Page 79 - Drumul_socialismului_1969_10

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 24 O C T O M 1969

Cindva. în negura veacuri­ s.ilâ de sport prevăzuta a se hotel. locuri de sport şi agre­
lor. meşteri anonimi ce pu­ construi in zona străzii i\la ment. dezvoltarea băii sâr.itc.
neau plin! de pioşenie piatra iaşii. Aucslc frumoase şi îndră/iv.'ţe
tic hotar a aşezării de la poa­ Pentru oamenii mineii v.uv .i i proiecte ale specialiştilor de In
lele cetăţii, nu jurat crediiuă dorit sâ aibă ap.ulanien'.c pro­ 1) S A l’ C. au fost puse in
acestui pâmint. )cgindu-sc şi prietate personală s-au pro­ pi ni licâ. sau urmează sâ se c-
mni strins de e) cu sudoarea iectat blocuri ele locuinţe in xec ule in v iitorul apropi.il.
frunţii ci sîncele palmelor strada Progresului, in ansam­ Desigur, cei care le v oi da via­
Ecgindu-so, ci nu rămas ai i blul Gojdu sj in zona gru­ ţă şi de aici înainte vor fi
pentru a înfrunta urgiile vre­ pului şcolar. iar pnlrn constructorii, (are s-au anga­
mii, muncind şi durînd. gene­ muncitorii dr la întreprin­ jat să-şi intensifice eforturile
raţie după generaţie, ceea ce derea de prefabricate din Po­ pentru a Je da în folosinţă Foto ; N. GHENA
noi astăzi numim tradiţie, v a­ lon Hireea şi Întreprinderea la termenul slabi lit. Tinereţea Devei la cei 700 de ani ai săi.
lori ale trecutului Urmaşi du­ minieră Deva proiectanţii au IVntru ceea cc s-a realizat n-
pă urmaşi creau şi cădeau con­ conceput cămine, care sa le nul aresta şi se va continua
solidând acest fundament de asigure o raz.arc cil mai con­ şi în 197U, deci despre „faţa
aur. Aveau în faţă cetatea ri­ fortabilă. de şantier a oraşului", ne-a Primele atestări ale începu­ transformă în Şcoala norma­ de muzică şi arte plastice — şi
dicată pe înălţimi, simbol al Pentru deservirea în cri mni vorbit tovarăşul Ioan latob, turilor invăţămînlului in o­ lă dc băieţi şi, respectiv Lice­ un nou cămin dc zi pentru pre-
iscusinţei şi v eşniciei Erau a bune condiţiuni a popularei şeful serviciului tehnic din Di­ raşul Deva datează (lin anul ul Drvrbai Urmează Şcoaia srolnri. Patru din cele 5 licee
cei nenumăraţi meşteri Mano- şi extinderea telelei comercia­ recţia de gospodărie locală. 15od. şi ele sc referă la „Clim- civilă de fele, in 1895. trans­ sînt de specialitate.
