Page 80 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 80
mammeniBBB DRUMUL SOCfAlISM UIUI - VINERI 24 OCTOMBRIE 1969 3- 1UJK.X rjjnan.T’ji PAG 3
ORGANIZAREA
ÎN ABATAJE R A D I O Q ic h c tl'd colo» 101 vi o* i ; 0,03-3,00 25-31 octombrie
tilia d o nocturnă
PROGRAMUL II : 6.10 V o n e la ii ino
Cmlecc „Sâptămina eco
lin a le ; 7.00 R adiojurnol : /, 1 <J V a
■ aaaw ji n ciu o M â ţ' : 9,30 M emorio pom iii- n d a li mo li no Ic ; 0.10 tn i m oinie ;
PROGRAMUL T : 6,05-9.30 M udco
fl.25 M unco dc balet : 9 00
Iwlui loinonese ; 10.10 Cu>t do limba populate ; 9,10 Curs de lim ba îpa
inolă. C iclul 1, lecţia a 37 o : 9.30
ip o n io lo ; 10,30 Radio ţcoolă ; 10.50 C iula Ansomblul o m ia lei ; 0,4d Pagini
I ontru câ ]<i jYluntcI. conducerea afu mă că ncreali- Piogiom <lo cinlor.c ; 11,05 Pogmi din dio operclo lui Ghcorghe Oum ihCi* nomiei”
Zarou planului se datorează fluctuaţiei şi indisciplinei o p o c io ; 11.25 Cu ciniecul >i jocul cu ; 10.10 Teatru rodio lo in c , 11.25
)>orson.ilului productiv, am analizat .şi ronditiiU in pe rnelcoqoiile p aln a l ; 12.00 Mucico M elodu d lj(ro c(ive ; 11,45 Piese Im lru
u ;o o io : 12.15 A h i Hir* opecn ; 12.30
Conced Hc p iîn i ; 13.10 C orlco >(im- PRILEJ DE
• arc locuiesc minerii Am vizitat căminul cu 1 _*() do M elodii populorc ; 13.00 R odiojm nol; mentale ; 12,03 Avonpiem iero cohdi
locuri Aici. contrar aşteptărilor. te întimpinâ lot felul 13,10 M ic m a go jin m uficol : 14.10 Ro ona : 12,1$ M utică de estrada ; 12.45
de surprize care mai de care mai neplăcute Sobele ta v in tu 'ilo ' : 14,35 Recital llono Mo- ţiiic o : 13,40 Din folclorul m unco) ol
s< Ot fum. băile nu funclionoazâ din lipsă de... cazane. (ico ; 14.50 M m lcâ populată : 15.20 p apoorr.lor; M.03 M unco tiţo o ro ; 14.30
15,30 Compot.iio
Radio
publîr.itaia ;
M u ticicn i rom âni de ori rleip re mu-
l-am arâlat responsabilului căminului, tovarăşul O • nl soploinim i ; 16,00 RodiO|inno) : .-icieni rom oni dc ien ; 15,00 Moment INTENSĂ PRO
liviu Comici, eâ aşa cum stau lunurile in prezent 10.20 Fonnaţia Bcb<? Pruodo ; 16.30 ţm n ţific ; 15.05 O pcro penpu lo ţi ;
nu-şi justifică cu nimic nici prezenţa şi nici renume Tiibona «adio : 16.45 M elodii înl«v 15.30 M utico ujoorn ; 16,00 Rodio
prelotc In o<gă HccUomeu ;
12,OS
ralia ce o primeşte. Pentru p o ln c : 10.10 R e fiiln econo- - jurnol ; 16,20 M iijic o corolo ; 16.40 PAGARE A
17,00 M unco u-
populorc :
M elodii
— St,iu aici zi şi noapte — ne spunea dînsul. mica : 10.30 O m elodic pn odieso ;o o io : 17.35 M i'ne, in emi»lun.1e
bineînţeles eă stă. deoarece locuieşte cu familia dv. : 19.00 G o tcia radio : 19,30 Sop- m nticole ; 17,40 Radio pub licitate :
lom îno noul meloman ; 20.05 Toblein
Ifl.OO V a n d a li m u iica lc ; 10,30 Curs
Emisiuno lile ro ra : SPIRITULUI DE
chiar in cămin Dar pentru ce primeşte un salariu Ivi de leoro ; 20.10 Un inlerprel ol rrm de lim ba lu a m o lo : 18.50 V o rie io ţi
nai nu ne-a putut spune. S-a mulţumit să fără acum lic it orqeiene. Ion M oloche : 20.20 m ui'C ole : 19.30
două luni un referat către serviciul administrativ al Eminesciana : 20.25 Zece melodh p'e 19.50 N oopic bună copu : 20,00 Mu
tcc ln ro
ferate :
d io m o h to lâ :
21.00
tica u ţo a iu ; 20.10 Sonolo
penlrvi
minei şi atit 21.20 R cviito ilo g ă rn lo r ; 22.00 Ra 21,00 Concert c ilro o id in o r ol orchej- ECONOMIE!
