Page 78 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI Redacţia

şi administraţia
Nr. 4606
ziarului

Vineri DEVA, tir. Dr Petru (7mzn nr. Tâ

24 octombrie telefoone : tedoctoi şef - 1583 ; re*
doctor şei adjunct, secretai de tedac-
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
1969 secţiile cultură-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu*
mentare şi externe - 23t? ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.

A
INSAMINŢARILE Vizita preşedintelui Consiliului

sînt aproape
de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer,

term inate.

RECOLTĂRILE in Belgia

cînd se vor şii speciali Ageipres. Z. Bru­ participat Gaston E.vskcns. schimb de opinii asupra scru
BRUXELLES 23. — Trimi­
belgiană
Din partea
au
ritâlii europene, dezarmării şi
mam şi T. Badea, transmit : prim-ministru. Picrre Hnrmol. altor probleme internaţiona­
Joi dimineaţa, la sediul Mi­ ministrul afacerilor externe. le actuale. De asemenea, au
nisterului Afacerilor Externe
încheia ? au continuat convorbirile o­ merţului exterior, ambasado­ fost reluate unele teme abor­
Hendrilc Fa.ynt. ministrul co­
date în cursul convorbirilor
ficiale româno-belgiene.
rul Andrc Eorthomme, consi­
Au luat parte Ton Gheorghe lier în Ministerul de Externe. dc miercuri, privind relaţiile
Condiţiile climatice ale acestei toamne au fost Maurer, preşedintele Consi­ Jan Adriacnssen, ambasado­ comerciale şi de cooperare în
rul Belgiei la Bucureşti, van
deosebit de favorabile pentru strîngcrca recoltei şi liului de Miniştri al Româ­ cler Stratcn Waillct. director domeniul industrial $î tehnic
Un grup de mineri din cadrul minei Poroşeni, Sînt ciţiva din membrii brigăzii lui Costa- pregătirea' - producţiei viitoare Cooperativele agri­ niei. Corncliu Mânescu. mi­ dintre cele două ţâri.
che Zohoria care numai in luna trecută au dat peste plan 300 tone de cărbune. cole, printre care amintim pe cele din Tîmpu, Brîz- nistrul afacerilor externe. A­ general politie la M A E.
Foto : V. ONOIU nic. Ilia şi altele, unde s-a asigurat o bună organi­ lexandru Lâzâreanu. ambasa­ Tn cadrul convorbirilor, ca­
zare a muncii, au reuşit să se încadreze în limitele dorul României la Bruxelles. re s-au desfăşurat într-o at­ (CONTINUAM IN MO. • «-•)
epocii optime atit eu recoltatul culturilor tîrzii, cît Cornel Vlad. director în mosferă cordială, dc înţelege­
şi cu. însâminţârilc. Faptul că majoritatea unităţilor MAE. re reciprocă, s-a făcut un larg
agricole cooperatiste au terminat în ultimele zile
V i c i i l e d e principalele lucrări de sezon, a făcut posibil ca pro­
centul mediu al rezultatelor înregistrate pe judeţ să
crească simţitor. însâminţârilc apropiindu-se de sfîr-
şit. Singura acţiune rămasă mai in urmă, fără să-şi
găsească vreo justificare, este recoltatul porumbului. Decret al Consiliului de Stat
Realizările globale ascund insă o scrie dc.restan­
O R G A N I Z A R E te. atît la tnsâmînţân cît şi la recoltări. Intîrzicrca,
deşi se ştie că se soldează cu pierderi irecuperabile
de producţie, persistă cu toate că timpul este priel­
