Page 83 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI SIMBATA 25 OCTOMBRIE 1969

Reorganizat în lumina cri­ s-a manifestat Ia Deva prin tate a avut strinse legături cu Plugarilor, Partidului Socialist anii grei de ilegalitate, cit şi |
teriilor stabilite de câtre cel acţiuni muneitoreştî-ţârâneşti partidul comunist. (Popovlci) au semnat In 6 de­ în perioada de după 23 Au- I- „Cotele
de-al JX-lea Congres al P.C.R., şi ale altor categorii sociale. In .muzeu se află expuse cembrie 1935 un acord demo­ gust 1944, un consecvent şi
Muzeul dc Istorie a Partidu­ In anul 1918, în focul lupte- numeroase materiale — multe cratic antifascist, în comuna dirz luptător pentru fericirea I
lui Comunist, a Mişcării Re­ dor revoluţionare, au luat originale — referitoare la ac­ Ţebea din apropierea Devei. şi libertatea poporului român,
voluţionare şi Democratice amploare grevele şi demon­ tivitatea desfăşurată de aceas­ Fotografia expusă în muzeu pentru o Românie democrati­ so cia liste
din România înfăţişează in­ straţiile in toate oraşele prin­ tă organizaţie In Deva şi în înfăţişează grupul semnatari­ că, liberă şi independentă”.
tr-o manieră ştiinţifică istoria cipale din Transilvania. In a- centrele din împrejurimile ei lor — printre care deosebim Un aspect important al aces­
mişcării muncitoreşti şi a cclaşi timp, au fost create Astfel, este expusă fotografia pe dr. Petru Groza, Atanase tei etape de înfăptuiri revolu­ a le niunici-
partidului nostru de la înce­ sfaturi muncitoreşti, care or­ care înfăţişează marea adu­ Joja, P. Constantineseu-Jaşi, ţionare democratice, II consti­
puturile afirmării lor şi pinâ ganizau lupta proletariatului. nare a ţărănimii din Deva din C. Popovici etc. — împreună tuie şi lupta pentru democra­
azi, in strinsâ legătură cu re­ Un rol important In pregă­ 18 aprilie 1933. cu ocazia ţi­ cu ţărani localnici sub goru­ tizarea aparatului de stat. Ast­
alităţile politice, economice şi tirea actului unirii l-a avut nerii în acest scop a primu­ nul lui Horia, la mormintul fel, în muzeu este expus în p iu lu i“
sociale ale fiecărei etape de Consiliul Naţional Român, „u­ lui Congres al Frontului Plu­ lui Avram lancu, ca semn de original un articol apărut în
dezvoltare a tării. Redind lup­ nicul for care reprezenta vo­ garilor. In fotografie este cinstire a luptelor duse in ,,Seinteia" din noiembrie 1944,
ta eroică desfăşurată de cla­ inţa poporului român". Ală­ prezentat dr. Petru Groza vor­ trecut pentru libertatea şi o relatare a modului cum s-a In cadrul manifestărilor
sa muncitoare, ţărănime, inte­ turi de acest for central, pe bind mulţimii, chemînd ţără­ prosperitatea poporului. desfăşurat la Deva, in ziua de
lectualitate. de toţi oamenii întreg teritoriul Transilvaniei nimea să 6e unească pentru Prezenţa activă a Devei în 26 noiembrie 1944, întrunirea consacrate sărbătoririi a 7OU
muncii, fără deosebire de na­ au luat fiinţă consilii naţio­ a putea deveni o forţă de lup­ desfăşurarea unor evenimente convocată de Frontul Naţional de ani de atestare documen­
ţionalitate. sub conducerea nale locale Concomitent s-au tă. importante işi găseşte ilustra­ Democrat, în timpul căreia, tară a oraşului Deva, aseară, a
partidului comunist, cit şi ac­ înfiinţat şi gărzi naţionale Pe acelaşi panou este ex­ re în Muzeul de istoric a Par­ aşa cum se spune In titlul ar­ avut loc In sala „Arta", sim­
tivitatea celorlalte forţe pro­ române. In muzeu. Deva e pus în original ziarul „Horia" tidului Comunist, a Mişcării ticolului : „Prefectul Judeţului pozionul „Cotele socialiste ale
gresiste, materialul vast ex­ marcată pe o hartă printre — organul de presă al Fron­ Revoluţionare şi Democratice Hunedoara a fost ales de po­ municipiului", susţinut cu par­
pus în muzeu infâti^azâ tot­ principalele centre din Tran­ tului Plugarilor, care apărea din România, prin documente por*'. ticiparea tovarăşilor loslf Ne-
odată împrejurările grele în silvania unde s-au constituit la Deva. In numărul din 1 a­ diferite, multe originale. Ast­ - lega, secretar al Comitetului
care s-a desfăşurat această consilii şi gărzi naţionale ro­ prilie 1933 se poate citi arti­ fel. este expusă fotografia în­ In această perioadă proble­ municipal Deva al P.C.R., ing.