viooro ji pion dc lan Scăr'âiescu :
La toate aceste probleme conducerea minei nu arc diojurnal ; 22,20 Spori ; 22,30 M u ti
nimic de spus? Sau poate nvi le cunoaşte ? Totuşi că populoro r 22.40 M elodii oproope Irei iim lo nice a R o d io lc ^ v itiu n ii ;
credem că ele ar trebui rezolvate Nu de alta. (Iar si m iale ; 23.05 M utică u>oorâ ; 23,35 23,05 Popinl dm opere ; 0.03-1.00 Mu Dnvcnilâ tradiţională, „Sâptâ
tico îim lonico.
tuaţia in caic se află mina în prezent nu este deloc mina oconomiei" din acc.sl ar
corespunzătoare va avea ca principal ţel popu
Toate acestea trebuie să fie în atenţia noii condu larizarea avantajelor multipl'.
m i instalate zilele trecute la Munecl. De asemenea, Mureşul Deva — câştigătoarea ale acţiunii de economisire, u
aspectele negative semnalate se impun şi in atenţia svupul stimulării dcpunerilur l;
consiliului de administraţie al noii Centrale a minereu L'.M.C. iii rinclurile runncini'i
rilor neferoase Deva. care va trebui să opereze la n- Zono lacului de acumulare de la Valea de Peşti, de linge Cimpu lui Neag, va deveni în Cupei Deva 700' muncii din mediul urban m sa
eeastă exploatare o analiză serioasă, soldată evi mă curind o zonă turistica mult căutată. Ceea ce se vede în fotografie reprezintă macheta viitorului n lese,' ale lincrctidui studios.
suri şî sprijin eficient pentru redresare'. hotel turistic a cărui construcţie a început de cuiind. Intre cc coordonate 7e vru în
Inccpulâ in rialii dn 9 octom a cişlig.d partida cu scorul de scrie ncţiunilo urganizide in ca
brie 19G9. compcliţia dc fol- 2-1 prin punctele înscrise dc drul „Săpluimnii economiei*',
bal omagială, oiganizalâ cu lancu în mîn 97 şi Dinu în ne răspunde tovarăşul loan Un
I s-a explicat lui Mary câ
să se mulţumească eu gloria nu actorul işi scrie scenariul, prilejul sărbătoririi a 700 do inin 40 din prima repriză. gă, directorul Direcţiei judeţe
M o z a i c acestui neobişnuit record. dar degeaba, pentru eâ. imba iini dc pxişimţâ dorumcnlară r^a Irofeului „Deva 700" a ali ne a Casei de Lconomii şj Cun-
Mureşul Deva — cîsligâloa-
a oraşului Deva. (loială
cii
semnaţmni
Dar cine deţine oare recor
— V-atu ruga să ne
\ orbii i
dul feminin la., ore dormite? tabilă, ca a replicat că sărută „Cupa Deva 700". s-a inchciat niat următoarea formaţie ; despre „SaţUămina C( rnihmiei**,
rile erau... prea naturale
ieri, prin disputarea finalei iu
llaidu — Moln.ir, Puie, Guran
lie ccliiprlo Mureşul Deva şi (rotind in revistă ci te va dintre
ip s ita „ Victoria Câlan. (Dâseălesvu). Szckov — Bulbu clapele importante ale istoricu
cum preşedinţi». brigadierii, La capătul unui meci dc bu cau, lancu — Ambniş (Itoşcnl. lui economiilor în ţara noas
inginerii şi consiliile populare nă factură tehnică, viu dispu IVI racii». Szclccly, Dnin (Lea- tră.