nic şi destul de înaintat. Organizarea muncii in
campanie după principiul .mersului de la sine al lu­ al Republicii Socialiste România
t r e b u i e e x c l u s e crărilor1*, dublată de slabul interes manifestat de
consiliile de conducere aie unor C.A.P. faţă dc soar­
ta recoltei se concretizează în ritmul total ncsatis-
fâeâtor în caro s-au desfăşurat însâminţârilc şi re­ Ieri. 23 octombrie, preşedin­ Bunurile din fondul centra­ Art. 4. — Scoaterea peste
coltările Considerind că .nu s-au hâgat zilele in
d i n a b a t a j e sac", cooperatorii din Fnlt. Rapolt. Ccougiu. Deva, tele Consiliului de Stat nl Re­ lizat conţinînd metale preţi­ graniţă a bunurilor dc inte­
publicii Socialiste
România,
oase şi pietre preţioase
cu
res naţional cc reprezintă va­
Aurel Vlaicu. Bobîlna. Fîntoag şi alţii, ne-au oferit
lori artistice, istorice sau do­
o mostră veritabilă asupra modului cum nu trebuie
loare artistică, istorică
ori
semnat Decretul privind prote­
folosite orele bune de lucru în oîmp. înregistrînd tovarăşul Nicofac Ceauşcscu. a valoare intrinsecă sau cu va­ cumentare şi a obiectelor
Cn o lună în urmă ziarul existente. Cu atît mai mult trebuie scăpat din vedere v iteze zilnice la însâminţâri care sînt departe dc a jarea şi păstrarea bunurilor documentară deosebită sc În­ conţinînd metale preţioase şi
pietre preţioase de valoare
credinţează in custodia Băn­
nusiru publica in coloanele eu cit pentru fiecare loc de faptul eâ în ultima perioadă oglindi posibilităţile existente şi prevederile grafi­ de interes naţional ce reprezin­ cii Naţionale a Republicii So­ deosebită, indiferent de titu­
.'iile articolul ..Eforturi susţi­ muncă din subteran ar exista s-au înregistrat devieri dc la celor. Aşa se poate explica de ce fiecare din unită­ tă valori artistice, islorice .sau cialiste România. Obiectele larul acestor bunuri, este in­
nute pentru mai buna orga­ cile ceva de spus Dar. să linia normală de exploatare a ţile amintite mai au de însâmînţat zeci de hectare documentare, precum şi o unor reprezentative de acest fel. terzisă
nizare a producţiei11, prin ca­ dăm cuvîntul la doi dintre şe­ feliei, din care cauză o mare cu grîu. Conducerile acestor cooperative consideră obiecte conţinînd metale preţi­ de interes public, vor fi ex­ De asemenea, eslc interzisă
oase şi pietre preţioase de va­
oare că epoca optimă este atît de „elastică" incit se
ic atrăgea atenţia asupra si- fii dc brigadă eu care am parte a lucrărilor au fost poale prelungi cu 10—1‘> zile peste termenul stabi­ loare deosebită puse într-un muzeu destinat înstrăinarea lor către cetăţe­
luultri nccorcspwDzâţoarp ca­ stat dc vorbă,„ compromise. De ec ? special • acestui- scop, care şâ nii străini sau către persoa­
re începea să prindă râdâ- — Pentru mine si tovarăşii Întregul complex de cauze lit ? ' Decretul prevede : asigure conservarea şi secu­ nele juridice străine.
'■ini la Exploatarea minieră mei. realizarea sarcinilor a este pus de mineri pe seama Fără râ beneficieze dc condiţii climatice deose­ Art. 1. — In scopul prote­ ritatea deplină a exponatelor.