Je, care-şi înzideau dragostea le s-a proiectat un magazin „In anul 1969 s-au dat în folo­ naziul reformat din Deva“. (si­ formată tot în 1919 in Liceul Liceul pedagogic, de pildă,
şi iscusinţa pentru ca lucrul novr'ii in strada Viile Nor. sinţă t 105 apartamente din re a funcţionat si in ( tuşul de fele. iar m 1923 ia fiinţă in ultimul sfert de veac, sub
lor să capele atributele veşni­ a c.ărui expresie arhilrrtonîcâ fondurile de stat şi 298 din secolelor XVII şi XVIII. Pri­ Şcoala dc arte şi meserii. zorii socialismului, a dat mai
ciei şi geniului. Erau oamenii îndrăzneaţă h fost considera-1 fondurile O.C.IJ'.P. (proprie­ mul act scris ce atestă exis­ Adevărata înflorire a învâ- mulţi învăţători decit în cei­
acestui pâmint pe rare noi as­ 1â pe drept cuvinl o mîndrîe tate personală). Ulterior nu­ tenţa tinei sroli eu limba (Ic ţâmînlulni se realizează însă lalţi 75 dc ani de existenţă,
tăzi ii venerăm pentru lot ce a proiectanţilor dc îa mărul apartamentelor proprie­ predare română in Deva. în abia după eliberarea patriei, lucrul industrial de construc­
au făcut. 1) S A l’C. Pe lingă acestea «ni tate personală a crescut la -MO anul J 76(5. este cel menţionat de şi mai ales in ultimii ani, ţii pregăteşte cadre de tehni­
Dind dovadă dc multă sen­ mai fost proiectate o bază de (cifra aceasta complelîndu-se Nieolac Iorg«i in „Studii şi anii urcuşului vertiginos pe cieni atît de aşteptaţi in acest
sibilitate estetică, avînd un depozite pentru întreprinderea din cadrul celor 1 105), dato­ dex umcnlc". coordonatele desăvârşirii con­ sector dc activitate, ca dc alt­
dezvoltat simţ al armoniei, ten teritorială de «aprovizionare rită numărului mare de ce­ Există însă toate temeiurile strucţiei socialismului. fel şi viitorii absolvenţi de hi
dinţâ de încadrare organică in Dev a o bază modernă de pro­ reri venite din partea cetăţe­ sâ presupunem râ anumite liceul minier. Efervescenţa creatoare, Crirn ţifică a (reaţici populare.
peisajul natural, ei au cre.it duse pentru Trustul de con­ nilor. A începui oonstrucţ.a forme de învâţâmint au exis­ Pentru specializarea absol­ carrietci i/.cazâ tonte domeniile Au început sâ ne devină fa­
palate şi biserici, porţi şi fîn- strucţii şi un atelier pentru liceului caro va fi dat in folo­ tat chiar de şapte secole In venţilor de liceu au funcţionat activităţii cc pulsează din plin miliare şi alte domenii ale cro-
lini. casă după casă. toate or­ reparaţii de utilaj comercial. sinţă în anul viitor. Pe strada secolul al XlV-lca. scrisul si şi mai funcţionează unele rla- pe teritoriul municipiului, îşi uţiei, rum ar fi de pildă cula
namentale cu motivele sti­ Lucrarea cea mai mare însă Oituz. lucrările de moderniza­ cititul se predau in limba ma­ se de şcoli tehnice şi postli- pune din zi In zi mai pregnant plastică Iubitorii dc frumos,
lului autohton. Peste lot tra­ pe care noi am proiectal-o re sini înlr-un stadiu avansat ternă. pentru a da posibilita­ ccaic cum este cea de la Gru­ amprenta pc dezvoltarea sa publicul larg poate cerceta as­
diţia populară şi-n lăsat puter­ este. fără îndoială, complexul şi vor fi terminate pînâ la tea unei exprimări mai bo­ pul şcolar energetic. Grupul culturală si artistica. tăzi expoziţii tic artă. în care
nic amprenta, De aceea, astăzi de sere legumicole Deva. cc sfirşilul anului. «Se mai lu­ gate dccît în cazul limbilor şcolar de construcţii si cca cu Astăzi, la Deva işi desfăşoară expun, alaiuri dc membrii ce­
rînd privim eu emoţie stam­ se va întinde în perioada ini­ crează Ia restul de alei caro­ străine. profil de farmacie. activitatea un teatru muzical, naclului H.A.IV — şi cl creaţie
pele si ilustratele vechi, rupte ţială pe 12 hectare, uimind ca sabile şi străzi din microra- Dezvoltarea înv âţâmintului Un număr de peste 1 000 ti­ dc stat, preţuit nu numai în a acestui scpticcnar — plas-
din peisajul aşezării cu aspect ulterior sâ se extindă in func­ îounele 3 şi 5 Sume importan­ pc teritoriul dc astăzi al ora­ neri muncitori işi completează I judeţ ci şi dincolo dc fruntarii­ licicni din alte oraşe «ale ţării.