„se preocupă" de buna desfă tat. victoria şi trofeul au reve lici). — La 21 noiembrie IrtiW —
şurare a lucrărilor agricole nit formaţiei divizionare C. deci. acum |!>ă ani — domnito
de toamnă şi .răspunderea" rul Al. I. Cuza a semnat un
Pe toboganul restanţelor figu lor faţă de soarta recoltei Mureşul Deva. Belii pa deveanâ IOAN SIMION decret pentru înfiinţarea Casei
rează şi unităţi despre a că Lucrind cu jumătăţi de mă dc Depuneri şi Conxpninaţinm.
ror experienţă in organizarea suri in privinţa folosim po NTotia instituţie, care a apărut
muncii şi obţinerea de recolte tenţialului uman şi material M iîieSasS pB ^IiB ieşiîe ca urmare a nevoilor financia
sporite la hectar se relata pe existent, este de la sine înţe re tot mai mari ale statului,
larg in coloanele ziarului nos les eâ realizările nu pot fi la era destinată sâ 'îndeplinească
tru in anii trecuţi Ţinînd eu nivelul aşteptărilor. Ar fi de iMBspeţfii c*ao 8*ăce«a rolul de centralizatoare a eco
tot dinadinsul să infirme tra dorit totuşi ca măcar in al nomiilor băneşti ale populaţiei.
diţia. cooperatorii din Bobil- 12-lea ceas. înainte de veni Devenită în anii noştri Casa
nar Geoagiu şi Kapolt se pre rea îngheţului şi a ploilor, să Sezonul friguros sc apropie Acum. cci care trag la Imlcl dc Lconomii şj Conscninaţiuni,
zintă la termenul scadent evi... fie întreprinse acţiuni energi O femeie din salul cipriot cu paşi grăbiţi. Hunii gos •lorni cu genunchii la gură, C.L.C.-ul de azi a fost reorga
justificări în locul realizări ce in scopul terminării grab Lpiskopî revendică recordul După şase ani de căsătorie, podari şi-au făcui „sania** dc (U păturile peste cap. I’e nizat po baze noi. socialis
lor. Zecile de hectare de po nice a lucrărilor de recoltat mondial feminin la insomnie: cunoscutul actor american de Un american in vîislă de mult. A lţii, acum ii „lustru ciml prima campania impo- te. Ca urinare directa, fireas
rumb nereeoltat încă în aces şi a insăminţâi ilor ele toam Ca afirmă eă n-a mai putut cinema şi televiziune Hod 44 ani, Harry Hinken, a reuşit iesc" tălpile, iar codaşii tră Inva frigului din camerele că a ridicării continuo a nive
te cooperative echivalează eu nă. Vor cîştiga astfel aht coo dormi de peste 20 de ani. Taylor s-a despărţit de soţia recent sâ traverseze înot Ca iesc cu girului că poale va liH iclului? In lima lui cuptor lului de hai al populaţiei, |im-
cile 211—40 de procente din sa, Mnry Hilcm. Motivul di nalul Minecii. veni iar luna lui cuptor... Iu va ti cam lîr/iu ! ccsul economisirii la CUC. a
sarcinile stabilite. Pentru o perativele cit şi cooperatorii, Doamna Nadjal Kcmal. in vorţului : gelozia soţiei. Nu, Pină acum, nimic deosebit. categoria acestora sc înca luat o deosebită amploare. In
v ram pan ie viitoare de recolta evitarea pierderii de recoltă virslă de âO de ani. a consul Hod Taylor nu făcuse nimic Au mai făcut-o şi alţii. Nu drează acei gospodari din bugetul oamenilor muncii a
re reţinem şi felicitările pe din cauza întârzierii acţiunilor tat pină acum o întreagă ple reprobabil, numai eâ Mary mai câ Harry Hinken arcaa- Brad care răspund de crescut ponderea sumelor re
<are am fi dorit să le adre respective fiind o condiţie c- iadă de medici indigeni şi mîndouâ picioarele paralizate, hotelul din localitate. Cit a zervate pentru procuraţ i a unor
săm cooperatorilor (Im Boit >Iilem îi reproşa neîncetat că şi pe uscat se deplasează cu (ost vara dc lungă, n-au a CINEMA obicclr dc valoare rid lea
unde hibridul tardiv (o fi fost senţialâ pentru realizarea a străini, dar fără rezultat. Aşa in filmele în care joacă... sc ajutorul unui fotoliu de in vut vreme să repare insta lă şi dc folosinţa îndelungată.
