Page 8 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 8
I
PAG ai
ORUMUl SOCIAIISMUIUI - VINERI 3 OCTOMBRIE 1969
O.N.U. L ucrările A dunării G enerale ORIENTUL APROPIAT
illl Declaraţia şefului diplomaţiei fran
Cuvintarea tovarăşului ceze itti Atac egiptean împotriva
comuti HAMCSCU Israelului (Agerpres). — dimineaţa o operaţiune co
PARIS 2
Vorbind in faţa Comisiei dc mună împotriva poziţiilor is
afaceri externe a Senatului, rael icnc situate pe un front
NEW YORK 2 — Corespon ar favoriza participarea lor tul realist în politica şi raţiu Mauriee Sehumann, şeful di de 37 km, intre localităţile
dentul Agerpres, C. Alexan- activă pe bază dc egalitate la nea umană vor prevala asupra plomaţiei franceze, s-a refe Ras Matarma şi Ras Maalab^
droaie transmite : Joi au con viaţa' internaţională şi ar a tuturor tendinţelor manifesta rit la consultările dintre ce de pe malul estic al Golfului
ţinu;;! dezbaterile de politică vea efecte pozitive asupra ac te de unele cercuri care se le patru mari puteri în pro de Suez, a anunţat un purtă
^enrrnlă in Adunarea Genc- tivităţii Naţiunilor Unite. opun cursului spre destindere, blema Orientului Apropiat, a tor dc cuvînt. militar alR.A.U,
■a-ă a O.N U. In şedinţa dc România, împreună cu alte că vor determina noi progre preciind eâ ele ar fi pe ca citat de agenţia France Prcs
dimineaţă nu luat cuvîntul state, a cerut in repetate rîn- se pc calea securităţii, spre le ,,să-şi demonstreze efica se. Toţi militarii participanţi
şefii delegaţiilor României. duri retragerea trupelor străi binele şi liniştea tuturor po citatea'*. „Dară este prea de In acest raid s-au întors în
Indiei. Pakistanului şi Repu ne care. sub steagul ON.U, poarelor care trăiesc în aceas vreme ppntru H 'orbi de o siguranţă la bazele lor. a
blicii Mali. ocupă Coreea de sud şi des tă parte a lumii*1. înţelegere intre cei patru, nu precizat purtătorul de cuvînt.
In euvin tarea • sn, conducă fiinţarea nşa-zisei comisii a întărirea păcii şi securităţii este prea devreme să se vor
torul delegaţiei române. Cor Naţiunilor Unite pentru uni internaţionale este indisolu bească de destindere", a spus TEL AVIV 2 (Agerpres). —
nelul Mănescu. ministrul afa ficarea şi refacerea Coreei. bil legată de înfăptuirea unor ministrul de externe francez. Un purtător de cuvînt mili
cerilor- externe, a subliniat Ministrul afacerilor externe progrese reale pe calea dezar El a reamintit că aceste con tar israel ian a declarat râ.
semnificaţia sărbătoririi in a- al României s-a referit apoi mării, a continuat vorbitorul. sultări nu au drept scop „să în noaptea dc miercuri spre
cesl an a implinirii unui sfert la necesitatea lichidării ulti El y subliniat consecvenţa impună o soluţie părţilor im joi un avion egiptean a lan
de veac de la eliberarea melor vesticii ale colonialis cu care sc pronunţă ţara noas plicate in conflict", ei să fa sat mai multe bombe asupra
României dc sub jugul fas mului, respectării dreptului ciliteze misiunea de mediere regiunii de deşert Ras Sadar.