Munccl. Erau scoase în evi­ stat tot timpul pe primul plan slabei asistenţe tehnice. pe bite. peste 100 de cooperative agricole din judeţul jării şi pâslrârii bunurilor de Celelalte bunuri, altele dc- Art. 5. — Trimiterea peste
denţă ..cu acel prilej o. scrie — afirmă minerul Taloşi Si- incapacitatea unor maiştri nostru au reuşit să .strîr.gâ producţia de porumb dc inleres naţional, ce reprezinlâ cît cclc prevăzute la alineatul graniţă a obiectelor prevăzute
d e deficienţe telmico-orcani:- mion ÎI. Nu caut .să' justific răspunzători dc munca în pe Intregilc suprafeţe cultivate. Există insă şi uni­ valori artistice, istorice sau 3. se Încredinţează în custo­ în acest decret în vederea or­
lori<Te care aveau repercu­ faptul eă în prezent nu reu­ subteran. Apoi. nu trebuie ab­ tăţi pentru caic perioada de 1 o—120 de zile (şi atit documentare şi a obiectelor die Comitetului dc Stat pen­ ganizării unor expoziţii se
siuni directe asupra procesu­ şim să realizăm planul zilnic solvite nici uncie cadre cu este destul dc mult !). cit durează recoltatul porum­ conţinînd metale preţioase şi tru Cultură şi Artă. poate face numai cu aproba­
lui de producţie. de extracţie. Sint cauze care pregătire superioară, rare in bului. este depăşită de 2 sau chiar dc 3 ori. Recor­ pietre preţioase de valoare rea Consiliului de Stat.
Revenind zilele trecute la nu depind de noi. loc să-şi aducă din plin con­ dul in materie de tărăgănare a recoltatului il deţin deosebită, aparţînind muzee­ Art. 2. — Banca Naţională Art. f>. — Determinarea bu­
Munccl. n-om putut să con­ Intr-adevăr, marca majori­ tribuţia în procesul dc pro­ cooperatorii din Itomoşcl. unde porumbul nu s-a lor şi colecţiilor instituţiilor a Republicii Socialiste Româ- nurilor care fac obiectul pre­
semnăm o redresare la nor­ tate a cauzelor nu trebuie ducţie. se eschivează dc la a- slrins nici de pe jumătate din suprafaţa existentă. cultural-artistice sau altor in­ rrfa este singura instituţie ele zentului decret, modul de
mal. Dimpotrivă, se constată puse pe seama brigăzilor. Oa­ eest lucru prestind diferite Recoltînd porumbul .azi de pe un hectar, mîine de stituţii de stat. precum şi a stat autorizată să cumpere constituire a fondului centra­
.» amplificare a ncrealizâri- menii care lucrează în abata­ „servicii" sau pur şi simplu pe altul", nu este exclus ca iarna sâ-i găsească pc celor nparlinind organizaţii­ bunuri din metale preţioase lizat. sistemul dc evidenţă,
]or Numai în această lună je nu au nici o v ină eâ în picrzlnd timpul fără rost prin cooperatorii de aici în plină campanie de... toamnă. lor obşteşti sau cultelor reli­ Si pietre preţioase, care for­ condiţiile şi mijloacele ne­
sint înregistrate restanţe la prezent transportul in subte­ birouri. N. TIRCOB gioase. se constituie fondul mează obiectul prezentului cesare de conservare, expune­
decret, aflate în' proprietatea
extracţia de minereu do eîlcva ran se desfăşoară sub orice centralizat al acestor bunuri. persoanelor fi2Îce. în vederea re şi pază se vor stabili prin
sute do lone. iar sarcinile la critică, că nu există o corela­ Ing. CORNEL DUMITRU Evidenţa generală a bunu­ dezvoltării fondului centrali­ hotărire a Consiliului de Mi­
metal sint realizate în pro­ re între evacuarea pe puţ a (CONTINUAM IN mo. • *•) rilor din fondul centralizat niştri.
porţie de numai 83.7 la sută. vngonctclor pline şi introdu­ care reprezintă valori artisti­ zat al acestor bunuri. Art. 7. — încălcarea preve­
— Deficienţele dc ordin cerea celor goale. Toiul se fa­ tcnmmiw m rm «>•! ce. istorice sau documentare Art. 3. — Bunurile care fac derilor art. 3 sau 4 constituie
Ulinic se ţin lanţ — nc spu­ ce la voia întîmplării. Sint se asigură de către Comitetul parte din fondul centralizat infracţiuni şi se pedepsesc cu
nea tehnicianul Petru Ilea. chior cazuri cînd din cau­ dc Stat pentru Cultură şi nu pot fi înstrăinate din a­ închisoare de la doi la şapte
<''fnl dc secţie al zonei ccn- za defecţiunilor prea de­ Artă cest fond sub nici o formă ani.