insămînţat la tini)) I) se incă- cestui scop. că, pentru moment, ea pare sărută pica mult. firm. laţia dc încălzire n hotelului. DEVA : Memento (Cuiam ofo- Depunătorii ştiu ca le sînt asi
păţinează să ajungă in faza «palul ,,Pol»io” ) i M orolo Şoipe gurate prin lege : garantarea
(,,A»Iq“ ) , SIM EKIA: Om ul momen
de coacere pe jumătate din tu lui („M u re şu l") ; HUNEDOARA : I (le către stal a sumelor depu
suprafaţa cultivată eu po Comisorul X >i banda o m i ■ se. acestea puţind li retraşi»
rumb. v e n i" („C o n iliu rto iu r) ; N oaptea ; oricînd de către depunători ;
Cele rîtcva exemple nega czuirlitc cauciucuri dr. Uoc- gen e iolh or - schite l-JI („F la câ - j păstrarea secretului privind nu
ia ") ; Omul cate valoia m ilia rde !
tive asupra cărora no-am o- toare, roţi dc căruţe şi utila ic L u t n e e e , l u m e . . . (,.5»idc>iir<jiitul") ; CALAN : R oiodi- i mele depunătorului şi operaţiu
pril (din păcate mai sint şi agricole. La nici 20 metri tic »ul in d ’ o g o th p lo r ( ,, ll lu n io ") ; ' nile cfn luate : scutirea de im
jcoiu mo
altele) evidenţiază modul căpiţele de fin se găsesc bu In staţia C.FR Simeria a 1ELIUC : A u6 PETROŞANI: d iib c t 1 pozite şi laxe a depunerilor,
Shcr-
(„M .n c .u P ) ;
toaiele cu motorină şi un mo fost terminată centralizarea r- lock Molmes („7 M oicm bhc*) ; : dobîn/.ilor şi câştigurilor, aces
la
tor pentru acţionat circularul Icclrod'ntamică. Intre alte a- co ; um bin coltului („R ap o b ll- ! tea ucliind supuse prescripţiei ;
Sttuin
LUPENl :
ca- :
in
dc tăiat lemne Numai o sin rmntaic ale centralizării co io (,.C u llu rol") ; LONEA t A I dreptul de a împuternici şi alto
gură scinteie şi s-ar alege ce menzilor este şi dirijarea piin poi v o nu icu l legenda („M in e ru l"); persoane să dispună dc sumele
nuşa de furaje. De intervenit difuzoare a locomotivelor. Dar. D ium url („7 N oiem brie") ; A N I- păstrate la C.LvC. : dreptul de
S to lcrn io a ia (iu n ii („M u n
NOASA:
in caz de incendiu nn se poate microfoanele, fiind fa îndan'ma Ciloresc") ; PETftlLA în ţe le p tu l condiţionare a depunerilor :
pentru că pichetele au rămas
j^ersoualului dc manevră, de
A tunat şi i-a numai eu numele şi cu... o gă seori ai ocazia su auzi în toa de pe M untele C letlcm ol (,,M nn- drcptul.de a Insa moştenire su
mele depuse.
VULCAN ;
Dragoste
c ilo rc ic ") ;
Lai
la
leată, două. tă stafia dîalanuri care n-an CRAŞTIE Vcgo« („M u n o to re ic ") ; — N• a|i vrea să ne oprim a
V iiila Ingrată (..P atria") ;
nici o legătură cu ocupaţiile V iţe lu l do aur - ie rille I IT (,,Elo- supra dezvoltării acţiunii «le c-
adunat Inspectorul şi ceferiştilor. Luni 20 octombrie co>o") ; GEO AG IU O A I: Roii» Ro7- conomtMie iii judeţul nostru?