cist. marile realizări obţinu sacru al fiecărui popor de a-şi tră in favoarea realizării unor încredinţată de secretarul ge pc malul estic ai Golfului de
te în aceşti ani în înflorirea hotărî singur destinele, de măsuri eficiente de dezarma neral al ONU diplomatului Suez. fără a pricinui vreo pa
multilaterală a ţârii şi per a-şi alege calea dezvoltării re, îndeosebi in domeniul nu suedez Gunnnr Jorrîng. gubă. El a dezminţit informa
spectivele progresului' ei con sale social-politicc. UI a amin clear. ★ ţiile parvenite de la Cairo in
tinuu. Referindu-se la poli tit eâ guvernul Republicii So- După opinia noastră, intere R.P.D. COREEANA, - Copii bucurindu-se de soore şi oer curat, supravegheaţi indeaproape CAIRO 2 (Agerpres). — legătură cu raidul combinat
tica externă a ţârii noastre, rialislc România a sugerat Co sele păcii reclamă ca guverne de educatoare, pe una din colinele oraşului Phenian. Comandouri aeropurtate ale navalo-aerian. efectuai de
vorbitorul a declarat : Ca ţară mitetului pregătitor pentru a le tuturor statelor să se an armatei, precum şi ale ma forţele egiptene, precizează a
socialistă. România situează, 10-a aniversare a Declaraţiei gajeze cu hotârire pe calea rinei egiptene au efectuat joi genţia Reuter.
In mod firesc. în centrul poli cu privire la acordarea inde dezarmării generale să opreas
ticii sale externe dezvoltarea pendenţei ţârilor şi popoare că cursa înarmărilor, să limi
relaţiilor de prietenie şi co lor coloniale să propună ca teze plafonul cheltuielilor mi
laborare cu toate ţările socia viitoarea sesiune a Adunării litare, să îngheţe nivelurile can
liste. cu care împărtăşeşte a Generale să recomande mă titative şi calitative ale prin
ceeaşi concepţie şi aceleaşi suri eficiente în vederea li cipalelor arme şi să întreprin
teluri. Totodată, acţionind în chidării definitive a rămăşiţe dă măsuri practice de dimi Prezente româneşti CURIER ® CURIER • CURIER
spiritul coexistenţei paşnice, lor sistemului colonial nuare şi lichidare a stocurilor
tara noastră promovează con Pronunţîndu-se în favoarea In cadrul unui proces sistema
secvent o politică activă de eliminării din viaţa interna tic şi susţinut stabilit prin ne
lărgire a colaborării pe tâ- ţională a forţei şi a metode gocieri care să fie în centrul
rîm economic, politic, cultu lor bazate pe forţă, vorbitorul atenţiei eforturilor politice şi
ral şi tchnico-ştiinţific cu a declarat : Falimentul poli diplomatice în viitorii zece GHANA: TOŢI DEŢINUŢII au fost descoperite impor trată s-a deschis o expoziţie
toate statele lumii indiferent ticii de forţă este pe deplin ani. In vederea realizării unor peste hotare POLITICI AU FOST tante zăcăminte. In baza de fotografii „Belgrad 194-1
de orînduirea lor socială. ilustrat de eşecul intervenţiei progrese reale pe calea dezar AMNISTIAŢI unor acorduri semnale cu 1969".