*°mirura1. ne dăm seama ce ţie de cerinţe. Pentru nuni te s-au alocat pentru constru­ şului continuă, secol după se­ studiile prin mvâţâmîntul se- | le sale. .Saltul acesta, de la n I'n loc bine stabilit in viaţa
paşi însemnaţi a făcut în zilele 1970 se preconizează conţinu ire.; in anul 1970 a 631 apar­ col. ajungîndu-se la «anul 1 HULI ral şi fără frecvenţă Incepînd viaţa muzicală modesta, la o culturală «7 oraşului şi-n dn-
noastre oraşul pe scara unui arco muncii de proiectare 'a tamente din fondurile de stat eînd. pe baza legii învâţămin- ( ti anul şcolar curent, prin tre­ instituţie de prestigiu, prin in­ hindit muzeul dc arheologic,
proces dc urbanizare 1 ol mm minora ionul ..Daria" şi de în microraionul „Dacia" şi 122 tului din acel «in. care ridica cerea la învâţâmînlul general termediul căreia difuzarea va­ prestigioasa instituţie dc cer-
accentuat. Noul şi-a făcut tot modernizarea a noi străzi" apartamente in Gojdu. Tot a­ problema pregătirii cadrelor obligatoriu dc 10 ani. au luat lorilor muzicii uşoare contem­ ictarc a istorici încalc. Publi­
mni mult loc în vechi, inca- ..In privinţa modernizării nul viilor se va începe con­ de învăţători, ia fiinţă la De­ fiinţă clasele a IX-a ale sco­ porane a căpătat un caracter caţia muzeului, care poartă le­
gendarul nume „Sargcţia", pre­
drindu-se in acesta sau înlo- unor străzi, pentru a spo>i strucţia la ştrandul cc vu fi va. în anul şcolar 1070 — 1.371, lii generale, ai căror elevi organizat, dc performanţă, este zentă la sărbătoarea iminicmiu-
ilustrat convingător şi de gra­
cuindu-1. prin aceasta gradul dc urbani­ realizat prin muncă patriotică frecventează orele do practică iul Dipiclui- al cifrelor. Din anul lui. cu ccl de *ttI V|-Ion •VţTiiim,
zare a municipiului — ne-a
Noua arhitectonică a oraşu­ declarat arhitectul set al or;i- de către cetăţenii oraşului, se Şcoala de stat pentru pre­ pentru preprofesionalizare în .1950. data înfiinţării i,u, ,, |j|j sc sîtţicnză, d<wpe-»Mcuml-fn no­
lui s-a impus cu atribute noi suini. Cornel Elore.i — vor \or ataca şi celelalte lucrări gătirea învăţătorilor. Tot in a- diverse meserii • In prezent, teatrul «a prezentat dul apariţiilor aşteptate cu in­
de utilitate şi frumuseţe. Da­ din proiectele de execuţie rea­ echişi an este întemeiată Şcoa­ Pentru cuprinderea număru­ peste 3 000 de spectacole, la ra­ teres dc către cele mai diver­
torită noilor condiţii create in fl amplasate noi ansambtc de lizate în anul 1969". la reală. Ambele, in 1919, se lui mare dc elevi, a fnst dez­ re uu participai peste 1 000 000 se cercuri dc prieteni ai isto­
sfertul de veac do viaţă liberă, locuinţe, desfiinţate zonele in- voltată în mod corespunzător dc oameni. rici.
oraşul s-n exlins. A crescut şi baza materială a învăţămân­ Ităsloinm nu dc mult presa Cultura dc masă a înregis­
numărul populaţiei, in raport tului. în ultimii ani au fost deveanâ din trecut. U'n specta­ trat şi ca salturi spectaculoase
cu creşterea gradului de in­ construite două localuri col dc teatru, în interpretarea spre afirmare şi maturizare.