h-ide a minei. După cum se se ale locomotivelor care e-
r-iiite constata, ele contribuie fcctueazâ transportul subte­
.iiin plin la insuccesele pe ran. garnituri întregi de va-
• ere noi Ic înregistrăm în goncle râmin blocate la di­
pre/rnl. La acestea se mai a- ferite niveluri dc exploatare.
daucă. bineînţeles, şi cazurile Alte aspecte ale activităţii La O.S.M. nr. 1 PAGINA A II-A
dc indisciplină, semnalate la necorespunzâloare existente în
rli-nritc formaţiuni dc lucru prezent la Munccl. le-am a­
Desigur, apare ca un aspect flat la abatajul 11-3 dc la mi­ 2936 tone
pozitiv faptul că au fost re­ nerul Mi hai Budcanu. ..Apro­
cunoscute toate anomaliile vizionarea locurilor dc muncă
care persistă în prezent la lasă mult dc dorit. Cind a- metal peste : INSCRIPŢII
Munccl. Dar nu trebuie uitat v cm lemn pentru susţinere,
că prin aceasta nu se poate nu avem huraj pentru puş-
realiza o redresare a actualei cnre, ori se defectează vreun prevederi LA NOUA
situaţii Nu in acest mod vor utilaj. Deci. intr-un euvint,
fi rezolvate problemele pen­ cind c una nu e alta. Ne în­
tru care direct răspunzătoare trebăm şi noi cum de putem In perioada ce a trecut 1
se face însăşi conducerea ex­ să realizăm şi cele trei ci- din acest an, oţelarii sec- j BIOGRAFIE
ploatării. care priveşte cu .cluri cite facem în prezent ţiei nr. 1. din combinatul j
preu multă superficialitate în­ pe zi". hunedovean. au elaborat j
treaga gamă a deficienţelor La acest loc de muncă nu peste prevederi 2 936 tone ‘
de metal. Rezultatul obţi- I A ORAŞULUI
nut are la bază depăşirea, i
în fiecare trimestru, a fon- i
Livrările la export depăşite du lui de timp calendaristic j
planificat, reducerea con- |
Inginerul AlUnan Caro), Astfel, la talc, obligaţiile siderabilă a orelor afecta- ■
şeful serviciului producţie au fost îndeplinite in pro­ te reparaţiilor la cald şi ;
dc la Exploatarea minieră porţie de 300 Ia sută faţă dc rece etc. i I tre ele pot fi admirate la j
’/.laşti. nc-a transmis o ves­ Israel şi 203 la sută faţă dc Succesul raportat are o j grădina zoologică de la Bă- j
te îmbucurătoare. Colectivul R.P. Polonă, iar pentru Iu­ semnificaţie deosebită de- j nea sa şi în rezervaţia „Trî- <
dc muncă al acestei unităţi goslavia acest produs s-a oarece el a fost obţinut în [ vale" din Piteşti, unde au !
fost transferate în anii tre- :
a 9 ;
asimilării
condiţiile
livrat în afara prevederilor
şi-a realizat şi depăşit in
planului. In total, pentru ex­ noi mărci de oţeluri cu ca- ! cuţi. Altă pereche dc zimbri j
mod suhslan|ial sarcinile de port s-au dat peste 1 500 to­ Căminul întreprinderii miniere Hunedoaro oferă tinerilor săi locuitori un grad ridicat de racteristici fizico-mecanice j dc la Haţeg urmează să ia
livrare Ia export. ne de talc Şi tcafit alb. confort. superioare. i drumul Ocolului silvic din !