Atribuind coexistenţei paş străine in Vietnam în faţa vo mării, apreciem că o însemnă trei state africane — Gabon, SESIUNEA DE TOAMNA
nice un sens activ, conducăto inţei nestrămutate a poporu tate deosebită ar avea-o ela Intr-o declaraţie făcută Niger şi Republica Africa
rii României au întîlniri, con lui vietnamez de a-şi apăra borarea unui program concret PRAGA 2. — Coresponden cial in rîndul tineretului; lo la Acera, cu prilejul rcinslau- Centrală — societăţile fran A PARLAMENTULUI
vorbiri şi tratative cu şefi de dreptul de a alege şi urma li al negocierilor de dezarmare. tul Agerpres, E. lonescu, cul doi a revenit cvartetului rării guvernului civil in ceze au căpătat posibilitatea FRANCEZ
state şi guverne, cu persona ber calea dezvoltării sale so Dreptul internaţional — a ,_.Gaja", din Uniunea Sovie Ghana, noul prini-minislru de a exploata uraniul desco
lităţi de scamă din numeroa ciale şi politice, rnobilizîn- continuat vorbitorul — oferă transmite : La Praga a avut tică, iar locul trei unui duo al ţării, Kofi Busia, a anun perit. Sesiunea dc toamnă a Par
se ţâri ale lumii, fiind încre du-şi toate energiile şi opu- normele pe care se edifică loc vernisajul expoziţiei câr din R.D, Germană. ţat că toţi deţinuţii politici lamentului francez a înce
dinţaţi că aceasta este calea nîndu-se intervenţiei Statelor pacea şi securitatea. • Favori- tii academice a Republicii Festivalul va continua în au fost amnistiaţi. put joi. Atit in Adunarea
care conduce la o mal bună Unite ale Americii cu dirze- zînd acţiunea politică şi in- Socialiste Românie. Cu acest 14 oraşe din R.D.G. Naţională, cit şi in Senat,
cunoaştere reciprocă, la creş nia pe care o poate genera terzicînd ameninţarea cu for prilej, au rostit cuvîntări a Comisia Pieţei comune a \ \ prima şedinţă a fost consa
terea încrederii şi la norma numai credinţa într-o cauză ţa sau uzul forţei, dreptul in cad. J. Rosicky, membru al ★ hotărit să recomande Con j La Santiago de Chile j crată unor formalităţi de
lizarea climatului politic in justă, poporul vietnamez a de ternaţional pune la îndemîna prezidiului Academiei ceho ROMA 2 (Agerpres). Pre siliului ministerial amina- j au început lucrările ce rutină : alegerea vicepreşe
ternaţional. monstrat cu puterea grăitoa factorilor păcii şi progresului slovace de ştiinţe, şi C. Bu- şedintele Senatului Republi rea cu un an a introducerii ! lui de al II-lca Con- I dinţilor şi a patru membri
sistemului fiscal uniform în
România aşează la baza re re a faptelor că un popor ca instrumentarul bogat al mij suioceanu, directorul editu cii Italiene, Amintore Fanfa- cele şase ţări membre. Noul I greş al Institutului in- I care vor completa delegaţia
re îşi apără dreptul socru la
ni, a primit la ...Palatul Ma
laţiilor sale cu toate statele o viaţă liberă şi independen loacelor sale paşnice, care, fo rii Academiei Republicii So dama", sediul Senatului, de sistem ar fi trebuit să intre I tcrnaţional pentru apă- j franceză în Parlamentul Eu
respectarea strictă a princi tă nu poate fi Infrînt losite cu înţelepciune şi răb cialiste România. legaţiile oraşelor înfrăţite fn vigoare la sfirşitul aces ; rarea drepturilor indie- î ropean dc -la Strassbourg in
piilor suveranităţii şi inde Interesele păcii cer ca re dare, pot încununa eforturile Au participat oameni de tui an. dar Belgia a cerut i nilor La Congres par- i locul celor patru deputaţi
pendenţei naţionale, egalităţii glementarea conflictului din in reglementarea oricăror di ştiinţă şi artă din capitala Sulmona şi Constanţa. La amînaroa introducerii lui cu \ ticipâ delegaţii din deveniţi miniştri. Activitatea
tn drepturi, neamestecului in Vietnam să se înfăptuiască pe ferende. In acest sens guver R.S. Cehoslovace, reprezen ceremonie a fost prezent am un an, iar Italia cu doi ani. ) Chile, Peru, Ecuador, parlamentară din toamna a
treburile interne şi avantaju calea soluţionării politice, la nul român a prezentat Comi tanţi ai M.A.E. al R S C. şi basadorul României la Ro Comisia a reţinui propune î Argentina. Paraguay şi ceasta se va concentra in