dustrializare. cu noile între­ moderne de şcoli generale* şi unei trupe in rnrr se întîlneau Vom da din nou cuvintul cifre­
prinderi şî instituţii ce au apă­ grupul şcolilor tehnico insu- numele lui Mişti Fotino sau lor. In «ele şase cinemo’ogra-
rut pe harta oraşului Deva mînd 3 localuri de scoli. 3 râ- Marioara Voiculcseu era o „ra­ le din municipiu, anual intră
de astăzi este un oraş-şanllcr ir.ino si o cantină nouă. car'' ra avis" in nraşul nostru. In şi vizionează filme aproape
ca atitea altele dc pe întinsul recent a început sâ deservească prezent, putem vorbi de o a- ÎIOO nnt) de oameni. In rafturile
patriei noastre Pentru a cu­ elevii celor 4 scoli. In arest devăiaiă xt.igiunc permanentă, celor M‘t biblioteci publice sînt
noaşte adevărata lui imagine an şcolar se află in construc­ la realizarea târcia subscriu ce­ inşi in ite peşte 1.50 mii dc v*olu-
trebuie sâ-i vezi şantierele, să ţie un nou loca! dr liceu ru 20 le mai prestigioase colectiv c ar­ mc de literatură, ştiinţă, tehni-
Irâieşti alături de oamenii ce de săli de clasă situat în mi- tistice din ţară. (ă. artă ele.
muncesc aici. sâ veghezi ală­ «S-a «ajuns ca în amil şco­ «“roraionul .Dacia” si se va Kn eveniment cu totul ne­ In cadrul căminelor cultur.i-
turi de frunţile plecate asupra lar curent — ccl de al 700-lea construi un internat eu 300 dc obişnuit era şi prezenţa in mij­ 1c. (tuburilor, in şcoli, între­
hirtiei de calc ale proiectan­ de la atestarea documentară locuri pentru Liceul pedago­ locul (Hilarilor ,*» scriitorilor, prinderi şî instituţii, se desfă­
ţilor. Deva viitorului. a municipiului — numărul e­ gie. rare în viitorul an îşi va iar despre o activitate editoria­ şoară o vie activitate artistica
Directorul DS A PC. tova­ levilor din toate tipurile de sărbători centenarul'. Numai lă şi publicistică nu i nu putea de amatori. De aici, din Dev’a.
răşul Constantin larcms'h;. ivr şcoli sâ treacă de 10 000. cu­ pentru ridicarea acestor con­ fi vorba. Astăzi. apariţia şi în vara acestui an. un coteetiv
spunea că ..anul 1969 a fost un prinşi in 19 scoli, dintre care strucţii s-a alocat d i n fondu­ prezenta in librării a unui vo­ artistic a participat la un fes­
an deosebit de rodnic pentru 12 numai in oraş. rile centralizate de investiţii lum dc versuri şi proză sau a tival dc folclor în Iugoslavia.
inginerii, tehnicienii şi proiec­ ale statului suma de 6 330 000 unei culegeri de folclor, tipări­ Oraşul nostru a dat culturii
tanţii din cadrul DSAP.C. Eaţâ de numărul infim de lei. Pentru dotarea iinitâtilnr te la Deva, ni se parc. dc ase­ şi artei româneşti dirijori, so­
Tn perioada aceasta s a conce­ Învăţători autodidacţi, care şcolare din municipiul Deva menea, un fapt obişnuit Aceas­ lişti cintâreţi, cum sînt Nieolac
put si finalizat marele ansam­ în şcolile secolelor trecute eu material didactic si mobi­ ta contribuie la afirmarea şi Dobor, Alexandru Mihâlţcanu,
blu de locuinţe din zona ..Da­ predau grupe dc mai multe lier şcolar, raz,armament pen­ consacrarea chiar ,i condeielor Miron Raţiu. Mircra Urcam.
