor. Cazul „astupării manii — cei obişnuiţi, clar şi tare a fenomenului Mafiei a
export. Pînă la sfîrşitul lu constructiv". In acest context, cluse Statele Unite şi Canada. fără asentimentul prealabil cane. Un raport întocmit de 16 puţurilor de apă", semnalat la cei ocazionali — sînt acum în stabilit câ piaţa mondială a
nii septembrie a.c., au fost Moro a reafirmat şi poziţia In acest cadru s-a referit al organelor constituţionale jurişti japonezi, trimişi in O- început In Kadena şi apoi in număr dc citeva zeci de mii. drogurilor este controlată de
construite 96 dc vase de di cunoscută a guvernului ita Moro si la rolul .de destin ale ţârii". Din obligaţiile Ita kinawa in lunile iulie şi au alte localităţi. simbolizează, iar această cifră este in con această organizaţie. Unul din
ferite tipuri. Anul trecut, in lian fată de alianţele politi dere" pe rare l-ar putea avea liei în cadrul Alianţei atlan gust, arată câ 12,6 la sută din după cum afirmă raportul, un tinuă creştere. In ultimele luni tre membrii comisiei parla
dustria navală a R.D. Ger ce. economice şi militare din alianţa occidentală în relaţii tice. a spus Moro. .nu derivă 6uprafaţa insulelor este ocu alt neajuns provocat popu a avut loc o recrudescenţă a mentare, Della Briotta. afirma
mane a exportat 87 In sută care face parte. le Est-Vest. Subliniind că nici o subordonare a ţârii în pată de bazele militare. In mul laţiei de bazele militare. Apa fenomenului, lucru dovedit şi într-un raport ră organele în
din producţia sa în zeci de ce priveşte determinarea li te localităţi, bazele ameri potabilă din fintîni a fost in do cantităţile mari dc haşiş sărcinate cu demascarea tra
ţări Au fost exportate In to- beră a dezvoltării sale socia cane ocupă mai mult de ju fectată de scurgerea în pămînt sechestrate „Capitala" drogu ficanţilor au descoperit exis
tsl 129 de nave dc transport, le şi politice". mătate din suprafaţa acestora. a combustibilului pentru avi rilor este Milano, dar acest o- tenţa unui sîslcm de organiza
de pasageri, dc pescuit şi al Lupte violente între trupele libaneze Confirmînd câ guvernul Astfel. 67 la sută din oraşul oane şi practic a devenit nefo ras este urmat îndeaproape de re deosebit de meticulos al tra
tele italian intenţionează să recu Koza este rezervat pentru ba losibilă Mai puţine la număr Roma Pe baza datelor de caro ficului dc droguri : orarul,
noască guvernul R.P. Chineze ze. in localitatea Yomitan cu — şase din 1960 şi pînă acum se dispune, celelalte oraşe, in perfect pus la punct, al schim
,<9 Ziarul „Mag>ar Hirlap'* şi comandourile palestiniene şi să stabilească relaţii diplo 79 la sută. iar Kadena este a- — dar mult mai periculoase care a crescut consumul si tra burilor de marfă. m»>dul de e-
Moro a
matice cu acesta.
a publicat un articol in care spus că .în acest scop sint în proâpe „înghiţită* de cel mai sînt prăbuşirile de avioane şi ficul de stupefiante, sînt: Tri- fent.uarc a plăţilor, transportul
cst. Genova. Napoli Livorno.