lui reciproc, respectarea drep masa tratativelor, cu respec tetului pregătitor pentru rv-a ai instituţiilor culturale din ma, lacob lonaşcu. Cu aceas rea Belgiei, ceea cc ar pu \ altele. Printre punctele special asupra discutării bu
tului fiecărui popor dc a-şi tarea strictă a intereselor na dc-a 25-a aniversare a O N U. Praga. La vernisaj au fost tă ocazie au rostit cuvîntări tea să nemulţumească Italia. : înscrise pe ordinea de ! getului pe anul 1970, care
hotărî singur soarta, cores ţionale fundamentale ale po propunerea ea între acţiunile prezenţi Mihail Răsuceanu, primarul oraşului Sulmona, ♦ 0 * \ zi a lucrărilor figurează j va da loc unor analize de
punzător intereselor şi aspi porului vietnamez. întreprinse în acest scop să fi însărcinat cu afaceri a.i, al dr. Paolo di Bartolomeo. şi Intr-un raport prezentat i situaţia social-cconomi- j fond a problem ul', educa
raţiilor sale vitale. Experien gureze adoptarea solemnă, in ţarii noastre la Praga. şi loan Popa, p ri.m-vice preşe Consiliului ministerial al j că a populaţiei indiene j ţiei, apărării, silM^ijci „inter
ţa relaţiilor politico-diploma- Abordînd situaţia din Orien prezenţa şefilor de state s.nu membri ai ambasadei româ dinte al Comitetului Execu Pieţei comune, Comisia CEE | din ţările continentului, naţionale. cu prilejul prezen
tice ale ţării mele din ultimii tul Apropiat, Corneliu Mânes- guverne, a unei declaraţii asu ne. tiv al Consiliului Popular al se pronunţă în favoarea u \ apărarea drepturilor lor, I tării bugetelor ministerelor
ani, viaţa internaţională în cu a arătat că este necesar să pra principiilor dreptului in ★ municipiului Constanţa. nor negocieri, „cil mai cu- j precum şi probleme ale | respective. înaintea discută
general ne îndreptăţesc să a- se evite orice act care ar mări ternaţional privind relaţiile BERLIN — Corespon Primarul Paolo di Barto- rînd cu putinţă*1, cu Marea j dezvoltării culturii indi- j rii bugetului, care va începe
firmâm că, dacă se porneşte tensiunea, ar spori gravitatea prieteneşti şi cooperarea între dentul Agergres, Şt. Deju, lomeo a oferit preşedintelui -Ţîritanie în vederea aderării î cne. i la 28 octombrie, ordinea de
de la respectarea acestor prin situaţiei, fâcind şi mai difici state conform Cartei. transmite: In cadrul ..Zile Senatului — iniţiatorul reia el la organizaţia economică : ; i I zi, stabilită dc acord cu pre
cipii se pot dezvolta raporturi lă rezolvarea problemelor din In încheiere, Cornelîu Mâ- lor festive ale Berlinului1' a ţiilor de prietenie dintre vest-europoană şedinţii grupurilor parla
bune între toate statele, indi această zonă. început un festival de şlagă Constanţa şi Sulmona — me mentare din Adunarea Na
ferent de mărimea sau poten România — n continuat el nescu a declarat că delegaţia re la care participă 22 inter dalia de aur, simbol al în TURNEUL ECHIPAJULUI In cadrul unei conferinţe tional.!. cuprinde diverse pro
ţialul lor. Observarea strictă — s-a pronunţat constant îm română este hotăritâ să-şi a- preţi din 9 ţări. socialiste, frăţirii celor două oraşe. NAVEI „APOLLO-ir dc presă, liderul organului iecte tehnice, printre care
a acestor principii asigură potriva operaţiunilor milita dueâ întregul său sprijin şi să printre care şi din România. Amintore Fanfani a trans executiv din Insulele Kyu- proiectul privind detenţia
cadrul internaţional optim re în Orientul Apropiat şi In prima etapă, care a avut mis urări de fericire şi pros Echipajul navei „Apollo- kyu. Cliobyo Vara, a declarat preventivă şi garantarea li
dezvoltării capacităţii creatoa crede cu stăruinţă in necesi participe activ la eforturile loc in seara zilei de I octnm per itate poporului român şi II" a sosit miercuri searafn că în urma vizitei întreprin bertăţilor individuale, pro
re şi înfloririi economice şi tatea reglementării paşnice care se întreprind pentru lăr brie, in marea sală de la a exprimat speranţa că in- Argentina, tn cadrul tur se în august de submarinul iectul dc reformă a căilor fe
spirituale ale fiecărei naţiuni a conflictului, corespunzător girea colaborării dintre state, „Friedrichstadtpalast". publi fi fi rea oraşelor Sulmona si neului pe carc-l întreprin nucîeor american „Sword- rate ele.