ee-ul golben ; H AţEG : Pe uim cle
pe la orele 10,00, n voce gu Şoim ului (..Popula»") ; luni BBAD: A — Iti prezent. în judeţ exis
in iin o ţy l
eomi»
«-a
(„S te a
llic Rarbu, Mihai Micon, tă aproape 170 000 de depună
10,00 C on iu lto(!l pentru elevii din ! turală chita printre sughiţuri ua »ope") ; GU?ACAR2A : Celr» tori la C.L.C., revenind peste
cto io o V ltl-o . Somând Ştefan Lcvinschi şt Crigore vîrşn trei nor>(: alo unei iub iri
A n o liio u nto clico : lubslon- I M amară locuiesc în blocul A 6 „dc foc .şi de inimă albastră1* („M in e iu l") ; IL IA : Am două m a TIO (Ic librete la o mie (ie lo
tivul )i adjectivul ; | tic /te strada Paringului din şi mai amintea din cînd in me ţi doi ta ţi (,,Lum ina"). cuitori. Soldul loial al econo
10.25 C him ic. Temo : N oţiu n i de- J Lupe ni. Jntr-nna di.n zile, or Trainn Crişan, din comuna miilor banc.şli ale populaţiei ju
ip re itru clu ro atom ului ; ganele Intreprinde\u de reţele Ilia, îndeplineşte, funcţia dc cind dc cile un sfint. din ca deţului a (ost la âh septembrie
10,00 Buletin de jlir i ; ! electrice Deva au confiscat de inspector, iar vtrşa e „undiţa * lendar a.c. CU 13,â la sulă mai mart
10.05 Un ierbar nem aîvorut ; ■ ta cei patru cîtc un radiator t:u pe care dumnealui o folosea VREMEA dccît la aceeaşi dala a anului
16,2$ Retrospectivă cosmica ; j o rezistenţă de mare putere. trecut. N’umai prin unităţile
13,S0 Cronica ide ilo r ; : Fiecare va pluti la I R E Deva. la pescuit in ziua de tS octom V ă s f r i n ^ din mediul s.itcse s-a realizat o
19.15 Interpret! »ndrâqi|i de mu- j o amendă dc peste 1000 lei. brie 1000 în nj>a Mureşului. PENTRU 24 ORE e/cşlcre de sold eu :(«,) In su
?ico populară ; : drept despăgubire pentru ener C/nd ii. era lumea mai dragă, Vreme l'o in o a ta )l c u ld u io o tn ta, mai mult dccît în perioada
19, :o Telejurnalul de scară. : gia electrică consumată in mod hop cu şefii de la Filiala de nua >» (ece noapleo. tempera- corespunzătoare a anului 1068.
una minima va o ie ilu intre m inut
A etuolilateo economico - e- : fraudulos. p a n i o f ii ? 5 } I 2 giodc. ta» m oum n iede 15 In Irei tiimeslre ale anu
d iţie spociolâ ; ■ tunătoare şi pescuit sportiv. >1 23 probe. Vmi Uob d<n *ud- lui curent prin unii;.ide C.L ('.
20.10 Binom cm em oioprolic. ,,Pto- ; După cum sc vede. în blocul — Ce faci, inspectare, rn Care dintre dumneavoastră vcit D>mi ncoţo cenţo locolu }l din judeţ s-au livrat populaţi
bium o
letoru l de lile io tu rd " Adop- ; "A 0 din Lupeui a tunat o data vii şa in Mureş ? ^ aţi dus o pereche de /initto/i ei 3KR (le niilolurisme. vnforie
tare după A. P C e h ov — ; şi a adunat amenzi de patru — Controlez densitatea ajid pentru reparat, la coopcral:>'o PENTRU URMATCA.1ELE cu 02,9 la suta mai mult. de< îl
..Omul to rc o corupt Nod- ; mii şi ceva. Cine sc mai asoci — Şi cum e ? ..SolUlaritatea'' din Deva şi vă 2 ZILE în aceeaşi penoado a anului
leybuigul". A doptare după : ază cu cei patru ? string ? Pe cc. considerent pu liceul, iar viramentele lăcute
— Aşa şi aşa... Vicm co vo deveni nţor in jln - la Banca de investiţii peniru
M aik Twoîn ; ■ nem această întrebare ? Pentru b ilă . cn cerul îchlmbolo» Iro 'a i
21.2$ Retlector ; • A trecut potopul ? Neanînd alte argumente, in că cetăţeanul I R. din Deva va ploua slab Vini <ilob pinu Io dezvoltarea consl na ţiei dc !o-
21.40 Concert e itro o rd in a r ol Or- : spectorul a scos din buzunar a. lăsat, o pereche dc pantofi, p o lrivil dm no»d v o i eninţe proprictale personala an
cbeihei simfonice o Rodio- : fost de 3 ori mai mari devii
Cine » ine /«cubic prima da ceva hani pent.rn a plăti ..con- pentru pingelit şi a primit du sumele virale în anul Ireeut.
tclo v iriu n ii ; j
tă la .leledinţi şi priveşte lrnlul“ efectuat în apa Mure Totalul .'dragorilor obţinute dc
22,20 Telejurr.olul de noapte ; ■ pă reparat alţii cu un ;>rcf mai
22.1$ M ult e dulce ţi Irum coio — j curtea cooperativei agricole de şului, iai* vtrşa i-a fost ridicată mic şl număr mai marc. f. R uuilalile C.lvC. din judeţ. i ( s-
emisiune de lim bă româno. [ producţie se gindeşlc dacă nu pentru a sc odihni la muzeul oferă pantofii Şt 100 lei drept peciiv. creşterea de sold. plus
viramentele, sint ni 10.3 la su
cumva a trecut pc aici un po uneltelor nepermise pentru recompensă. Danii i-a primit lă peste realizai îlo perioadei
top. Prin toate colţurile, stau pescuit. de la cei care n-au căscat o corespunzătoare a anului t96ft.