unei
tinere la consolidarea
obiecte. în prezent in munici­
cia" (partea dc sud a oraşului), piul Deva lucrează. în şcoli tru internate s.n.. nniial se prielnice atmosfere literare, de Nieolac Zaharia. Ion Bucloiu şi
însumind peste 2 000 aparta­ cheltuiesc cea 300 000 lei din creaţie. Hodic.a Grămadă, plasticieni,
mente. clin care mai mult de U l i i moderne. înzestrate ni mate­ credite bugetare. Arest nn, al jubileului mu­ scriitori Aid. pe băncile şco­
jumătate au in prezent pro­ rial didactic şi mobilierul ne­ Râspunzînd ru elan grijii pe nicipiului. a marcat şî înfiin­ lilor noastre şi-au făcut uceni­
iecte de execuţie La acestea cesar. un număr de 371 cadre care partidul şi statul nostru ţarea cenaclului Asociaţiei cia savanţi şi oameni de ştiin­
se adaugă o policlinică. un did.actice. dintre care majori­ socialist o poartă pentru fiii scriitorilor, care cuprinde pc Li­ ţă. prezentă activă in peisajul
centru stomatologic, un punct tatea sînt profesori cu studii oamenilor muncii, prin perfec­ nii din cei mai harnici şi au­ cultural şi artistic al patriei
socialiste.
superioare.
■ rmiercial. un liceu Cu 20 de ţionarea si dezvoltarea conti- tentici creatori de literatură Desigur, mai sînt multe dc
săli dc clasă, o creşâ pentru salubre, deschise noi artere de Noile obiective ce vor fi ri­ In noul cartier, Gojdu, s-a In timp cc în trceut existau 7iuâ a învăţâmintului, cadre­ din tînăra generaţie de scrii­ făcut şi pc acest tărlm, dar
00 de copii, o grădiniţă cu orar circulaţie in vederea obţinerii dicate. rod al hărniciei pro­ construit o nouă şcoală gene­ două şi într-o perioadă trei le didactice si elevii şcolilor tori hunedoreni. Este şi .aceasta avem certitudinea «afirmării tu­
normal pentru 220 de coDÎi si o unui mediu corespunzător no­ iectanţilor şi constructorilor, rală, dotată cu un valoros ma­ scoli de grad mediu şi o şcoală din municipiul nostru secular o nouă treaptă spre afirmarea turor idealurilor de care sîntem
grădiniţă cu orar redus. Ţinîncl ilor funcţiuni urbane în dez­ vor spori şi mai mult gradul terial didactic Şt încadrată cu profesională. în prezent func­ aspiră să obţină rezultate tot culturală a municipiului. «animaţi, în cadrul împlinirii
seama că in cadrul municipiu voltare. Se vor cânta sâ se ob­ de urbanizare a) municipiului un corp profesoral cu o temei­ ţionează 5 licee si 3 şcoli pro­ maî bune în munca zilnică de Este demn dc menţionat şi vastului program de edificare
hii nu există nici o sală de ţină noi nnsnmble închegate devean. Dinamica zilelor noas­ nică pregătire. fesionale. Numai în acest an pregătire teoretică şi practică faptul că un mănunchi dc ti­ «a României socialisto, elaborat
sport în care să-şi desfăşoare ru caracter reprezentativ, ca tre impune ritmuri noî. tot şrolur au luat fiinţă în muni­ spre a deveni cadre (le nădej­ neri intelectuali şi-nu făcut un (le cel de al X-lea Congres al
antrenamentele sportivii nos- cel din centrul oraşului" mai accentuate, iar oraşul de cipiul Deva un liceu minier şi de ale României socialiste titlu de mîndrie din stnngercn Partidului Comunist Român.