Tîrgu Neamţ. !
O NOUA HARTA Turiştii şi vizitatorii pot j
GEOLOGICA A ROMÂNIEI admira aici şi alte animale
rare, specifice faunei Munţi­
lor Retezat, printre care 120 j
Tipărirea in anul trecut a
Luptele pcnlrii apărarea Or- venea călare din direcţia opu­ Hârtii geologice a Rumân ici de cerbi lopâlari şi 40 de că- I
şovei. la Cazane, contra forţe­ şi, cure nc-a avertizat să nu la scara l : 200 QOO, a marcat prionre. S-au făcut, dc ase­
lor gerinano-fascislc mi-au ră­ IN A M IC U L A F O S T O P R IT înaintam mai departe, deoare­ încheierea unei clape din ac­ menea. amenajări pentru fa­
mas mereu vii în memorie. ce vom fi sigur reperaţi de tivitatea Institutului geologic zani nurii, argintii şi păuni.
De-abia intrasem pc poarta trupele gcrmano-fascistc dc pe dc elaborare si tipărire a F O T It A L
regimentului 7 pionieri din Li- malul opus al Dunării. hărţilor geologice ale Româ­
pova, după reîntoarcerea mea Minarea sectorului din spa­ niei, de diferite tipuri şi la La Phenian, pc stadionul
de la Centrul de instrucţie din un tren special de la Timişoa­ seaua, ne-am urcat pe stin- După aceste clipe de contem­ niformă militară eu zvastică. tele frontului de la Berzcascn diverse scări. Geologii au tre­ „Moranhong". sc desfăşoară {
trebuia îndeplinită. Ne râmi-
Făgăraş, cînd generalul S., co­ ra la Orşova. Urmare instruc­ cile Cazanului Mic, pentru plare am tresărit ; pe Dunăre „Iată Miloicovici — îmi amin­ neau două variante : să aştep­ cut apoi la elaborarea IIăr(ii „Turneul speranţelor nlinipi- i
mandantul C 7 A din Timişoa­ ţiunilor primite de la Coman­ identificarea crăpăturilor şi au apărut vreo 10—13 puncte tesc că i-aş fi spus sergentului, tăm aici venirea scrii pentru a geologice a României la sca­ cc" la fotbal, competiţie la !
ra. venit aici In control, zărin- damentul dc apărare al Orşo­ stabilirea locurilor de aşezare negre ec pluteau. Nc uitam cu cu un abţinut sentiment de lace, mai departe, această de­ ra 1 : 50 000. Această lucrare care participă formaţii din 9 j
du-mâ, m-a chemat la ordin. vci, In timpul nopţii ne-am de­ a încărcăturilor dc dinamită. binoclul. Ce putea să fie ? Spre groază — ce păţesc agresorii. plasare noaptea, ori să urcăm vastă va pune la îndemina ţări. Echipa romană, care joa­
După ce s-a informat despre plasat din acest oraş spre vest, Ii mănîneă corbii şi-î înghite pc linia ferată forestieră ce du­ specialiştilor un material de- că în grupa I, a susţinut pinâ |
situaţia mea militară, mi-a în­ pc şoseaua ec duce pe malul apa“. cea din Plavişevîţo în satul Ei- (aliat asupra structurii subso- în prezent trei intîlniri, obţi- j
credinţat operaţiile de geniu stîng al Dunării, pînă în satul După întoarcerea noastră din benthal. la vreo 10 kilometri. )u 1 iii ţării, cc va servi ca ba­ nind următoarele rezultate :
pentru apărarea Orşovci. îmi Dubovn. aşezat între Cazanul P agin i de luptă recunoaştere, nu a trecut mult Am ales a doua variantă, con- ; ză de proiectare şi extindere 0—o cu Polonia. 1—0 cu Un- _
revenea misiunea de a bara, cu Mic şi Cazanul Mare, par- timp pinâ cînd totul a fost pre­ siderînd-o mai potrivită scopu­ : a lucrărilor de explorare şi ga rin şi 0—1 cu R.P.D. Corc- i
orice preţ $i mijloace, tn cel curgînd o distanţă de aproape gătit pentru acţiune. lui ce-l urmăream. Am des­ ! exploatare. Primele patru tui cană In clasamentul grupei :
mai scurt timp posibil, calea 30 km. Trebuia să realizăm ur­ din războiul antifascist Sergentului Miloicovici iî în­ prins caii de la căruţe şi i-ain i din această hartă sc află sub conduce echipa R P.D, Corc- j
: tipar.