mare aeroport militar din Ex
arată că în perioada 1964— CAIRO 22 (Agerpres). — palestiniene au rcizbucnit du curs contacte diplomatice". tremul Orient. exploziile de muniţii. Ultimul Palermo şi aproape toate cen - şi fixarea locurilor de debar
19RS valoarea exportului ma După cum informează a pă ee convorbirile începute In legătură cu situaţia din In această situaţie, locuito accident — prăbuşirea pe ae trele „triunghiului industrial" care. Iar între organizatori
chior către Anglia a crescut genţia MEN. marţi in sudul intre organizaţiile de rezis zona Mării Mcdîterane. mi rii insulelor Okinawa sint o roportul din Kadena a unui a Pină în 1963 in Italia nu >o *Par cu insistentă aproape toţi
de la 12,7 la 18,t milioane Libanului au avut loc lupte tenţă şi Ministerul Apărării nistrul a relevat că aceasta bligaţi sâ suporte inconveni vion militar „B-52" încărcat punea problema drogurilor, Fe rri mai cunoscuţi membri ai
lire sterline, iar valoarea a- violente intre armata libane libanez au ajuns la un impas. .nu parc încă să prezinte entele provocate de bazele mi cu bombe pentru o misiune în nomenul este foarte recent, dar Mafiei din zona Palermo. Le
rln/iţiilnr ungare dc mărfuri ză şi comandourile palesti ★ «imptome de îmbunătăţire", litare americane. Unul dintre Vietnam — a provocat un se găturile la nivel naţional şi In
din Anglia — dc la 16,2 la niene aparţinînd organizaţiei DAMASC 22 (Agerpres) — arâtînd apoi că este absolut ele este zgomotul avioanelor. s-a extins cu o rapiditate sur ternaţional sînt menţinute —
20.9 milioane lire sterline, .Al Fatah", în urma cărora Postul de radio Damasc necesar să se continue .ex rios şoc populaţiei locale. prinzâtoarc. Anul acesta, pen potrivit aceluiaşi raport — prin
tru prima oară. au fost seches
f irme engleze au livrat Un şase partizani palestinieni au şi-a întrerupt marţi noaptea plorarea tuturor căilor în ve radio, telefon, telegraf, prin
arabo-israelian", Incidente in regiunea Calcuttei
gariei. printre altele, o fa- fost ucişi, iar alţii 11 răniţi. emisiunea pentru a transmite derea reglementării paşnice a trate în Italia mari cantităţi limbaj cifrat sau convenţional
de substanţe dc halucinogene
bnrîi de celuloză, utilaje Pe de altă parte, aceeaşi a un comunicat special în care conflictului sintetice Descoperirea acesto «au chiar prin transmiterea a-
panlru fabrici de hîrtic, fa genţie anunţă din Beirut câ se anunţa hotărirea Siriei de pentru ca „Mediterana să-şi CALCUTTA 22 (Agerpres). lertă fiind mobilizată pentru ra. Ia Roma şi Triest oonstî r'nmilor bucăţi muzicale.
reia rolul dc punct de întilni-
Intr-un raport al aceleiaşi
a închide frontiera cu Liba
brici pentru producţia fura alte grupuri ale partizanilor re a popoarelor Europei, A- In regiunea CalcUtlei au conti tmprâştiorca taberelor rivale. tuîe un semnal de alermă. r nmisiî parlamentaro dc an
palestinieni .asediaţi de ar nul. După cum relatează a
jelor concentrate şi îngrăşă mata libaneză" au primit din genţia UPI. care a captat o sîcî şi Africii". nuat ciocnirile dintre grupă După cum se ştie. primul substanţele respective fiind chetă se subliniază eă .în nici
ohiar mai nocive decit
mintelor artificiale, un lami partea lui Yasser Arafat, pre misiunea postului Damasc, După cuvfntarea J vii AMo rilo religioase hinduse şi mu ministru al Tndiri. Indira Gan- droguri alic unul dintre sectoarele crimei,
sulmane. relatează
agenţia
privind
decizia
închiderea
nor dc aluminiu, o topito şedintele Organizaţiei pentru frontierei cu Libanul a fost Moro au început dezbaterile, dhi. a lansat un apel la uni controlate de Mafia, aceasta nu
care se vor încheia prinlr-un
tate şi calm. relîefînd decala-
(şi manifestă puterea ca în tra
rie dc cupru, o fabrică de eliberarea Palestinei, ordinul vot al Camerei Deputaţilor, AP. menţionfnd câ in cursul iul dintre cauzele ce au gene Traficul dc stupefiante se
dc a nu se preda şi de a se adoptată în urma incidentelor luptelor 17 persoane şi-au pier află In mina unui număr re- ficul internaţional de stupe
polietilenă şi altele. opune cu forţa armelor. MEN rare au avut loc intre trupele cerut dc guvern, privind a- rat asemenea conflicte religi strîns de organizaţii, dar aces fiante".
relevă câ incidentele intre libaneze şi organizaţiile pa probarca de către Parlament dut viaţa. oase şi consecinţele pe care tea sînt foarte bine puse Din preso streine :
armata libaneză şi grupările lestiniene. a politicii externe. Politia se află in stare de a- acestea le-ar putea avea. punct, astfel incit dificultăţi „II Giomo"
&
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva. 41068