Iri. să aibă loc concursuri in Tot in anul 1970. proiectan­ la poalele cetăţii se încadrea­ unul dc artă eu două secţii — şi valorificarea folclorului li­
care să vedem la lucru spor­ ţii vor lucra la extinderea re­ ză activ în acest proces. Prof. ILIE AVRAM terar şi muzical, crclndu-sc ast­ Prof. C-tin CLEMENTE
tivi fruntaşi, s-a proiectat o ţelei de alimentare cu apâ. un M. BODEA Inspector general af fel premisele pentru crearea preşedintele Comitetului
Inspectoratului şcolar judeţean unui centru dc cercetare ştiin­ judeţean pentru cultură şi artă
I
Pe mosuro dezvoltării ora­ mărfurilor desfăcute populaţiei vindute populaţiei A 600 de e-
şului Deva, un rol din ce în ce reprezenta 260 milioane lei, în levizoore, 5 000 oparate rad i*
mai importont in aprovizionoreo onul 1969 se vor desface măr- 3 100 maşini de spălat. încă ţă-
populaţiei lo ovut comer­ minte în valoorc de 60 m
ţul câruio. în onli socialismului lioonc lei. confecţii in valoare
i s-ou creol condiţii dintre cele de 112 milioone lei, tricot j
mai optime de desfăşurare o în voloore de 53 milioane le4 >1
De-a lungul secolelor sale lor continuă in anii următori Elocvente sînt si urmălo.i activităţii, otit pe linia asigură­ oiţele. Creşteri substanţiole s-ou
dc existenţă, Deva, oamenii ei, lot mai vertiginos îmbunătă­ rele cifre comparative : în rii bozei moteriole, cit şi prin obţinut şi Io principalele p j-
au trăit, ca şi populaţia între­ ţire.i nivelului general de 1959 s-au născut in Deva 23 f fondul de marfă pus la dispo­ duse olimcntarc co: lapte si n*g.
gii ţâri. alături de perioade v iaţă, ridicarea gradului edu­ dc copii, natalitatea fiind dc ziţie. duse lactote. corne şi preoa'O-
de înflorire şi adevărate ca­ caţiei sanitare a populaţiei, 12.4 la mie, eu un excedent In ultimii 4 oni, de pildă au fost fe de corne, piinc şi pra.Hjte
taclisme sociale. Au fost vre­ paralel eu sporirea numărului natural dc abia 4.7 la nuc In învestiţi pentru construirea de de panificaţie, zaliăr, ulc. « I;
muri in care bolile, unele deo- de medici şi cadre medicale, 1968 numărul nou-nâsruţilor a noi spoţii comerciale, în spe­ Paralel cu creşterea voE-nu
bit de grave, bîntuiau in vo­ a dotării unităţilor spitaliceşti fost de 1 981. indicele de na­ cial în cartierele centrale ale lui de desfacere s-a mărit s«
du-se în funcţiune un număr de d e z v o ltă
i . puneau capăt vieţilor, iar cu aparatură modernă şi a li­ talitate «itingînd 2(5.5 la mic*, oraşului, fonduri in valoare de numărul lucrătorilor ocuooţi n
omul era neputincios in fa­ nei intense munci profilacti­ iar excedentul natural 15,7 1a aproape 9 milioone lei, punin- comerţ In reţeoua cu onr.nu v
ţa lor. In secolele trecute nu ce. au condus la eradicarea mic. Şi dacă tot sînlom la ci­ tul lucrează in prezent 670 Iu
sc ştia ce înseamnă medic, completă şi definitivă a unor fre. sâ mai amintim una : 32 unităţi noi, cu o suprofoţo crotori, din core peste 90 'a
medicament, salvarea vieţii maladii, la creşterea duratei cheltuielile pentru ocrotirea de aproape 3 000 mp. De oso- sută calificaţi onn scoli şi ’,i
Doar leacurile şi doftoriile medii de viaţă, reducerea ca­ sănătăţii populaţiei Devei sc menea, ou fost amenajate şi
băbeşti „păzeau" v iaţa şi să­ zurilor de Îmbolnăviri profe­ ridică în acest an la peste modernizate şi alte unităţi, din­ locul de munco. Acest lucru a
nătatea oamenilor sionale. lt) 900 000 lei. sumă cure nu tre core amintim : Cofe-borul, permis practicarea unui co­
merţ civilizat, o moi hună s-r«
In anul 1944, anul începutu­ In acest context trebuie s-a atins in zeci sau poate Cromo Dacilor, restaurantul vire şî o prezentare cu mol
lui asistenţei medicale ade­ subliniată grija deosebită ra­ chiar sute dc ani înainte „Mureşul”, magazinul de con mult gust a mărfurilor corn*.**
vărate in ţara noastră. Deva re s-a acordat si sc acordă Chiar d.icâ sintem l.i ora fecţii pentru femei, magazinul cializate.
