Page 82 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 82
_ M i
PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A *
Anul XXI Redacţia
Nr. 4607 şi administraţia
ziarului
Sîmbăfă DEVA, str. Dr. Petru Croza, nr. 35.
25 octombrie telefoane ! redactor şef - 1583 ; re
dactor şef adjunct, secretar de redac
ţie şi secţia viaţa de partid - 213Sj
1969 secţiile culturâ-sport şi probleme cetă
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şl externe - 2317 ; secţia In
dustrie şi administraţia - 1275 ; lele*
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.
Adunarea festivă din Capitală organizată
cu prilejul Zilei Forţelor Armate
C u o i n t a r e a t o v a r ă ş u l u i
In solo Polotului Republicii
o avut loc. vineri dupâ-omio-
zo, odunoreo festivă organi
zată cu prilejul celei de-o 25-a
aniversări o Zilei Forţelor Ar
mate ale Republicii Socialiste NICOLAE
România.
Lo adunare au luat parte
tovarăşii Nicoloe Ceouşescu,
Gheorghe Pană, Gheorghe
Rădulescu. Virgil Trofin. Ilie Stimaţi tovarâşi, viturilor puternice pc care le bărilor generale cu caracter lor, pentru formarea tinerilor
Verdeţ. Maxim Berghionu, dădeau agresorului hitlerist revoluţionar petrecute in socie chemaţi sub drapel ca luptă
Constantin Dragon, Jonos Fo- întregul nostru popor săr armatele coaliţiei antifasciste, tatea românească tori stâpîni pe tehnica înain
zekas, Petre Lupu, Dumitru bătoreşte astăzi a XXV-a ani popoarele subjugate din Eu Reorganizate pe baze noi, tată a zilelor noastre, conşti
Popescu. Leonte Răutu, Vosile versare a Zilei Forţelor Ar ropa. Poporul nostru dă o forţele armate au devenit scul enţi dc înaltele îndatoriri ce Bobinarea motoarelor electrice este una dintre operaţiile unde calificarea profesională, in*
Vi leu. Ştefan Voitec, losif Banc, mate ale Republicii Socialiste înaltă preţuire uriaşei contri de nădejde al intereselor vita le revin faţă de patrie şi deminareo şi priceperea se condiţionează reciproc. Aceste calităţi le au şi muncitoarele Otilia
Petre Blojovicî, Mihai Gere, România. Ingăduiţi-mi, ca la buţii pe care popoarele Uniu le ale poporului muncitor, li popor. Apreciem în mod deo Tudorescu şi Victoria Lâscău, de la U.V. Călan. Foplul că ele sint evidenţiate lună de lună
Ion loniţo, Vosile Potilineţ, acest jubileu, să adresez, in nii Sovietice, glorioasa Arma ber şi slăpin pe soarta sa. a- sebit rezultatele bune obţinu este confirmarea sîrqulnţei şi responsabilităţii cu care se achită de sarcinile încredinţate.
numele Comitetului Central
Dumitru Popo, Ion Stănescu. al Partidului Comunist Ro tă Roşie, au adus-o la infrin pârâtoare ale măreţelor cuceriri te în pregătirea militară şi po Foto : V. ONOIU
lo sosirea in sală, tovară mân, al Consiliului de Stat şi gerea maşinii de război na socialiste ale oamenilor mun litică. în întărirea ordinii şi
şul Nicolae Ceouşescu şi cei- al guvernului, un salut căldu ziste, a fascismului care peri cii, ale independenţei şi suvera disciplinei. în toate unităţile
lolţi conducători de partid şi ros soldaţilor, ofiţerilor şi ge clita însăşi soarta civilizaţiei nităţii patriei (Vii aplauze). forţelor noastre armate. Co
de stol ou fost întîmpinaţi cu neralilor, tuturor militarilor umane, la victoria libertăţii România dispune astăzi dc o mitetul Central şi guvernul,
puternice aplauze şi urole. Forţelor Armate ale Republi în Europa şi în întreaga lu armată puternică. temeinic întregul popor felicită din toa Depuneri de
Lo odunore ou luat porte cii Socialiste România. (A me (Aplauze prelungite). instruită, cu un înalt nivel tă inima militarii forţelor Minerii din Lupeni au îndeplinit
membri ai C C. al P.C.R.. oi plauze puternice). După victoria insurecţiei de organizare, bine înzestrată noastre armate — generalii, coroane la Deva
Consiliului de Stat şi oi guver armate de la 23 August, ae- cu armament şi tehnică mili ofiţerii, subofiţerii. gradaţii planul pe 10 luni
nului, oî conducerii Ministeru Festivitatea de astăzi con ţionind cu vitejie şi abnega tară. conştientă de menirea sa şi soldaţii — care. dînd dova
lui Forţelor Armote, Consiliu stituie o grăitoare expresie a ţie în strînsâ unitate cu for in societatea noastră, profund dă de un neţărmurit devota La monumentul eroilor ro
lui Securităţii Statului, Minis dragostei şi stimei de care se maţiunile patriotice şi cu devotată cauzei partidului şi ment faţă de cauza socialis mâni şi sovietici din oraşul In perioada care a trecut dc la începutul acestei luni.