trupelor germano-fnsaste dc-a gent cel puţin două obiective : credinţasem pregătirea siste­ prins la v-ngonclele găsilr în enc cu 6 puncte, urmată de \
lungul Dunării, pc şoseaua Or- bararca şoselei prin minarea mului de explozie a stîneilor staţia dc jos. după ce acestea România şi Polonia — 3 pune* ;
şov i — Bcrzcacca, pc un sector sttncllor din cele două Caza­ Am stabilit, astfel. în cele mai mirarea noastră, am observat, din Cazanul Mic şi de minarea au fost încărcate cu tot ceea i SPOREŞTE FAMILIA te. R.D. Vietnam — 2 puncte
dc aproape 50 km. unde se pre­ ne şi distrugerea lor in cazul mici amănunte, planul de dis­ pentru început, că acestea erau şoselei. Aici a rămas o grupă j ZIMBRILOR >i Ungaria — 0 puncte
vedea un atac din partea ina­ unui atac nl inamicului pe şo­ trugerea stincilor şi bararca nişte păsări mari. negre, aşe­ de ostaşi, o puşcă mitralieră, <e aveam asupra noastră. î)u- Familia zimbrilor, culoni/aţi In grupa a 11-a, pc primul i
micului. in vederea tăierii co­ sea, precum şî minarea terenu­ şoselei. zate pe cadavre, din care smul­ o căruţă încărcată cu materialo cu cî|iva ani in urmă in rc- Inc se află selecţionata :
loanelor dc trupe sovietice ce lui din spatele liniei frontului înainte dc a pleca spre plu­ geau cu ciocul din cînd in de geniu etc. Restul plutonului lng. TRAIAN IACOB : zervatia de lingă Ituţcg. arc U.R.S.S. cu 5 puncte, urmată
.şe îndreptau spre Lugoj — Ti­ în sectorul comunei Bcrzcasca. tonul rămas în sat, nc-am aşe­ şî materialului dc geniu (in "iblocotenent in rezerve un nou membru. Cu „Ralu- do R.P.D. Coreeană (B) — 4
mişoara Misiunea era deosebit A doua zi nc aflam la Caza- zat pe o stîncâ spre a privi cînd. Ne-am apropiat cu repe­ special dinamită şi mine), au Orâştie : ca", cum se numeşte noul puncte, Bulgaria — 3 puncte. \
de grea şi de o mare răspun­ ncle Dunării, în satul Dubova. cîteva clipe. în jur. la aceas­ ziciune dc mal. Spre surprin­ lost dirijate pe şoseaua de pc ; născut, numărul acestor ani­ Cuba şi R.D. Germană cite l
dere. După ce, împreună cu închcie- tă perspectivă minunată de derea noastră, am constatat că malul Dunării, spre Bcrzcasca. i mâlc existente in ţara noas- punct.
In acest scop. în dupâ-amia- torul de pluton, sergentul N. fiord norvegian, cetate de pia­ aceste misterioase păsări erau La Plavişeviţa. ne-am înlilnit ; tră, n crescut la 14. Cinci din­ Turneul continuă
za aceleiaşi zile am plecat cu Miloicovici am recunoscut şo­ tră şi apă. corbi, iar cadavrele purtau u- cu un ofiţer de grăniceri, ce