luptă, inriurirca pe care au mâne in preajma lui 1 Decem­ colul intitulat semnificativ : trunirii electorale ce a avut ma agrară şi-a găsit o rezol­ ieronim Rusan, director gene­
exercitat-o asupra mişcării brie 1918 „18 aprilie 1933", subliniind loc in oraşul Deva. organiza­ vare deplină. La chemarea ral al Întreprinderii cleclro-
revoluţionare o scrie de fac­ Dovezi ale contribuţiei e- importanţa acestei date Ia tă de Blocul Democratic. în P.C.R. ţărănimea hunedoreanâ, centrale Deva, prof. Dumitru
tori interni şi externi din a- srnţiale aduse de locuitorii care avea să se întrunească ajunul alegerilor parţiale par­ la fel ea ţăranii din întreaga Susan, directorul Liceului „ D e-
cca vreme. Devei în vederea înfăptuirii la Deva Intîiul Congres al lamentare din judeţul Hune­ ţară, ajutaţi îndeaproape de ccbal" şi Cornel Florea, arhi­
Cum este normal, expona­ acestui deziderat sînt şi alte Frontului Plugarilor. doara. din 18 februarie 193C. muncitorii veniţi de la oraşe, tectul şef al oraşului.
tele din muzeu se referă ia e- exponate prezente în muzeu. O altă fotografie prezintă Scrisoarea, purtînd semnătu­ a înfăptuit in mod revoluţio­ Expunerile prezentate dc
venimentelc care au avut loc Astfel, este expusă hotărirea primul sfat al plugarilor hu- ra lui dr Petru Groza, tri­ nar reforme, intrînd in moşii­ către participanţii la simpozi­
in intreaga ţară. Unul dintre de unire a cetăţenilor oraşu­ nedoreni, constituit In 1933, misă din Deva în mai 1936 lui le boiereşti, Împărţind pâmln- g on au schiţat un amplu tablou
oraşele în legătură cu care in lui : ..Obştea poporului ro­ din care făcea parte Miron L Blaga, relevă succesul ca­ tul. „Comuniştii ajută pe fra- I al dezvoltării municipiului
muzeu sint expuse numeroase mân din Deva din îndemn Belea. Ion Moga Fileru. Dum- tegoric obţinut de forţele de- ţii lor plugari să înfăptuiască j Deva în anii sfertului de veac
materiale este oralul Deva, reforma agrară" — sc poate | al construcţiei socialiste. Au
de numele eâruLa sint legate citi în articolele apărute in fost prezentate prlncipaletc
importante momente din is­ presa locală din Deva din a­
toria poporului român. a miş­ cel timp. realizări din domeniul indus­
cării revoluţionare şi demo­ Din Deva — leagănul de triei şi construcţiilor, dale
cratice. naştere al Frontului Plugari­ despre viitoarea termocentrală
Deva este unul dintre cele IS T O R IA D E V E I O G L IN D IT Ă lor — în noiembrie 1944 a fost de la Mintia (Ieronim Rusan) ;
mai vechi oraşe de pe terito­ dat un manifest intitulat: principalele realizări înregis­
riul României. lirme mai „Către toţi plugarii din Ro­ trate in dezvoltarea invâţă-
vechi care atestă existenţa u­ mânia" semnat de dr. Petru mintului şi ridicarea nivelu­
nor aşezări omeneşti ne urcă Groza. Miron Belea. Romuluă lui de cultură al locuitorilor u-
In timp pînâ la daci şi ro­ Zâroni, dr Almâşeanu Augus- raşiuut (Dundtru Susan); dez­
mani. Numele Devei relevă la tin etc., prin care se dădeau voltarea edilitară a Devei şi
origine o „davâ", o cetate da­ In „muzeul de istorie instrucţiuni privind organiza­ perspectivele de viilor (Cor­
cică. Prezenţa ei şi a aşezării rea activităţii şl luptei Fron­ nel Florea); creşterea puterni­
daco-romane ce a continuat-o tului Plugarilor în noile con­ că. armonioasă, a puterii eco­
sint consemnate In muzeu pe diţii. nomice, intensificarea vieţii
o hartă expusă In prima sală, social-culturale a municipiu­
care se referă la teritoriul pe Cu prilejul reorganizării lui (losif Nclega).