Eforturile noastre vor fi o
chii cînd i-au luat pantofii pen rientate in direcţia dezvoltării
tru reparat. Vorba proverbu acţiunii dc economisire, pentru
lui : „Cine nu cască ochii, cas asigurarea condiţiilor unei cir
Trebuia întîi sâ ne apărăm, 1 impui necesar ajungerii la a- l! n ofiţer dinli-o formaţie Dc-abia ajunşi Ia locul evplo- culaţii băneşti sănătoase, a ac
apoi să ne retragem spre Caza cestc v.igonetc cu care trebuia antiaeriană, ce l-am Intllnit in zoarclor, tunul antiaerian a în că punga*'.
ne. pentru a declanşa sistemul sâ coborîm cu frînă dc mină sat. m-a informat, câ în cursul ceput să tragă rafale furioase celerării ritmului de ropro-
de explozii şi a crea barajele pină la Dunăre, in satul T-Ma- nopţii s-au repliat toate trupe spre Cazanul Mic, imobilizind Rubrică rca liia tâ de (lu'-ţi'' socialistă lărgită in pa
proiectate în faţa înaintării v işcviţ.i. le româneşti din sectorul Cazo primul tanc apărut şl barînd N. PALTIN tria noastră.
ou oloriuri deosebite, la limita trupelor motorizate germano- Am reuşit. O grupă condusa nelor înspre Orşova : el a ră drumul pentru cele din urină. 1. CIOCLEl Interviu realizat i\z
mtvrilor noastre, deoarece a- fasciste. Sergentul Miloieoviei, dc un caporal a pornit cu va- mas lingă tunul său care n-a Alte două tancuri, ce şi-nu fă GH. I, NEGREA
:este vagonetc, datorită pantei lăsat acolo cu sarcina de a pregă gonetele spre Hlavîşcviţa. cu putut li transportat din cauza cut apariţia în spatele celui de
mari, trebuiau împinse de noi ti minarea stîncilor şi şoselei, nu consemnul dc a ajunge cit mai unor defecţiuni de locomoţie. fectat. au angajat lupta cu tu
continuu, am ajuns o dată cu putea acţiona fără dispoziţia repede la Cazane pentru a In timpul discuţiei noastre un nul antiaerian camuflat tn ver
scara la şcoala elementară din mea. şi mai mult ileeit alîf. transmite ordinul cuvenit ser grănicer, călare po un cat scăl deaţa Dubovci. Sub focul as Alături dc cada băii Mâlcn inginerul şef
Bibentha). era sigur surprins, neinaiavjnd gentului Miloieoviei dc a dis- dat în sudori dc atîta alergare. pru al tunului nostru antiaerian .ftfOXftO CASTLE Abbott şi medicul vasului. Wdt Şi peste
Noaptea îşi lăsa, încet, pin- şi datorită unei stincî care îm marginea căzii era aplecat căpitanul W'il-
za neagră şi deasă peste acest piedica vederea inamicului, am motl. Ochii săi Ung dcs< liisi pl iveau în
sat de monte eu eascle-î îm declanşat explozoarcle şi ne-am g"l. mina rlrc.iplâ i s< încleştaşi pc robine
prăştiate pe tonte colnişelc. retras Intr-un adăpost improvi tul dc apă. iar capul, învineţit, rămăsese
Peste colina înaltă acoperită eu INAMICUL zat la vreo 100 dc metri. O misiune fatală sprijinii dc plăcile de faianţă
pădure, din faţa noastră, sc Aşteptam cu toţii momentul ..10 mort", a spus medicul vasului ..Pro
pierdea, in zare, spre Derzcas- exploziei unei cantităţi de eîtc- babil că dc două ore". Apoi s-a ridicat
ra. Dunărea. Liniştea sc aşter- tone de dinamită şi trotil. ^CApiUmul Nt'arms inrcarcâ să fie greoi din locul in caic rămăsese. VVorms şi
nca Ostaşii se trudeau să-şi Cu iuţeala unui Irâznet, ce- ^calm . A dat .darnia şi semnalul ..Bor Ahboll l-au urmai în salon. Sini ani d-^
pregătească o hran.î caldă in lalca dc stîncă şi apă a Caza )>e vas" înseamnă pe toate mările zile dc cind amilii rălâlorcsq împreună
curtea din faţa şcolii. La lumi F O S T nilor a fost cuprinsă de zgo globului eă echipajul şi ofiţerii trebuie sa cu Wilmotl
na focului înteţit dc soldaţi, motul nâprazmc al exploziei ocupe in rileva secunde poziţiile lor sta ..A bănuit câ i sc v.« înlimpla ceva",
eram aprofundat asupra unei bilite prin planul dr alarmă D.a a uil.d.