avea 4 mediei si 14 cadre sa­ mamei si copilului. La Devii, bilanţurilor, trebuie sâ ne a- de încălţăminte pentru copii ;! Sărbătorirea a 700 de
runcâm privirea şi in viitor
nitare. Peste 15 ani. în 1950. în acest an. a fost amenajată altele, pentru care s-au utilizat de la atestarea documentaro o
numărul medicilor va trece o nouă secţie de pediatrie, iar In 1970 Deva va avea o nouă fonduri de mică meconizore,
de 70, iar personalul mediu cea de obstctricâ-ginecologic a policlinică, un centru stoma­ In voloore de aproape 2 mili­ oraşului Deva este un prii”
sanitar ajunge la 176. Sânâln fost extinsă si modernizată A tologic modern, i.u in urmă­ oone lei. si pentru lucrătorii din corn»1 1
tea populaţiei din Deva era intrat în folosinţă o nouă sta torii ani şi un spital nou. în- An de an volumul mărfurilor de o depune eforturi soorite
ocrotită acum 5ntr-un spital ţie de salvare. înzestrată eu •/(‘Str.it cu cele mai moderne vindute prin reţeouo cu amă­ ,n vederea aprovizionării oor. i-
cu 552 de paturi, 4 circum­ 27 de autosanitare şi 7 avioa­ aparate şi utilaje p e n l n p â nuntul a crescut considerabil. laţlei în condiţii din ce în zn
scripţii sanitare, o policlini­ ne J16 medici de diferite spe­ rareu sănătăţii oamenilor. Vonetoteo soilimentelor. colo­ moi bune. de a promova 9
că cu 14 servicii. 3 farmacii cialităţi şi 325 do cadre sâni Grija pentru om. pentru via ritul şi prezentorea în vitrine furi în valoare de 300 milioo-ie servire civilizată în întreaga i*
cu 6 farmacişti. Pentru ca­ tare veghează l.i sănătatea ţa >i sănâtate.n lui va urca şl magazine, luminozitoleo o- lei. ceen cc reprezinlo o creţ- *ca comercială a Devei.
zurile de urgenţă, stalîa do populaţiei oraşului Colo două noi trepte, va eâpâla noi va­ cestora, contribuie la ridicarea fe/e de 15 Io sulă în numai
salvare dispunea in această spitale au un număr de pa- lori codului estetic al oraşului trei oni. DUMITRU BOGDAN
perioadă de 4 autosanitare şi luri care trece de G35. Policli­ Magoiine moderne, bine oproviiionalc, oferă cumpoiâlorilor Dacă în onul 1966 volumul In această perioadă ou fost director adjunc! al
două avioane sanitare. Dr. AUREL AITONEANU deveni un larg sortiment de mâi furi. Direcţiei comerciale judeţene
Ascensiunea pe coordonate­ nica arc in prezent 2-t de ser­ medic inspector Io Direcţio
le apărării sănătăţii oameni- vicii l specializate. sondară judeţeană