şi. în acelaşi timp, constituie intereselor şi drepturilor le respectarea normelor dreptu cul, care formează juriul, a Constanţa, legată de numele de în mai multe ţări ale fish" în apele portului Na
cheia de boltă a statornicirii gitime ale tuturor popoarelor acordat primul loc cintăreţci marelui poet. Ovidiu. va de lumii Următoarea etapă a lta din Insula Okinawa a ♦ O #
unor relaţii de încredere şi care trăiesc în această regiu lui internaţional, la lupta ce române Mihaela Mihoi a că veni făclia tradiţionalei prie acestei călătorii va fi capi fost detectată o radioactivi
colaborare între state, a întă ne se desfăşoară pe scara mon rei interpretare s-a bucurat tenii dintre vopnareie ro tala braziliană — Rio de Ja- Grupul parlamentar al
ririi legalităţii internaţionale. Ţara mea se pronunţă cu dială pentru pace, securitate de un deosebit succes, in spe- mân şi italian. neiro. Turneul, care va cu tate neobişnuit de intensă. Partidului Liber-Dcmocrat
Evoluţia vieţii internaţionale consecvenţă pentru soluţiona şi înţelegere intre popoare. prinde şi unele ţări din Eu Chobyo Vara a precizat că va voia in bloc în favoarea
a arătat şi arată că instaura rea conflictului din Orientul ropa şî Asia se va încheia guvernul său va proţesta pe învestiturii lui Witly Brandt
rea fermă a acestor principii Apropiat în spiritul rezoluţiei la începutul lunii noiembrie. lingă S.U.A. în legătură cu în funcţia de cancelar al
în raporturile dintre state, a Consiliului de Securitate din ❖ 0 * această situaţie şi va cere R.F. a Germanici, a anun
bolirea definitivă a politicii noiembrie 19G7, care oferă o Peste 1 000 de persoane au sîstarca vizitelor submarine ţat Joi seara Waltcr Sclieel.
de dominaţie şi presiuni, asi bază rezonabilă pentru re-, Controversa anglo spaniola organizat o demonstraţie în lor nucleare americane în preşedintele P L.D. Potrivit
gurarea condiţiilor ca fiecare zolvarea situaţiei din această fata Institutului din Good- porturile din Okinawa. informaţiilor cercurilor a
naţiune să-şi poată alege li- - zonă. MADRID 2 (Agerpres). — dispoziţii a Consiliului de son. localitate situată în a- ♦ O * propiate de conducerile ce
ber calea dezvoltării sale Ministrul afacerilor externe In legătură cu refuzul Marii Securitate. Purtătorul de cu propicrea New Yorkulul, N.A.S.A. a lansat dc Ia lor două partide, citate dc
constituie în zilele noastre al României a arătat apdi că Britanii de a decoloniza Gi- Spania a întrerupt vmt s-a referit la rezulta ccrînd încetarea experienţe baza aeriană de ta Vanden- agenţia France Presse., Wil-
condiţia fundamentală a pă un loc de seamă în eforturile braltarul pînâ la 1 octom tele referendumului din 10 lor efectuate aici la cererea berg cu ajutorul unei ra ly Brandt şi Walter Sclieel,
cii. securităţii şi cooperării consacrate asigurării păcii în brie. aşa cum ii cerca o re toate comunicaţiile septembrie 19G7. care ar fi Pentagonului. La manifesta chete de tip ..Scout" un sa respectiv preşedinţii P.S.D.G.