hărţi militare pe care căutam Un fum negru a Îmbrăcat, mun ceva : primul ofiţer ar fi trebuii: acum să a rupi lâccre.i medicul vasului. ..Am
să descopăr potecile de acces tele ; nu sc mai vedea nimic, supravegheze echipajul, sâ conducă stin vorbit, la prînz cu cl şi mi-a spus că nu
spre poziţiile infanteriei noas nici o informaţie din faţă de Irugc şoseaua. Cea de a treia venind dinspre inamic, ne-a de nici stincile piscurilor, nici apa gerea incendiului pc bord Dar in această slic dc cc dar sc teme dc viaţa Ini. a pasa
tre de la Berzcasea. unde tre spic inamic. In cele cîtcva cli grupă, condusă de nune, s-a în clarat ca este ultimul agent al Dunării şi nici şoseaua. Leoul noapte tragică „Mono Cnslle" — cu 340 gerilor şi de vas".
buia să ne deplasăm, nerăbdă pe de gîndirc, în caic soldaţii dreptat spre crestele slincoii.se armatei române şi că o lungă necontenit al groaznicei detu oameni pc bord — nn are un prim ofiţer. Apoî s-a inlors spre primul ofiţer.
tor dc a găsi calea cea mai erau grupaţi în jurul meu, tre ale munţilor Alma.ş, pentru a coloană de tancuri şi ambarca nături cc a cuprins muntele şl Căci in ultimele opl ore el însuşi, căpi ..W.irms. vei fi noul nostru căpitan ?"
scurtă pe caic caii să poată buia luată o botanic rapidă, coborî tot la Cazane. ţiuni pc Dunăre sc apropie dc lluv’iul era însoţit dc inferna tanul William W.irms, îndeplinise funcţii Acesta dă din 'ap Inginerul scf. Abbott,
transporta materialele de geniu fermă şi bine chibzuită. Ce sa Cazanul Mic. lele căderi de stînci şi arbori dc ..prim ofiţer" pc ..Mori o Castlr". iar şeful are patru inse nine pe uniforma sa ea şi
După o noapte întreagă de c-
cu caro trebuia să acţionam. facem ? forturi supraomeneşti, căţărîn- Se apropia momentul liotărî- desprinşi de pe versantul stln- dc echipaj, curo trebuia acum să conducă un căpitan. Dar numai un ofiţer maritim
cos. Barajul era croat. Şoseaua
Dintr-o dată, voalul întunecat O grupă de recunoaştere a dii-nc pe slinci cu dese alune lor. Trupele gei mano-fasciste prin Cazanul Mic era ştearsă ; în locul său operaţiunile de stingere, era si nu un tehnician poale prelua comanda
al începutului de noapte a fost inamicului, de vreo ,*1-1 soldaţi cări şi loviri, folosindu-ne doar puteau sâ apară dîntr-un mo nu mai era in acel loc. acum, ameţit turlă. alunei cînd lipseşte căpitanul.
dat la o parte de nenumăratele germani, intrase in acel mo de lanterne, hărţi, busole şi ment in altul. Nu se putea pier (Iccit o Îngrămădire haotică de Cu o scară înainte, po !a ora şapte, un „Preiau vasul", spune Warms.
rachete luminoase împrăştiate ment în .şcoala demenţiiră : inîonnaţiile unor ciobani, am de nici o clipă. Biscam să fim stinci şi arbori frinţi. rostogo malrlol sc prezentase pe punte transmiţiad „Alunei să includem cabina", a spus
pe bolta cerului de inamic, le-am văzut siluetele şi le-am ajuns, llămînzi şi obosiţi, in di surprinşi fără a fi pus în func liţi din munte. Tancul imobili comanda răpii.inului : „lYiimd ofiţer să se modicul. „Şi dumneata vei păstra cheia
deasupra noastră. Tunurile ger- auzit ţipetele „halt". „halt" 1 mineaţa zilei următoare dea ţie sistemul nostru de explozie zat dc tunul nostru antiaerian piczinlc in cabina căpitanului. De ur pină miinc dimineaţă cind vom ajunge la
inano-faseiste de pe malul sîr* (opreşte !). Nu ne-nu observat supra Cazonelor. In satul Du- si fără a crea barajul dacă nu in cotul Cazanului Mic nu se genţă". New York. unde se va face autopsia".