rare s-a format poporul şi A PARTIDULUI COMUNIST, Frontului Plugarilor, la Deva, In continuarea simpozionu­
iimba română în decursul mi­ în martie 3947, a avut loc o lui a fost prezentată o gală
leniului I e.n. Qargâ manifestaţie, la care au de filme documentare, dintre
Clteva panouri mai departe, participat numeroşi muncitori In noile ansambluri urbanistice ale Devei se integrează uni­ care amintim „România ori­
Deva e prezentă pe o hartă şl ţărani, veniţi din întreaga tăţi culturale. In fotografie : intrarea cinematografului „Patria", zont ’69”, „De la străbuni la
referindu-se la strînsele legă­ A M IŞ C Ă R II R E V O L U Ţ IO N A R E regiune. In fotografia prezentă dotat cu o sală modernă, cu aproape 500 de locuri. strănepoţi“, „O ri fn Transil­
privind dezvoltarea ţârilor ro­
în muzeu se văd grupurile de
Foto : V. ONOIU
mâne In secolele
X1V-XVI.
turi economice, politice şi ţărani în timpul întrunirii, pe vania",
pancarte avînd scris numele
culturale între Ţara Româ­ comunelor din care veneau.
nească, Transilvania şi Mol­ In anii construcţiei socia-
dova. Oraşul Deva e marcat Ş l D E M O C R A T IC E 8iste, oamenii muncii din a-
aci ca fiind una din cetăţile eeastâ regiune, alături de în­
dezvoltate economie prin ca­ tregul popor, au muncit cu e­ A _______ _ ________ w
re treceau drumuri comercia­ lan şi entuziasm pentru edifi­
le ce legau ambii versanţi ai noscut o puternică dezvoltare, I C IN T E C E L E C E T Ă Ţ II
carea noii societăţi In aceşti
Carpaţilor. ani, judeţul Hunedoara a cu­
Numele Devei este legat de D IN R O M Â N IA "
răscoala ţăranilor iobagi din devenind una din cele mal 8
Munţii Apuseni, de sub con­ înfloritoare regiuni industria- I
ducerea lui Hona, Cloşca şi Jizate ale României Acest I
Crişan. din anul 1784. Prin­ fapt este menţionat şi în mu- fl
tre exponatPle aflate în mu­ Prof. ELISABETA 10NITA zeu, prin fotografii, date gra- U
zeu referitoare la acest mo­ lector la Muzeul de Istorie o Partidului Comunist, o fire. o hartă luminoasă etc., re- | Străbunii noştri poate fac popas
ment istorie, este o hartă pri­ Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România feritoare la Hunedoara, la | Aici, sub arbori cu boltite ramuri,
vind aria răscoalei. Cetatea Deva şi alte centre. |
Devei e menţionată ca fiind Succesele obţinute pe aceste Gupu Poate s-ou dus de mult şi n-a rămas,
printre primele locuri unde meleaguri ale patriei noastre Decît pădurea fiuturînd din flamuri.
au avut loc ciocniri ale răs­ S In opera de construire şi de
culaţilor cu armata. Sint desâvirşire a construcţiei so­
marcate, de asemenea, satele cialiste îşi au izvorul în a- Cum Mureşul îşi pierde toţi anii prin balade Poate că Iarba, florile nu sint vr/^ij*
din împrejurimile cetăţii, din propriu şi fără nici o silă sau bravâ Ioniţâ — Sarmizegetu- mocratice în aceste alegeri. dînca dragoste pentru tară. în oraşul meu şi-i pierde dincolo de îzvoade,
rare ţăranii s-au ridicat la ademenire din vreo parte, dă 6a şi Ion Şuţiu. Deva este prezentă în mu­ dorinţa de a contribui la pro­ Decît priviri întoarse către lume
luptă ia iveală dorinţa fierbinte, ee In anii următori, P C R., ca­ zeu şi ca fiind unul din ora­ gresul ci. şi-i caut începutul în steiuri de cetate Spre năzuinţa şi spre dorul sfint
l’n puternic imbold în dez­ însufleţeşte inima fiecărui re ieşise din focul luptelor re­ şele ţârii unde au avut loc ma­ Cu prilejul vizitei conducă­ ce se-adîncesc în vremuri aproape Cărora noi le dăm şi chip şi nume.
voltarea luptei revoluţionare român şi declară că voinţa voluţionare din anii 1929 — nifestări pe linia luptei pentru torilor de partid şi de stat pe r murmurate
a maselor populare din ora­ sa nestrămutată este : voim 1933 cu un prestigiu sporit, cu pace. pentru apărarea inde­ meleaguri hunedorene, în oc- I
şul Deva şi împrejurimi l-au să fim alăturaţi împreună tu rîndurile întărite, a luat noi pendenţei şi suveranităţii ţâ­ tombric 1966. la întilnirea cu |
dat o serie de importante e- teritoriile româneşti * măsuri în vederea strîngern rii Astfel, este expus In ori­ activul de partid. tovarăşul I Şi vremi neintuite s-ou troienit aiurea Pietrele mute se topesc în ploi,
vonimente istorice ee au avut Un alt document, un „Cre- legăturilor cu masele munci­ ginal un articol apărut In zia­ NICOLAE CEAUSESCU spu­ ca viscolele îernii ce-mpinzesc pădurea Netrebnic, fierul, e cenuşă moartă ;
profunde repercusiuni în via­ dinţionnl", atestă că In cercul toare. In această direcţie, or­ rul „Horia" din 31 august nea : j şi peste chipul Devei s-au tatuat blesteme Numai credinţa-i flacără în noi
ţa ţârii noastre, cum au fost electoral al Devei au fost a­ ganizaţia de partid din Deva 1936, intitulat „O importantă „Cunoscînd istoria glorioasă Din veac în veac spre înălţimi ne poartă.
revoluţia română de la 1848, leşi In unanimitate 5 delegaţi, a constituit legătura din care manifestaţiune pentru paco a poporului nostru, luptele şi L venind ca o poruncă din felurite steme.
unirea celor două Principate printre care şi dr. Petru Gro­ Comitetul regional P C U Ba­ la Deva". sacrificiile înaintaşilor noştri, jj
române în 1859. precum şi cu­ za, care sint „autorizaţi a lua nat a putut realiza o mai bu­ In anii grei, de adîncită te­ Noi însă, ce descindem pe-această veche TRAIAN FILIMON
cerirea independenţei de stat parte cu v ot decisiv la Marea nă apropiere de organizaţiile roare, ai dictaturii mîlltaro- strădaniile lor in perfecţiona­ vatră
rea creaţiei materiale şi spiri­
in 1877. Adunare Naţională Română..." de partid din regiune. Comu­ fasciste antonesciene, alături tuale. învăţăm să preţuim şi din Horia, din lancu, din codri ori din
Aceste evenimente. după Realizată însă, în condiţiile niştii din Deva. în anii 1934— de întreg poporul român, co­
cum se ştie au stimulat dez­ regimului burghezo-moşioresc, 19-10, au stat in primele rîn- muniştii, masele muncitoare să iubim mai mult. mai pro­ piatră
voltarea forţelor de producţie unirea nu a fost însoţită de dun ale acţiunilor maselor din Deva au participat la fund. cuceririle prezentului, să cu sfintă datorie şi strămoşească vrere
capitaliste în România, deter- satisfacerea revendicărilor vi­ populare din localitate şi îm­ lupta dusă împotriva războiu­ facem totul pentru a le dez­ ne dăruim atîta, cit sufletul ne-o cere. Inscripţie
minlnd creşterea numerică a tale ale oamenilor muncii, ca­ prejurimi. pe linia luptei îm­ lui fascist, pentru zdrobirea volta. pentru a făuri istoria
clasei muncitoare Organiza­ re aveau să ducă mai depar­ potriva pericolului fascist, hitleriştilor. pentru răsturna­ nouă a patriei noastre, istoria
rea proletariatului din ţara te puternice lupte pentru eli­ pentru apărarea democraţiei, rea regimului antonescian. In socialismului şi comunismului. Şi oraşul meu se-nalţă scăldat în mări
noastră runoaşlc în această berarea socială a independenţei ţârii şi păcii. anii 1941—1944 la Deva au Cunoaşterea acestor tradiţii stelore
perioadă un proces gradat e­ Lupta maselor a intrat in­ fost arestaţi pentru activitate ne învaţă să preţuim liberta- j ca muntele de marmuri cu frunţile în zare, In ziduri, alte 2 id u ri adumbresc...
volutiv, marcat printr-o conti­ Muncitorimea hunedoreanâ tr-o etapă calitativ superioa­ revoluţionară numeroşi luptă­ tea. independenţa, suveranita- i
nuă maturizare politică, re­ — in cadrul căreia masele ră o data cu punerea de câtre tori. tare au fost judecaţi in tea naţională, dobîndite cu a- şi-oraşul meu se-ncinge cu brîii bătut în aur Concentric dans în horă carpatină,
muncitoare din Deva şi-au a­
zultat al îmbinării socialis­ P.C.R. in faţa maselor a unor faţa Curţilor marţiale şi con­ (iţea jertfe, ne obliga să mun- g de mina măiestrită a timpului meu-faur. Lacom de cer, zăbavă în lumină
dus contribuţia lor — alături
mului ştiinţific cu mişcarea de proletariatul din întreaga noi şi importante sarcini în damnaţi la ani grei de tem­ cim şi mai viu pentru a conso- II A unui briu de slavă, românesc I
muncitorească. Ca o consecin­ direcţia luptei pentru făuri­ niţă lida necontenit aceste cuceriri N CONSTANTIN GHEORGHE NAIDIN
ţă firească a acestei activi­ ţară. sub conducerea elemen­ rea Frontului Popular Anti­ Momentul culminant al de preţ ale progresului nns- 8
telor revoluţionare, s a pre­
tăţi. in 1893 a luat fiinţă pri­ gătit intens pentru desfăşura­ fascist, pentru încheierea u­ luptei îndelungate, plină de tru. pentru a face mereu mai [I Văzduh în pantă-nvăluît cu doină
mul partid politie al clasei rea grevei generale din toam­ nor înţelegeri de front popu­ sacrificii, dusă de poporul ro­ luminos, mai strălucitor chi­ Iscotă-n măreţia străbunei zbuciumuri ;
muncitoare din România — mân în frunte cu P.C.R., a pul patriei noastre, ne oblică Cetate-n somn. Neîngropată-n moină
P.SDM.H. Si >n Transilvania, na anului 1920. Deşi infrinlâ lar intre diferite organizaţii şi fost insurecţia armată anti­ să facem totul pentru ca po­
partide. In acest context a
ca pe inlieg teritoriul ţârii, elasa muncitoare, in frunte cu avut loc semnarea acordului fascistă din august 1944. Pe o porul român, naţiunea noastră. Columnă-n tîmpla vremii şi ochi deschis in
mai ales după 1890. ea urma­ elementele revoluţionare din de la Bâcia (in apropierea hartă de mari dimensiuni, re­ România socialistă, să fie în­ ieri I
partidul socialist, a tras con­
re a creării organizaţiilor lo­ cluzia necesităţii făuririi parti­ Devei) de colaborare demo­ feritoare la desfăşurarea ope­ totdeauna-o ţară liberă şi in­
cale ale P.S.D.. mişcarea dului politic marxist-leninist. cratică. antifascistă, intre raţiunilor militare in timpul dependentă în rîndurile ţărilor
muncitorească s-a afirmat tot ba Congresul din 8 mai 1921, Frontul Plugarilor şi Ma- insurecţiei armate (23-31 Au­ socialiste, in rîndnl ţărilor în­ Cad frunze-n golbenu! zălud tomnatic
mai mult. intensificindu-se reprezentanţii muncitorimii dosz, act dc o importanţă co- gust 3944). Deva e marcată tregii lumi". Pe opa zidurilor murmur blind,
legăturile dintre socialiştii de din această regiune, alături vîrşitoare pe drumul pentru ca fiind unul din locurile un­ ★ Dar mugurii răzbesc, primăvăratic,
dincoace de munte şi cei de ceilalţi delegaţi, şi-au spus realizarea frontului popular de au avut loc acţiuni de lup­ Pe fondul general al unei Mereu în preajma vreunui anotimp însemn în fila vremii şi în gînd.
transilvăneni. In muzeu. in tă ale unităţilor române şi istorii glorioase, vizitatorul va Către cetate bot cărarea trează,
sala unde e prezentată perioa­ • uvintul hotârît şi într-un en­ din România Despre întruni­ ale formaţiunilor patriotico putea întîlni In muzeu — aşa Urcînd in urma altui mare timp
rea comună de la Dev a a ce­
da de şfîrşit a secolului al tuziasm general au votat in lor două organizaţii, din 3 no­ muncitoreşti, pentru nimicirea cum nc-am străduit să rele­ Dîn care numai umbre se păstrează. Şi undeva, în smalţuri domoale. şe petrece
unanimitate rrrarra Partidu­
XlX-lea şi Începutul secolului lui Comunist Român. Incepind iembrie 1935, ne vorbeşte un şl dezarmarea garnizoanri In­ văm în aceste rînduri — o se­
al XX-lea se află un tabel cu- din acel moment. < laşa mun­ articol expus în muzeu. A n­ timiste din localitate. rie de aspecte din trecutul dc Să lege suflet aprig de moţ, cu fir de cer
prinzind organizaţii judeţene citoare din România, sub con­ - părut in ziarul „Crainicul 23 August 1944, cea mai mă­ luptă al locuitorilor Devei, o­ Trecut de piatră, aşchii reci de fier Nedat ruinei. Mureşul-somn rece.
din Transilv ania ale P S D. in ducerea P.C.R.. a fost prezen­ Maramureşului**, din 16 no­ reaţă sărbătoare a poporului raş earc-şi aniversează In a­ Sub paşii noştri in adine răsună Cu veac în veac zidind alt adevăr.
anul 1898. Printre judeţelr tă şi şi-a spus cuvjntul în iembrie 1935, sub titlul „Ma­ nostru, a marcat începutul u­ nul celui de-al X-lea Congres Semnele aspre fără grai ne cer
menţionate este şi Hunedoa­ toate evenimentele importan­ rea adunare de la Deva O nei noi perioade de adinei al Partidului Comunist Ro­
ra. judeţ din rare fâeca parte te ale ţârii, s-a situat in primă manifestaţie puternică transformări revoluţionare şl mân. împlinirea a 700 de ani Să le-nsoţim prin vremuri de furtună EUGEN EVU
in acru perioadă oraşul Deva. fruntea luptei pentru progres a Frontului Popular Antifas­ democratice. începutul revo­ de la prima atestare documen- V
Ivc/.ultal al activităţii des­ luţiei populare, desehizînd tară a existenţei sale.
figurate dc clementele înain- social. cist’*. .Frontul Plugarilor din drumul construcţiei socialis­
t.tr socialiste din Deva, tot­ Din anul 1924. timp dc do­ Ardeal — se arată in articol mului în România.
odată ca o evidentă neccsita- uă decenii. PCR a fost ne­ — a ţinut la Deva o mare După două decenii de acti­
K> a cristalizării formelor de voit să activeze în condiţiile întrunire, la care au luat par­ vitate. in condiţiile deosebit
organizare a muncitorimii, se deosebit de grele alr ilegali­ te citeva mii de ţărani hune- de grele ale ilegalităţii, PC R
înmulţeşte numărul sindicate­ tăţii. Ucorganizindu-şi activi­ doreni şi delegaţii Uniunii a devenit partid legal, partid
lor in această regiune. Astfel, tatea potrivit condiţiilor noi Muncitorilor şi Ţăranilor Ma­ de guvernâmint. Alături de
iau fiinţă şi la Deva sindica­ de muncă, comuniştii au con­ ghiari (MADOSZ) Adunarea primul număr legal al ziaru­
te. printre care sindicatul tinuat să stea în primele rîn- de care s-a ocupat pe larg lui „Seinteia" — organul cen­
muncitoarelor casnice. duri ale luptei. Dintre organi­ presa din Capitală s-a des­ tral al PCR — in muzeu sint
Unul din momentele impor- zaţiile dc masă care activau făşurat sub semnul a două expuse ziare ale organizaţii­ 'r'&X1 fiw* ) !. jU* nâ?
lante prezentate in Muzeu es- în mod legal dar erau sub în­ mari evenimente : „anunţarea lor regionale şi Judeţene dc ***JAi*wM «*•**«,*#»<* «ss*v.» ddCt-e **•*«**«. «*3? «A, pfâfz
ţp actul unirii Transilvaniei drumarea directă a PC.ll, a pactului încheiat intre Frontul partid apărute în toamna a­
eu România, la 1 Decembrie fost şi Blocul muncitorcsc-ţâ- Plugarilor şi MADOSZ, apro­ nului 1944. Printre ele se află
19ţ0. Materialul prezentat i- rânesc. Acesta a avut o vastă barea acestuia din partea a- şl ziarul „Zori noi" — organ
lustreazâ că înfăptuirea visu­ reţea dc filiale în ţară. reţea dunârii şi manifestul pentru al Comitetului regional Alba f-®** } A»y. AUi T„ ^ 4 ^ O
lui secular al poporului ro: ce poate fi văzută in cadrul Front Popular Antifascist şi — Hunedoara al PCR.. care v* ip W ; m^IĂ}*** .<£
mân de desâvirşire a statului unui tabrl expus in muzeu, aderarea la principiile lui In apărea la Deva. în str. Dece-
naţional unitar a fost rodul referitor la Comitetele regio­ mijlocul tulburărilor create bal nr. 3. *&* &*£'■
luptei revoluţionare a mase­ nale şi locale ale B.M T. in de forţele fasciste şi diversio­ Deva. alături de celelalte o­ «rtf ***ţ«*&* «fi*#, _ &« f i
lor populare de pe întreg te­ 1928. Printre acestea figurea­ niste eu sprijinul guvernului, raşe ale ţârii, s-a integrat în ***** 1 P * * CF i «
ritoriul ţârii noastre ză şi regionala Hunedoara din adunarea aceasta a ţăranilor noul mers revoluţionar al so­
Aportul locuitorilor din De­ care făcea parte şi Deva români şi unguri apare ca un cietăţii noastre. ^ < v>r .ţp. T jîţV» <*' jP * r««* j)
va şi din comunele apropiate In împrejurările legate de punct luminos, dind pildă de Influenţa PCR în mase a S»>A rmJ,
a fost însemnat. Organizaţii desfăşurarea marilor bătălii înţelegere frăţească intre nea­ crescut puternic imediat după *.»r y*wr rp»-»
şocial-demoerate din diferite de clasă ale proletariatului muri drept răspuns nebuniei 23 August 1944 Aşa cum scria * % & * * & * & ■ S ' »«»*«*<* r&jfl yptudSit A
centre din Transilvania, du­ din România, de la începu­ şoviniste şi arâlînd singura un locuitor din Deva in arti­
pă cum şi din Deva, se pro­ tul anului 1933. ale petrolişti­ soluţie pentru masele munci­ colul apărut în ziarul „Zori
nunţau pentru despărţirea de lor şi ceferiştilor organizate şi toare din România : strîngc- noi", din martie 1945, intitu­
statul maghiar şi unirea cu conduse de partid, au luat rca lor intr-un Front Popular lat „Vreau să mă înscriu In
România. Efervescenţa revo­ naştere o scrie de organizaţii Antifascist". Partidul Comunist Muncitorii
luţionară care cuprinsese În­ democratice de masă. Printre La indicaţia partidului co­ şi plugarii cer să lupte in
treaga Transilvanie la sfirşi- acestea s-a numărat şi orga­ munist. pentru generalizarea rîndurile Partidului Comu­
tul anului 1918, concretizată nizaţia dcmorralâ a ţărănimii Act de danie din anul 1269, in care sint amintite luptele purtate sub zidurile cetăţilor Codlea şi Deva. Este prima atestare
prin desfăşurarea unei revo­ muncitoare, Frontul Plugari­ frontului comun, delegaţi ai nist" : „Partidul Comunist din a Devei, care stabileşte virsta de700 de ani de existenţă documentară a oraşului nostru.
luţii burghezo - democratice, lor. care in întreaga sa aetivi- Blocului Democratic, Frontului România s-u dovedit, aht in