internaţionale lume îl ocupă înfăptuirea se comandare a Adunării Ge demonstrat dorinţa popu ţie au participat, de aseme telit „Esro 1 b" de construc $i P.L D.. vor face cunoscut
Intre principiile de bază curităţii europene — problemă nerale a ONU., din Ma telefonice laţiei Gibraltarului de a nea. membri ai organizaţiei ţie europeană. Satelitul ur preşedintelui R.F. a Germa
care definesc cadrul dc desfă căreia guvernul român ii a drid se anunţă că ministrul menţine legăturile actuale „Femei, luplati pentru pace" mează să exploreze, printre niei. Gustav Hcinemann, că
şurare a raporturilor dintre cordă o importanţă deosebită. dc externe spaniol. Fernan- cu Qbraltarul cu Marca Britanic. din S.U.A, In capitala Sta- altele ionosfera şi aurorele au ajuns Ia un acord în ve
naţiunile suverane şi egale in , O contribuţie' pozitivă la pro do Marîa Casticlln. a adre Pe de 'altă parte, din Ma tetor Unite — Washington boreale El cîntăreşte 90 kg. derea formării noului gu
drepturi care compun comu movarea înţelegerii şi coope sat secretarului general al drid sc anunţă că Spania a — marţi, sute de femei îm
nitatea internaţională, princi rării pe oontinentul nostru O.N U.. U Tliant, o notă de re le va considera necesare întrerupt miercuri toate brăcate în doliu au manifes
piul cooperării consacrat prin au adus-o ideile şi principiile protest Marca Britanic este după refuzul guvernului bri comunicaţiile telefonice cu tat în fata Casei Albe. Ele
tre normele fundamentale ale rezoluţiei „Acţiuni pe plan re acuzată în notă de încălca tanic de a ceda Gibraltarul. Gibraltarul, pe un ter purtau pancarte cu inscrip
Cartei ONU acţionează cu o gional în vederea imbunâtâţi- rea autorităţii ON.U. si de Purtătorul dc cuvînt al men nedefinit. Această ţii ccrînd respectarea pro
vigoare mereu crcscîndă în transformarea acestui mic Ambasadei britanice din măsură se adaugă la ce misiunilor privind încetarea
raporturile internaţionale ac . rii relaţiilor de bună vecină teritoriu intr-o puternică Madrid a dezminţit majori le luate anterior, constind războiului din Vietnam, fă
tuale tate între state europene cu bază navală, cu un efectiv tatea datelor cuprinse în din închiderea frontierei cute in timpul campaniei e-
Un rol şl o însemnătate sisteme sociale şi politice di fe militar de 10 000 de oameni. nota spaniolă şi, reafir- dintre teritoriul Spaniei şi Icctorale pentru alegerile
deosebită revin cooperării in rite**, adoptate in unanimitate Nota precizează că Spania mînd poziţia britanică, a Gibraltar şi blocarea trafi- I prezidenţiale
ternaţionale in sprijinirea de Adunarea Generală a îşi rezervă dreptul de a lua susţinut că Adunarea Gene culuî pe cale maritimă din ♦ O *
dezvoltării economice şi so O.N.U., în 1965, la iniţiativa rală a O.N.U. nu a făcut de- tre Spania şi colonia brita După cum se anunţă de
ciale a ţârilor în curs de dez a nouă ţâri europene, inclusiv orice alte măsuri, după ce cît o simplă recomandare, la Tokio, guvernul japonez
voltare. în înlesnirea şi im România, şi cu concursul ac le întreprinse recent, pe ca- care nu are greutatea unei nică. a hotărit să includă Oki
pulsionarea acestui proces. tiv al celorlalte state din Eu nawa pc listele întocmite
Numeroase împrejurări ale ropa şî din alte părţi ale lu în vederea unui nou recen-
vieţii politice contemporane mii. Considerăm că în prezent Poziţii fortificate sfimînt al populaţiei ţării.