terului Afacerilor Interne şi ai bucură armata noastră în n u sprijinul larg al populaţiei, poporului, capabilă să apere mului. faţă dc patrie. nu-şi Deva, a avut loc. ieri, solem minerii Luponiulm au sens la suprafaţă peste sarcinile pla
dul oamenilor muncii, a înal
nificate aproape 4 100 lono cărbune. Cu aceasta a crescut
altor ministere, activişti de tei preţuiri pe care i-o acor armata română a reuşit, în prezentul şi viitorul luminos precupeţesc eforturile pentru nitatea depunerii de coroane cota realizărilor dc la începutul anului la 54 000 tone, ceea
partid, de stat şi ai organiza dă partidul şi statul. întreaga numai eîteva zile, să lichide al naţiunii noastre socialiste. a îndeplini cu cinste misiunea şi jerbe dc flori. La solemni ce echivalează cu îndeplinirea înainte de termen a preve
ţiilor obşteşti, general» şi ofi naţiune socialistă (Vii aplau ze rezistenţa trupelor hitle- (Aplauze puternice). Armata trasată dc partid şi de stat. de
ţeri activi şi in rezervă, foşti ze). riste, să elibereze Capitala şi noastră este trup din trupul întregul popor. (Aplauze pu tate au participat tovarăşii derilor pc cele 10 luni.
Demn de remarcat este şi faptul câ piuă in prezent
comondonţi de mari unităţi şi o mare parte a teritoriului poporului muncitor, partea sa ternice, prelungite). Emil Pleşa, membru al birou productivitatea muncii a crescut cu 92,3 l<g pe post, ca
ţârii. Forţele noastre armate
unităţi pe frontul ontifascist, Armata Republicii Socialis s-au angajat apoi cu întreaga înarmată. întruchiparea vie a lui Comitetului judeţean dc urmare a extinderii metodelor dc exploatare de marc pro
oameni al muneîî din între te România este continuatoa lor putere de luptă în marea concepţiei marxist-leninistc cu Tovarăşi, partid, Victor Coca, secretar ductivitate. Dc asemenea, economiile la preţul de cost în
prinderi şi instituţii din Capi rea glorioaselor tradiţii de bătălie împotriva Germaniei privire la înarmarea dc către .Sărbătorirea Zilei Forţelor al Comitetului executiv al registrate de la începutul anului depăşesc 1.85 milioane lei.