besc. Itakurile (mici ambarca că noi eram afară Xo-am ca hova l-am Intllnit pc sergentul s-ar fi acţionat rapid. In aceas mai observa; fusese probabil a- W'nrms urcase scara de fier a punţii, „Autopsia?". întreabă speriaţi ambii o-
ţiuni pe ci»re erau instalate muflat un moment de lumina Miloieoviei, rare mi-a raportat tă situaţie, desigur, chiar in a- copcrit de stîncile rostogolite trecuse pc lingă rubinele clasei dc lux şi fi|eri
mitraliere speciale) dc pe Du locului si a rachetelor luminoa câ atit şoseaua cit şi stîncile cceaşi zi, fasciştii ar fi putut sau aruncat undeva in apa flu ausize clinchctui paharelor, acordurile mu „Pircştc, spline dr Will. Căpitanul
năre şî brandurile din apropie se. după caic am alergat la Cazanului Mic sînl minate şi că ajunge la Orşova. Clipe hotârî- viului. zicii şi rîselolc zgomotoase Pasagerii sc Wilmott a fost otrăvii l-aţi văzut faţa?
re stropeau cu proiectile şi cele două vagonde cu mate cele f» cxplozoare aşteaptă co toare. Coloana dc tancuri şi convo pregăteau peniru balul de rămas hun Şi 17 aproape neagră".
gloanţe schiorul dintre Dunăre riale de geniu. nedest an ale. manda. Cu această ocazie, mi-a Nc-a venit ideea ca ofiţerul iul de ambarcaţiuni inamice au W'nrms işi spusese alunei : va fi o festivi-
şi comuna Kibcnthal. Atacul a ce sc aflau la vreo I0<i metri inmînat un mesaj paraşutat dc la tunul antiaerian câ-şi în fost oprite dincolo dc baraj. ljţj.c foarte agitată Căci. în cel mult o oră. In momentul izbucnirii incendiului
început. In citcva secunde toţi dc noi. Am lost observ.iţi. insa. dinli-un avion dc recunoaştere drepte neîntîrziat tunul său un uragan va înerm isa traseul lui ..Morro Warms (in virslă dc mi dc ani) era deci
am fost eu mîna pe armele a- Datorită acestuia, pină scara, căpitanul vasului ..Morro Castlc". Dc mulţi
do patrula ce intrase in şcoala, românesc ce a zburat deasupra spre punctul unde şoseaua se Casllo*1. ani rîvmse la un asemenea post Şî întot-
dapostite la vreo 20 metri (Ic care a deschis locul la intim- Dubnvci prin <are comandan pierdea după stîncile Cazanu trupele româno-sovietice s-av» Lşn spre cabina cânilanului r rn între dcaiina crezuse că intrigile (Ic la căpită
foc. Nc-mn dat seama că linia plarc asupra noastră, înainte tul dc apararc a Orşovci îmi lui Mic pentru a trage în pri putut regrupa la Dubova, în deschisă. '.Varms a bălul la usâ şi nepri- nia firmei dc armatori tărăgănaseră îm
frontului nu mai putea să fie ca noi să ajungem la vagoncle. dădea ordin dc a bara drumul mul tanc care va apare uimind spatele barajului. nirrî vreun râsimns* a intrat A orimît tio plinirea acestui vis.
ca noi să ne îndreptam cu re
la Berzcasea. deoarece forma Vâ'/înd că sîntem urmăriţi din coloanei de tancuri prin dis peziciune pentru declanşarea In seara acelei zile ani ple rătrvos dja baie : ..VL:ar*ns ? Noi sintem Agerpres
ţiile de infanterie dîn faţa această rlădire. am deschis şi trugerea şoselei .şi stincilor din exploziilor pină unde aveam cat spre Ogradcna pentru a aici (Va urma)
noastră erau încercuite. noi focul, pentru a ne crea acel punct. mai puţin de 500 metri. pregăti alte baraje şi minări.