atestă capacitatea statelor, in sint necesare noi eforturi din UGANDA O importantă * Această măsură a fost auto
diferent dc mărimea lor. de partea tuturor statelor euro rizată de înaltul comisar al
a aduce o contribuţie poziti pene în vederea promovării americano—saigo- S.U.A. din Okinawa. Acor
unor relaţii de bună vecinătate
vă la reglementarea proble şi colaborare, aşa cum reco măsură guvernamentală dul dat de către înaltul co
melor internaţionale. Ia influ misar american din Okina
enţarea evenimentelor în di manda rezoluţia Adunării Ge neze bombardate wa pare să indice că retro
recţia unui curs hotârît spre nerale «n ONU. KAMPALA 2 (Agerpres). Scopul acestei măsuri orga cedarea insulei ar putea a FINLANDA. — O hală o fabricii de motoare Diesel ,,Val-
destindere, spre însănătoşirea Sintem convinşi că există Guvernul ugandez a dat pu nizatorice este de a atrage vea loc într-un viitor apro met" din Tampere. Tampere este al doilea ofaş ca mărime din
climatului internaţional. condiţii favorabile pentru rea blicităţii un proiect de lege masele populare la soluţiona de patrioţi piat. Rămine de văzut însă. Finlanda.
Subliniem din nou necesita lizarea unor progrese pe calea privind introducerea în ţară rea sarcinilor economice şi în ce condiţii.
tea restabilirii drepturilor le securităţii europene. In aceas a obligaţiei pentru toţi cetă sociale ale ţârii, de a folosi ra SAIGON 2 (Agerpres). In Satelitul a fost construit la vern vesl-german. S-a anun
gitime ale Republicii Populare tă privinţă, un larg program ţenii dc a fi angajaţi in pro ţional resursele umane, de a Paris in cadrul colaborării ţat că P S D G. şi P L D au
Chineze la Organizaţia Naţiu constructiv îl oferă principiile ducţie, document care consti pune capăt şomajului, de a da cursul nopţii de miercuri spre FRANŢA ÎN „CLUBUL în explorările spaţiale între căzut Joi de acord în linii
nilor Unite şi în instituţiile şi propunerile formulate de tuie un clement component al posibilitatea cetăţenilor Ugan joi, forţele patriotice din Viet URANIULUI" Belgia, Danemarca. Spania, mari asupra programului
sale specializate şi a înlătu statele membre ale Tratatului programului Partidului dc dei şl in primul rînd tinere namul dc sud au bombardat Franţa, Marca Britanic, <)- guvernamental, precum si
rării îndelung amînată dar de la Varşovia in Declaraţia guvernămint Congresul Po tului să obţină o calificare nouă poziţii fortificate ale tru Constituirea societăţii ,.U- landa. Italia, Suedia. Elveţia în legătură cu repartiţia vii
inevitabilă a trimişilor lui de la Bucureşti din 1966, şi porului din Uganda şi de a întări sentimentul uni pelor americano-saigonczc Pa ranex" va marca intrarea toarelor portofolii ministe
Cian Kni Şi de pe locul pe în Apelul de la Budapesta, din Potrivit prevederilor pro tăţii naţionale în lupta pentru tru dintre aceste atacuri au Franţei în „Clubul uraniu şi R.F. a Germaniei. riale. Heinz Kuchn. primul
rare îl ocupă în mod ilegal «acest an, cu privire la organi iectului de lege, toţi cetăţenii independenţa şi suveranitatea fost calificate drept importan lui", ce numără puţine ţări. ministru al landului Kcna-
— a declarat Cornelîu Mâ- zarea unei conferinţe a tutu Ugandei vor fi obligaţi sâ reală a ţârii. te dc un purtător de cuvînt al printre care Canada. Statele ♦ Q * nia <le nord — Wcstfalia.