român
luptă ale poporului
tală. fasciste Un exemplu conclu revoluţie a maselor populare. Armate arc loc la puţin timp
Au luot porte membrii dele pentru apărarea gliei strămo dent al dorinţei şi hotârîrii .Numai poporul înarmat — după Congresul al X-lea al Consiliului popular judeţean,
şeşti şi păstrarea fiinţei na
gaţiei militore sovietice care ţionale. pentru libertate şi in militarilor români de a parti spunea Lemn — poate fi un partidului, care, analizînd in losif Nclcga. secretar al Co
se află in ţara noastră cu dependenţă. In cartea de aur a cipa la zdrobirea agresorului reazîm efectiv al libertăţii po mod aprofundat stadiul atins mitetului municipal Deva al
prilejul manifestărilor consa poporului român, a îndelun fascist este constituirea. în porului”. de ţara noastră in evoluţia sa P.C.R, Gheorghe Gheorghe,
crate celei1 de-a 25-o ani gatei şi zbuciumatei sale isto chiar timpul războiului, din Tocmai dc aceea. îngrijin- economică şi social-politicâ,
versări o Zilei forţelor noostre rii, sînt nenumărate capitole rîndul prizonierilor aflaţi în du-se de Întărirea forţelor ar realizările dobindite pe dru vicepreşedinte al Comitetului Prima zi a
armote. condusă de generol de de înalt eroism scrise cu sin- Uniunea Sovietică, a divizii mate. partidul şi guvernul mul noii orinduiri. a trasat executiv al Consiliului popu
armată Serghei Leonidovici gele oştirilor conduse de mari lor „Tudor Vladimirescu" şi României socialiste se preocu programul făuririi societăţii lar municipal Deva, activişti manifestărilor jubiliare
Sokolov, prim-locţiitor ol mi strategi şi comandanţi mili „Horia. Cloşca şi Crişârt", ca pă de pregătirea militară a socialiste multilateral dezvol ai organizaţiilor dc masă şi
nistrului apărării ol U R.S.S., tari ca Mireea cel Bâtrîn, Şte re au luptat cu eroism pentru întregului nostru popor, conşti tate pc pâmîntul României. In EVENIMENT MULT AŞTEPTAT DE CĂTRE LOCUITO
precum şi ambosadorul Uniu fan ccl Mare, Mîhai Viteazul eliberarea ţârii şi înfrîngerea ente că un viitor război împo prezent, oamenii muncii des obşteşti, conducători de între
nii Sovietice Io Bucureşti, A.V. şi alţii, măreţe fapte de arme armatelor hitleriste. triva imperialismului nu poate făşoară o intensă activitate prinderi şi instituţii, ofiţeri şi RII DEVEI, SARBATOAREA CELOR ŞAPTE SECOLE IN-
Bosov. ca cele ale pandurilor lui Tu- Umăr la umăr cu armata fi decît un război la care tre creatoare pentru îndeplinirea pionieri. CEPE ASTĂZI, CU UN BOGAT PROGRAM DE MANI
După intonoreo Imnului de dor Vladimirescu. ale luptă sovietică, ostaşii forţelor ar buie să participe întregul şi depăşirea planului de stat In acordurile solemne ale FESTĂRI JUBILIARE :
stot al Republicii Soci o I iste torilor revoluţionari de la mate ale ţârii noastre au popor. (Vii aplauze). pc anul 1960, pentru realiza, .Imnului eroilor" au fost de
România, odunareo este des 1848, ale dorobanţilor care au luptat cu eroism pentru eli Desigur, în condiţiile revolu rea cu succes a prevederilor O 'o 9.00 — d *tv6 lire a olocil come
chisă de tovorâşul » Dumitru cucerit pe cîmpul de luptă berarea totală a patriei şi. actualului cincinal — premi puse coroane dc flori din morative m o rta l* da
Hopa. membru supleont ol independenţa ţârii in 1877. mai departe, pentru izgonirea ţiei tehnieo-ştiinţifiee contem sa necesară a transpunerii in partea Comitetului judeţean Ironii spic I «J I l» d u j!u i Cân
jude-
ii I i u Iul
porane. armamentul şi tehnica
popular
Comitetului Executiv ol CC. ol ale eroicelor regimente care hitleriştilor de pc teritoriul de luptă modernă au un rol de fapt a Directivelor Congresu dc partid. Comitetului muni (eon ;
P.C.R., prîm-secretor ol Comi au oprit cu pieptul lor. la Ungariei şi Cehoslovaciei, pî- seamă in asigurarea capacită lui al X-lea al partidului în cipal de partid Deva, consilii Oro 9,30 - m ougurorco e *p o iit'« '
tetului municipal Bucureşti al Mârâşcşti, pe cotropitorii im nâ la victoria finală asupra ţii de apărare a fiecărui stat: domeniul dezvoltării industri documemore ..Devo 700"
P.C.R.. primarul generol ol perialişti germani, ale sutelor fascismului german. (Vii a- tocmai ţinind seama dc aceas ei şi agriculturii al moderni lor populare judeţean şi mu ji o eiponUei ccno^lu
Io
M u/eul
Iu. U.A.P .
Copitalei. de mii de ostaşi români care plauzc). Sîngelc vărsat in co tă cerinţă. Comitetul Central zării bazei tehnico-maleriale nicipal. comitetelor judeţean [udeţeon ;
Despre semnificoţio celei si-au adus contribuţia la eli mun dc ostaşii români si so şi guvernul ţării noastre se a societăţii şi ridicării nive şi municipal U T.C, consilii O io 10.00 - v e rn ijo ju ' e ip o n ţ ei de
de-o 25-o oniversări o Zilei berarea ţârii de sub jugul vietici a pecetluit frăţia de preocupă permanent de înzes lului de trai. material şi spi lor judeţean şi municipal ale ono plou-co o pionieri.
Forţelor Armote ole Republi fascist, la infringerea Germa arme româno-sov ieticâ. prie trarea armatei cu mijloace teh ritual al populaţiei. Partidul, sindicalelor, întreprinderii mi Io» {< e le n ilo r Io gale
cii Socialiste Romănio o vor nici naziste (Aplauze puter tenia dintre ţările noastre, ca nice perfecţionate, de dezvol întregul popor depun eforturi r.11e Fondului p lă ţile :
bit generol-colonel Ion loniţă, nice). Ca un fir roşu trece re s-a cimentat si s-a ridicat tarea şi modernizarea produc susţinute pentru Înfăptuirea niere, Direcţiei regionale Oro 14.00 - te t'u n co de eomonicorl
membru supleont ol Comite prin întreaga istorie a patriei pe o treaptă superioară în ţiei proprii de armament. Ex indicaţiilor Congresului pri C.F.R . consiliilor judeţean şi ţi.in lific e ..Secolele D e
tului Executiv ol C C. al P.C R , legătura strînsâ a oştirii cu anii socialismului, pe baza perienţa arată însă că şi in vind perfecţionarea întregii municipal ale organizaţiei vei*. Io liceul ,.Doce-
rul forţelor ormate. poporul din sinul căruia s-a comunităţii orinduirii sociale, domeniul militar — ca dc alt vieţi sociale, a formelor şi me pionierilor. b o l" ;
jat apoi cuvîntul genera* născut, identificarea cu idea a ţelurilor şi intereselor su fel in toate sectoarele vieţii todelor de organizare a eco
i ormoto Serghei Leoni- lurile de libertate şi dreptate, prime ale celor două ţâri şi sociale — factorul hotârîtor nomiei. ştiinţei >şi culturii, Participanţii la solemnitate Oro 18,00 - şeidiooreo eu'turoîfi
Sokolov, prim-locţiitor ncatirnare ale maselor largi popoare. pentru îmbunătăţirea activi- au păstrat un moment de re ..Deva. centru cultural
sinistrului apărării ol populare, hotârîrea nestrămu Oamenii muncii din ţara continuă să râmînâ omul, crea culegere în memoria eroilor ol jud e ţu lui Hunedoara*,
torul a tot ceea ce este mai
S., care o adus militari- tată de a apăra pâmîntul noastră poartă o vie recunoş valoros în societate, a înseşi români şi sovietici. Ostaşi şi u rmot6 de spectacol, la
nării salutul ostaşilor so- străbun, dreptul poporului do tinţă soldaţilor si ofiţerilor 2 lo lo ..A rio "
a-şi făuri viaţa după propria români care au luptat cu ne ştiinţei şi tehnicii, omul conşti pionieri au făcut de gardă la F e illv ltâ ţlle ccntinuâ milne.
sa voinţă (Aplauze puternice). ent de justeţea idealurilor dc monumentul eroilor.
rostit cuvin ţâri de salut înfricare in crincena încleş libertate si progres ale poporu
Conslontin Doicovieiu. Burghezia şi moşierimea au tare cu forţele fascismului, lui din care face parte. Războ
a Angelescu, secretar ol căutat să folosească armata tuturor luptătorilor care s-au iul din Vietnam demonstrează
îl U T C., Ilie Petre, mun- in slujba intereselor lor de jertfit pentru eliberarea şi în modul cel mai concludent
strungar la FMU.A-B.. clasă, ca instrument de apă independenţa patriei noastre, că un popor ferm hotăi ît să
al de ormato în rezervă rare a regimului de exploa pentru cauza libertăţii popoa nu precupeţească nimic pen Dum neavoastră, tovarăşe director a? E.M. Lonea,
jntin Vosiliu Râşconu. tare. pentru asuprirea po relor. (Aplauze puternice). tru apărarea fiinţei sale na
ht cu vii şi puternice o- porului si înăbuşirea luptei In inima poporului român ţionale. a libertăţii si demni
piouz.e o luot cuvîntul tovară revoluţionare a maselor. Cu va râmîne nestins sentimen tăţii. nu poate fi înfrînt de
şul Nicoloe Ceouşescu, secre toate acestea, sint nenumă tul dc recunoştinţă faţă de nici o forţă, oricît de însem
tarul general ol Portidului Co rate cazurile cînd ostaşii şi ostaşii eroicei armate sovieti nată ar fi tehnica militară pu
munist Român. preşedintele multe cadre de comandă alo ce. care a purtat pe umerii ci sa in mişcare de agresor, că C E V E ţl R A I'IIIIIA IA S E iR Ş IT U L
Consiliului de Stot al Repu armatei s-au solidarizat cu greul războiului, a dat imen cl se bucură de sprijinul sî
blicii Socialiste Romănio. cei ce muncesc, s-au alăturat se jertfe materiale şj umane solidaritatea activă a ţârilor
In repetate rînduri. cuvîn- poporului în lupta pentru pentru infringerea Germaniei socialiste, a tuturor forţelor
tareo secretarului general ol drepturi democratice. împo hitleriste, pentru salvarea o înaintate ale omenirii, că un
triva exploatării şi asupririi,
Palidului Comunist Român a a claselor slâpînitoare. Este menirii dc barbaria fascistă, asemenea popor poate fi sigur # In vreme ce octivitatea economică a minei se
fost subliniată de îndelungi cunoscut, de asemenea, că în si-a vărsat singelc pentru eli pe victoria îmootrivn impe depreciază vizibil, conducerea minei preferă expli
aplauze Minute în şir ou râ- perioada dictaturii fasciste o berarea întregului teritoriu al rialismului (Aplauze prelun caţii puerile in locul măsurilor de redresare.
r. -nat urole pentru Partidul mare parte din ostaşii şi ca patriei noastre Intre ostaşii gite).
Comunist Român şi Comitetul drele armatei noastre, ani Forţelor Armate ale Republi O ,,Pentru câ lipsim n e m o t i v a t . — o recunoaş
său Central, oentru tovară maţi de o înaltă conştiinţă cii Socialiste România şi mi Una din calităţile fundamen tere amară, care nu schimbă lucrurile.
şul Nicoloe Ceouşescu. Mili patriotică, s-au ridicat împo litarii armatelor Uniunii So tale ale armatei Republicii „Planul ? Nu admitem să nu fie realizat 1“ —
tarii forţelor noostre ormate. triva războiului nedrept in vietice s-au statornicit şi se •Socialiste România este legă o afirmaţie fandată pe certitudini, sau o dorinţă ilu
alături de întregul nostru po care clica fascistă a aruncat dezvoltă continuu relaţii do tura strînsâ, indisolubilă, rea
por. şi-ou exprimat şi cu acest România, alături dc Germa strînsâ prietenie, de rodnică lizată prin toate fibrele fiin zorie ?
prilej ataşamentul profund fo- nia hitlenstâ, contra Uniunii colaborare in toate domeniile ţei sale cu poporul nostru, cu
întărirea acestei colaborări şi
ţo de politica partidului, ho- Sovietice, pentru răsturnarea prietenii este una din cerin viata şi aspiraţiile lui. Aceas Nu intimplâtor un co ţiile de zâcâmtnt. dotarea
torîreo fermă de a-şi conso- guvernului antonescian şi în ţele asigurării victoriei in tă legătură, dragostea şi res lectiv de reporteri ai zia tehnică, efectivele de munci
cro toate forţele pentru în- toarcerea armelor împotriva lupta pentru pace şi socialism. pectul de care forţele noastre rului nostru s-a deplasat, tori si cadrele de conducere
_ făptuirea înaltei misiuni ce le-a cotropitorilor hitlerişti. O (Aplauze prelungite). armate se bucură în rîndul moi intii, la E.M. Lonea. au rămas aproape constante,
I fost încredinţată, de o opăra ] ilustrare vie a spiritului anti Ua această solemnitate par maselor populare, sprijinul ne Această mină a beneficiat, incepind din luna august,
cuceririle revoluţionare ale fascist care caracteriza cea ticipă numeroşi veterani ai precupeţit pe care i-1 acordă în ultimii ani, de un volum producţia modic zilnică, pro
poporului nostru, de a veghea mai mare parte a armatei războiului antifascist ; îmi fa întreaga naţiune socialistă — cu totul aparte de investi ductivitatea muncii se află
continuu la opărorea inde noastre — şi care sc euv'ine ce o deosebită plăcere să vă iată izvorul forţei şi invinci ţii pentru concentrare şi într-un continuu regres? ! f a
pendenţei şi suveranităţii pa a fi evocată în acest moment adresez dumneavoastră. pre bilităţii armatei noastre popu modernizare, ore în frunte ţă dc lunile anterioare, pro
lare. (Vii aplauze). Numai în
triei noostre - Republica So sărbătoresc — o constituie cum şi celorlalţi veterani ai tărind continuu această fuzi un colectiv ingineresc cu ducţia medie zilnică a scăzut
cialistă Romonîo, participarea activă a milita războiului antifascist. cele multă experienţă practică in august şi septembrie cu
rilor la înfăptuirea insurec une organică cu clasa munci şi muncitori mineri destoi 3U0—300 tone, iar productivi
★ ţiei armate din august 1044, mai calde felicitări, să vă a toare. cu ţărănimea şi intelec nici. Totuşi, Îndeplinirea fi tatea muncii a coborit faţă do
La Polotul Consiliului de iniţiată si condusă de Parti duc omagiul naţiunii noastre tualitatea. cu toţi oamenii zică o planului Mscîrţiie", aceeaşi perioadă cu 460 kg de
Stot o ovut loc vineri solem- dul Comunist Român. (Aplau socialiste pentru vitejia şi e muncii, fără deosebire de na economiile la preţul de cărbune pe post. în abataje,
nitateo înmînării de ordine ze puternice). roismul cu care, acum un ţionalitate. armata îsî va pu cost obţinute in primul se cu f>7U kg la cărbune şi cu 70
ole Republicii Socîoliste Româ Râspunzînd intereselor su sfert de secol, aţi luptat pen tea îndeplini cu succes înda mestru s-au „pulverizat", kg pe exploatare.
tru eliberarea patriei, acope
nia unor generali şi ofiţeri preme ale poporului. dind rind dc glorie drapelele ar torirea primordială de a apăra iar de angajamentele de Este o stare dc lucruri fla
superiori activi şi în retragere, curs chemării partidului nos matei române. munca paşnică a poporului întrecere se vorbeşte tot grantă. în totală contradicţie
pentru contribuţia deosebită tru. armata a luat parte ne român, constructor al societă mai rar. cu sarcinile trasate de partid ră ? Sîntem în 21 octombrie, sentează fără justificare. Cu
adusă Io întărirea Forţelor mijlocit — împreună cu for Stimaţi tovarâşi, ţii socialiste. împotriva orică In rubrica de faţă ne-am conducătorilor din economii', iar restanţa de producţie cîn- re să realizez atunci produc
târeşte 1 106 tone de cărbune.
Armote ale Republicii Socialis ţele democratice naţionale — Armata noastră nouă este' rei încercări a imperialismu propus să evidenţiem u cu obligativitatea acestora de Penint dumneavoastră aceas ţia ?
te Romănio la doborîrea dictaturii anlo- una din cele mai importante lui. a rcacţiunii dc a atenta nele din cauzele acestei a face lotul pentru îndeplini ta c o situaţie bună ? Aşadar, după opinia direc
Înaltele distincţii ou fost nesciene. la eliberarea patriei creaţii ale revoluţiei şi con la libertatea şi independenţa stări de lucruri îngrijoră rea integrală si la timp a pre — Acum stăm prost, e-ade- torului, muncitorii sînt prin
înminate de tovorâşul Nicoloe de sub jugul fascist, care a strucţiei socialiste; formarea patriei noastre, de a împiedi toare - mai precis să în vederilor. Directoi ul minei, vârat cipalii vinovaţi do ncrcaliza-
Ceouşescu, preşedintele Con deschis României drumul şi dezvoltarea sa este legală ca făurirea vieţii libere şi fe cercăm să determinăm inginerul Eugen Brindus. in — Siutcţi cel mai în măsu rca sarcinilor. Stranie optică
siliului de Stot. profundelor transformări de de întreaga perioadă istorică ricite a celor cr muncesc. (A factorii cu funcţii de răs vestit cu competenţe şi răs ră să ştiţi câ sarcinile pe oc dc conducător dc întreprinde
Cu prilejul celei de-a 25-a mocratice. revoluţionare din a luptei poporului nostru plauze puternice). pundere să le expună. punderi depline pentru a con tombrie au fost reduse cu 717 re ! Dincolo dc lipsa de res
oniversări o Zilei Forţelor Ar acest sfert de veac şi a asigu pentru libertate, pentru trans Partidul Comunist Român duct; producţia nu pc tobo tone pc 7. i, adică cil 19 899 pect faţă de propriul colectiv,
mote. prin decrete ole Consi rat poporului român posibili formarea democratică a ţârii, dă o înaltă ap-eoierr realiză ganul insuficienţei, ci pc spi tone pe întreaga lună. locmai această concepţie dezvăluie
liului de Stot au fost distins! tatea de a-şi lua soarta in răsturnarea claselor exploata rilor obţinute în întărirea con In etapa actuală, cînd rea rala ascendentă a realizărilor pentru a exclude de la hun vechi racile ale conducerii
cu ordine şi medolii un număr propriile iniini. toare si instaurarea puterii tinuă a puterii de luptă a for lizarea exemplară a prevede de prestigiu. încearcă o eschi început orice abatere negati exploatării. Absenţele nemo-
de 2 300 de generali, ofiţeri, înfăptuirea măreţului act muncitoreşti-ţărăneşti. pen ţelor noastre armate. Preţuim rilor planului de stat este su vă meşteşugită vă dc la prevederi. Dc ce nu tivale cresc înlr-o dinamică
maiştri militari, subofiţeri şi istoric din august 1014 a av ut tru făurirea noii orinduiri so prema datorie a cadrelor de — Pe loial, de la începutul vă conformaţi nici acum legii ameninţătoare Dacă în pri
salariaţi civili, pentru contrl- loc — aşa după cum se ştie ciale pe pâmîntul României. în mod deosebit activitatea conducere din economie. u «inului, noi ne-am făcut phi- planului ? mele trei luni ale anului se
buţio adusă lo înlărireo For — în condiţiile favorabile In perioada ultimului sfert cadrelor noastre militare — specialiştilor şi colectiv clor nul. . — Pentru câ lipsim nemo
ţelor Armote ale Republicii create ca urmare a victoriilor de veac, in structura şi profi comandanţi şi activişti dc de muncă, activitatea minei — Cum puteţi afirma aşa tivat do la lucru Du lipsim
Socialiste Romănio. strălucite obţinute de Uniu lul armatei noastre s-au pro partid — care, cu competenţă şi Lonea înregistrează o depre ceva. cînd situaţia la ora ac nomoliv.il ! Zilnic avem cile (CONTINUAM IN MO • li|
(Agerpres) nea Sov ietică în lupta împo dus profunde schimbări în pasiune, acţionează pentru ciere accentuată. De>i condi tuală e mai mult decît preca J0—30 dc muncitori care ab
triva Germanici fasciste, a lo noitoare, corespunzător sc him- instruirea şi educarea trupe