iu'şcu, scotînd în evidenţă că ror statelor din Europa Noi presteze o activitate economi comandamentului american, ţi- Unite şî Republica Sud Afri In întîmpinarea aniversă purtătorul de cuvînt al păr
pentru a oferi perspectiva u considerăm că realizarea unei Proiectul de lege urmează nînd seama de daunele pro cană. Prin intermediul so rii a 25 de ani de la elibera ţii social-democralc. a de
nor rezolvări' eficiente, trai întîlniri sau chiar a mai mul că. iar «aplicarea acestei mă să fie supus aprobării parla vocate — informează agenţia cietăţii „Uranex", Franţa va rea capitalei R.S.F. Iugo clarai că cele dou«! partide
nice orice abordare realistă tor reuniuni ale statelor euro suri va fi dc competenţa Mi mentului şi va fi dezbătut îh france Prcsse. fi în măsură să ofere pe slavia dc sub jugul fascist,
a marilor probleme ale lumii pene ar deschide calea spre nistcrului pentru problemele cadrul unor adunări publice. Printre principalele obiecti piaţa mondială uraniu prove la Belgrad au loc numeroa au ajuns, de asemenea, la
un „maximum de acord" a
contemporane reclamă parti instaurarea unei păci trainice muncii. ve ale bombardamentelor de nit din resursele aflate sub se manifestări cultural-ar- supra problemelor dc politi
ciparea acestui mare stat so în Europa şi în întreaga lume clanşate de forţele patriotice controlul său. evaluate la lîstice. Miercuri a inccpui că extern.!, apărării şi învă
cialist Restabilirea drepturi Considerăm că promovare.*! s-au aflat trei pozilii ale tru aproximativ 10 Ia sută din Festivalul internaţional d*> ţămîntului
lor lecitîmc ale RTV Chineze unor relaţii de bună înţele pelor americane din provin cele ale întregii zone occi folclor, la care participă for Cele două partide vor to
la ONU.. în favoarea căreia gere şi dezvoltarea colaboră cia Binh Duong, la aproxima dentale. In ultimii ani s-au maţii artistice din mai mul taliza in Itundestag 254 de
România s-a pronunţat cu rii şi cooperării economice şi Iniim lalii catastrofale tiv 50 de kilometri dc Saigon. efectuat intense prospecţiuni te ţări. printre care şi an locuri din cele 4C3, cil şase
consecventă, ar contribui la Noi lupte între detaşamen pc teritoriul tării şi pc teri samblul ..Balada" din Bucu mai mult deci! majoritatea
întărirea organizaţiei noastre. tehnico-ştiînţifice dintre sta te ale patrioţilor şi unităţi ale toriile fostelor colonii, unde reşti. Joi. la Biblioteca ccn- absolută.
In creşterea eficacităţii ş> tele din Balcani ar reprezen io Tunisia forţelor inamice au avut Io'-
prestigiului ei in lume. ta o contribuţie preţioasă la în provinciile Binh Tliuan şî
Considerăm ca fiind de o cauza securităţii europene. Tav Ninh. precum şi în delta
deosebită importanţă pentru „Avem încredere — spunea TUNIS 2 (Agerprcs). Po ţa 352 persoane, iar 91 057 Mokongului
evoluţia situaţiei în Europa şi recent preşedintele Consiliu trivii ultimelor date comu au rămas fără adăpost. Au In ultimele 24 de orc. bom
în lume normalizarea reia lui de Stat al României, nicate de guvernul tunisian, torităţile civile şî militare ,.B-f>2“ au efectuat mai multe CURIER • CURIFR - CURIER
bardierele americane dc tip
tiilor eu Republica Democrată Nicolae Ceauşescu — că voin in urma inundaţiilor catas acordă sprijin pentru recon
Germană şi primirea ei In ţa de pace a popoarelor din trofale caic s-au produs în strucţia şi reparaţia a 33 969 raiduri, mai ales in provinci
ONU Prezenţa celor două Europa — popoare trecute locuinţe avariate dc ape. ile Binh Long şi Phuoc Long
state germane în organizaţie prin atîtca încercări — spiri Tunisia, şi-au pierdut via- nu
TIPARUL i întreprinderea po tigraflcă Deva oi: