Page 84 - Drumul_socialismului_1969_10

, PAG. t
DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBATA 25 OCTOMBRIE 196»

Ce vefi raporta la sfîrşitul anului? btoc note* cotidian u bloc notes cotidian a

R A D I O TELEVIZIUNE
te rii tovarăşului B rlnduş clnd înCepînd de m llne vom da P R O N O -
afirm a i .pentru că lip sim ne­ producţie peste plan. D um i­ PROGRAMUL I i 4,05-9.30 Mutică
IURMMK DM n o . 1) Duminică
m otivat". In această lună, în nică vom lucra efectiv. j i actual U iţi ; 9,30 Mioriţa ; 10,03
pofida o rd in u lu i expres al — Această afirm aţie este Concertul pentru violoncel şl erehes- A V A N C R O N IC Â 0,30 Deichldarco «misiunii. Tea­
Ira de D elii» ; 10,30 Oln ţările so­
conducerii C entralei cărbune­ fondată pe certitudin i, sau cialiste ; 11,03 Ciclul „Să înţelegem tru pentru tinerelul ţcolor. Stan
înregistrau în medie 268 ab­ lu i Petroşani, de a se form a este o dorinţă iluzorie? muzica* | 11,33 Clntâ Marla Sado* păţitul | Şah marelui moestiu I;
10,30 Ora laiulu i ; 11,30 Concert
sente nem otivate şi 210 în­ la fiecare exploatare coman­ întrebarea s© Impune cu van ţi Coitel Molso ; 12.00 Melodii simfonic ; 15,00 Fotbal. Steogul ro­
voiri. în ultim ele trei luni nu­ damente pentru conducerea toată seriozitatea. D in mai de Nlcolae Klrculeicu; 12,13 Rocltalul şu — Stoaua. Transmisiune 4e la
m ărul acestora a sporit la m uncii pe schim buri, nici un m ulte puncte de vedere. In tenorului V aille Pop : 12,30 Melodii Braşov ; 17,00 „M ânuşile Europei”
13,00 Rodlojurnol :
populare ;
13,10
•r)60 nemotivate şl 490 învoiri. inginer de la Lonea n-a cata­ p rim u l rînd, pentru că, din Mie magatln muticaI : 14,10 Vreau de TITUS OZON — film ul Campionatelor europonc
de b e i ; 17,20 Maiorul Vifor (V) ;
Ce arată această nefericită dicsit să intre în m ină în nou se recurge la efortul su­ sa piu : 14,33 Din pîlnla gramofonu­ 10,00 Roalltateo Ilustrată — maga­
lui ; 15.00 Radleelub turlttle ; 15,20
dinamică, decît o deteriorare schim burile II şi III. In a­ plim entar de dum inică ; în al Duelul Manola |l Ramon ; 13.30 17.30 Buletin de ftlil : zin duminical i 19,00 Din folclorul
popoarelor | 19,30 Telejurnalul do
vădită a stării de disciplină şi cest caz avem de-a face cu o doilea rînd, pentru că, num ai Competitorul lâptâm inll ; 16.00 Rod io* In mod sigur, piteştenii nu P etrolul — Politehnica Iaşi. seară ; 20,00 Film cu trei stele :
dc organizare a producţiei şi gravă absenţă de la conduce­ în 5 zile din această lună jurnol : 16.20 Fermoţlo Sile Vljon ; vor scApa ocazia realizării u­ Un joc de elan tineresc. în 17,33 De Ziua Feiţelet Armate alo Sla(la de autobui : 21,33 Autum­
16.30 Ce e neu In judeţul noitru ;
a m uncii ? Şi cine oare, dacă rea producţiei. s-a produs peste nivelul 16.50 Glnteee i 17,05 Antena tinerelu­ nui scor sever în compania ce­ care p rim ii sînt favoriţi. De Republicii Soclalbte Româ- nală. Fanteiie m uiical-coragrallcâ;
22,03 Ritmurile Vîenel - Ulm pen­
nu cadrele de conducere ale — Perpetuarea acestei si­ p la n u lu i; în fine, pentru că. lui i 17.20 Muzică u |00r6 ; 16.05 feriştilo r clujeni. Forma bună altfel, au şi o form ă mai bu­ nlo ; tru televiziune ; 22,30 Telejurnalul
minei. în fru n te cu directorul, tu a ţii este intolerabilă. Dum ­ prom isiunea directo ru lui că Ştiinţă, tehnică, fantezie J 10,30 Pro­ a lu i Dobrin va îi hotărîtoare nă. Ieşenii vin la Ploieşti după 10.30 Cheia «roiului - emlilune de noapte ; 22,43 De joc. Muzică
Rodie V ocanţoj
gram re alltal de
poartă răspunderea pentru a­ neavoastră p u rta ţi răspunde­ începînd din 28 octom brie 19,00 Goreta radio ; 19.30 Săptămi* în ceea ce priveşte num ărul prim a lor victorie, fapt ce-i coneurt. (TtanimUlune do ta populară instrumonlalâ 1 23,00 Pu­
blicitate ; 23,03 Telesport.
ceasta ? rea pentru neîndeplinirea planul sc va îndeplini, a fost no unui melomon ; 20,03 Tableta de golurilor, pentru că victoria va m obiliza în luptă pentru Bacâu) ;
seară ; 20,10 Clntrţ Alexandru Qroiu-
Despre director şi ceilalţi planului. Ce veţi raporta la infirm ată, extrăgîndu-se cu ţă ; 20,20 Eminesciana ; 20.25 2eeo Argeşului nu poate fi pusă la un punct, ceea ce. totuşi, greu 19.30 Telejurnalul de searo i
32 de ingineri din ierarhia sfîrşitu l lu n ii şi în continua­ 110 tone de cărbune sub pre­ melodii p te le talo ; 21,00 Popa ra­ îndoială. vor realiza. 20,00 Monografii contemporane j
minei nu se poate spune că re, pină la finele anului ? vederile zilei. De unde rezul­ dio : 21,10 Revista şlogărelor ; 21,30 Unul dintre m eciurile echili­ Dorind să încheie sâptâmîna 20,20 Film serial: „Cerniiarul Mol* Luni
absentează nemotivat. Z ilnic — P lanul 7 N ici nu adm i­ tă că fără o m axim ă concen­ Moment poetic ; 21,35 Revljto şlogă- brate ale acestei etape se a­ ju b ilia ră cu succes. „U “ C luj giot” („Balul copiilor” ) | 10,00 Buletin de ştiri; 10,05 M icii
tem să nu fie realizat 1 Am trare şi m obilizare efectivă a relor ; 22.00 Radiojurnal ; 22,20 m aţteii mori. Trucaje In fotografii ;
d te 10—20 intră în mină. A l­ nunţă la Braşov. Steagul Ro­ are prim a şansă In m eciul cu
lu a t măsuri. Astăzi vom p ro ­ forţelor, impasul nu poate fi Sport : 22,30 Mutica ujooro : 23,00 şu şi Steaua lasă prespectiva Crişul, şi aşa demoralizată du­ 21.10 Tele-enclclopodia i 18,20 Studioul tînerolului. licanţu
tul este însă sensul recunoaş­ duce la nivelul planului şi uşor depăşit. Expres melodii ; 0.03-6.00 Estrada oricărui rezultat. Punînd „la pă severa înîrîngere pe teren 22.10 Cinleco de petrecere ; onorate »i... neonoroto ; 10,43 Car­
nocturn 6. net cinematografic. O nouă pre­
cîntar", de o parte avantajul propriu. După părerea mea va 22.30 Telejurnalul de noapte |l mieră românească : filmul Balta­
Şi s-a mai ţinut încă o şedinţă... lor. ia r de cealaltă experienţa fi totuşi, contrar aşteptărilor, buletinul meteorologic : gul. Cinoajli contemporani : Iul»
terenului şi elanul localnici­
micul
ecran:
Filme
Bunuol.
pe
un meci destul de echilibrat.
Din
„Bonjour
triste» o".
premie­
şl valoarea Stelei, balanţa se Tn tot cazul, „U “ C luj va cîş- 22,43 Autumnală - lantezio m uti­ rele soptfimlnll ; 19.13 Pe-ntinie
cei coregrafica.
ha mina Lonea, to ţi factorii — $i alte cauze ?... ţie, la care a luat parte şi va echilibra la punctul neu­ tiga. plaiuri romăne|ti. Muzică corolă ;
19,30 Tolejurnalul de seara ; 20,13
de răspundere cunosc cauzele — La u n ii tovarăşi din cor­ tovarăşul David Lazâr, p rim - C IN E M A tru, deci un scor egal m i se Se pare că aceasta este eta- Romanul foileton Lunga vară fier­
care au generat răminerea în pul tehnico-ingineresc nu e­ secretar al C om itetului m u ni­ pare cel mai p o trivit. da m eciurilor echilibrate. Pen­ binte (XXV). „O m ul cu două fe­
urmă şi rădăcina rădăcinilor xistă preocupare de a se apro­ cipal de partid Petroşani. A ici DEVA r Memento (Clnemalo- j In etapa trecută băcăuanii tru că şl la Cralova tot un a­ te" | 21.03 Intre metronom $1 cro­
nometru ; 22,03 Cadran.
Emisiune
lor. Bineînţeles că le abor­ pia de m uncitori, de a discu­ s-au analizat tocmai aceste 1 Î ralul „P atria”) ; Morala Şarpe : au învins uşor la Oradea, iar semenea meci se va desfăşura : de actualitate Internaţională; 22,33
dează sub unghiul cel m ai fa­ ta principial cu oamenii cum probleme. înainte cu cîteva „A rta”) ; SlMERlAt Omul momen- : in C.E.T., la Oslo. au realizat Universitatea — U.T.A. Dar Seleetlunl din Festivalul de dans
vorabil funcţiei ce o îndepli­ trebuie învinse greutăţile, de zile de această şedinţă a mai I tulul („M ureşul*) ; HUNEDOARA » : un egal merituos. Totul dove­ oltenii sînt în tr-o form ă mai - Ungaria 1969 ; 22,30 Telejurna­
d in i j
lul de noople.
j Comitatul X fl banda „3
nesc. cu esenţiale aduceri la a le asculta părerile. Cînd o­ avut loc o şedinţă tn car© s-a i verzi” („Constructorul”) ; Nooptea j deşte că Ghiţă, Dembrovschi şi constantă decît arădenii, care
acelaşi num itor „Im batabil" i m ul vede că este p rim it şi adoptat un plan de măsuri | generalilor - seriile 1*11 („Flacă- j compania sînt în formă mare. n-au realizat prea m ulte pe
factorii dinafară. tra tat de un şef cu aroganţă, comun al com itetului de par­ i ra” ) i Omul care valora m iliarde i Tn schimb, mureşenii, pe care teren propriu în ultim ele eta­ /« ...iS S iK K S
! („S iderurgicul” ) ; CALAN : Paradi- :
— Care sînt cauzele că In se gîndeşte în sinea sa că mai tid . sindicatului şl organizaţiei sul îndrăgostiţilor („11 Iunie” ) ; j i-am văzut la Petroşani, nu pe şi cu a tît mal puţin, sur­ NE IN FO R M E A Z Ă
cele trei trim estre exploatarea bine să nu mai aibă de-a face U.T.C. TE11UC : Astă seară mă distrez | reprezintă în m om entul de fa ­ prize în deplasare. Aşadar : 1
a fost cu realizarea planului cu el... In ultim a perioadă — Rezultaul : Sn urm ătoare­ („M inerul”) i PETROŞANI: Sher* : ţă valoarea demnă de catego­ şi ca surpriză x. Marţi
lodr
Noiembrie”) ; j
(„7
Helmes
pe „m uchie de c u ţit" (după o s-au în m u lţit şi cazurile de (n umbro coltului („Republl* j ria în care activează. D ina- După cite sînt inform at şi
masivă „reaşezare" a lui) şi în Indisciplină, avariile... le 10 zile m inusul a crescut ca") ; LUPENI O chestiune de j m oviştii băcăuani nu vor avea partida Raoîd — Jiul este 10,00 Buletin de ştiri f 14.05
cu aproape 1 000 tone de căr­
luna octom brie are peste onoare Cultural” ) ; LONEA t A* ; probleme, cu toate că poate de tra d iţie (!). Zic aşa pen­ CONTRAVENIENT Misterul din peşteră (IV). Film se­
— Com itetul dc partid
pol B-a născut legenda („M inerul” ) i j
3 000 tone cărbune în minus ? stat pasiv ? a bune Drumuri („7 Noiembrie” ) ; PETRI* i s-au întors obosiţi din N or­ tru că Jiul nu a reuşit m u lt AMENDAT ria l pentru copil ; 10,33 Publicita­
te ; 10,40 Oln lumeo Ştiinţei. Da­
— i-am cerut părerea tovară­ — La mină. situa ţiile nu se LA i Netmbllnzlta Angelica („M un* I vegia. tim p să obţină vreun punct rurile mării i 19,10 Fantezia şl
Dragoste I
VULCAN :
şului A ndrei Colda, secreta­ — Nu. A analizat, de pildă, not redresa de pe o zi pe alta. citeresc” ) ; Vegos („Muncitoresc” ) ; i Meci de tradiţie la Con­ în confruntările cu ra p id iştll Sesizat prin coloanele zia­ ritm - monta] folcloric ; 19,30 Te­
la
la t
ru l com itetului de partid pe cazurile de avarii şi a cerut Dar... ne redresăm (din 4 ra­ ORAŞTIE: Vlrsta Ingrată („Patria” ) ( | stanţa. Dinamo Bucureşti nu la Bucureşti. De data aceasta rului că şoferul de pe auto­ lejurnalul do seotfl) 20,19 Seară de
mină. conducerii ca cei vinovaţi să ioane sub plan, unul s-a redre­ Viţelul de aur - seriile I-U („Pla* i prea are palmares la Farul, Horim să infirm ăm tradiţia. vehiculul l-HD-104 n-a acor­ teatru. Şl soorelo are pete ; 22,03
suporte consecinţele ... sat cu circa 100 tone — n.n.). căra” ) ) GEOAGlU-BAl: Roii* Rov* ; dat prioritate de dreapta. In­ Prim plan : Henri Coandă ş 22,33
— Am avut m ari greutăţi ce*ul galben ; HAŢEG ; Pe urmele i pe terenul acesteia, unde con- De aceea, vom face tot posi­ spectoratul m iliţiei judeţului
în aprovizionarea cu lemn de — A suportat m aterial cine­ Pe trim estru facem planul, Şoimului („Popular” ) ; BRAD: A- ! stănţenii nu adm it să piardă b ilu l, sperînd şi în po sib ili­ Hunedoara ne informează : Tele|urnolul de noapte |l buleti­
mină (lem nul de mină de la va neglijenţele ? cum l-am făcut şi în celelalte ■alinatul s-a comis luni („Stea* : ambele puncte. A d m it posibi­ tatea u tiliz ă rii lui Lib a rd i în nul meteorologic | 22,30 Varietăţi
sectorul Lonea al I F. Petro­ — Nu au fost aplicate pînă trim estre.. Ş efii de zonă s-au ua roşie” ) i IH A t La dolco vita j litatea a două p ro n o sticu ri: lin ia mediană, unde sîntem de­ „Contravenientul se numeşte pe peliculă | 23,00 închiderea »-
şani se livra pînă nu dem ult acum sancţiuni pentru că s-a angajat că vor realiza şi an­ - seriile I-U („Lum ina"). 1 şi. în caz fe ric it pentru bu- ficita ri. Ne vom ,;bate" pentru Belus Arsenie şi este anga­ misiunii.
ja t Ia Staţia de salvare şi a-
m inei U ricanl 1). Lipsesc pie­ constatat că ele se datoresc gajamentele... cureşteni, x. un egal. viasan Deva. Pentru fapta sa
sele de schimb pentru trans­ unor cauze „fo rtu ite " (două — Va să zică ritm icitate, el a fost sancţionat*'. Prompt
portoare, etrligelc de vago- vagonete au fost scăpate în pu­ dar la scara trim e s tre lo r!... şi eficient.
nete... ţu l nr. 10 şi l-au scos din ...Am mai discutat ou tova­
— De 15—20 de ani se tot funcţie vreme de un schimb, răşul Colda despre faptul că A DISPĂRUT
discută în Valea Jiu lu i despre cu o pierdere de circa 400 to­ în şedinţa am intită nicî un «( ţite alături de bărbaţi pe coridoarele p li­ INFRACTORUL Miercuri
cîrlige... ne de cărbune — iată un caz reprezentant al salariaţilor nu >9MORRQ CAI U i ne de fum fără să li se dea vreo indica­ 13,00-14,43 Fotbal. Dinamo Ba­
făcut,
ţie. N im eni nu le spune ce au de
— Da. Dar fără ele nu poţi calificat .fo rtu it" n.n.). a luat cuvîntul. (ca dc a ltfe l cum să ajungă, prin păienjenişul coridoa­ Ioan — Eugen Bogdan l-a cău — Skeid Oslo In „C upa eu­
îporta cărbune. Şi mai a­ — Ce s-a întreprins, totuşi, de la constituirea com itetului re lo r şi al scărilor, sus pe puntea bărci­ furat lui M.B. din Teliuo ropeană a Tlrgurilet*. Transmisiu­
vem o g re uta te : din prim ă­ pentru recuperarea m inusului de direcţie), că în urm a ei nu T R A G E D I A ftM U U l 1 9 3 A lo r de salvare. suma de 2 900 lei. Infracto­ ne de la Bacău ; 10,00 Buletin
de ştiri ; 10,03 lanterna mogică —
v a r ă a început pregătirea a- şi îndeplinirea angajam entului s-a sta b ilit un plan de măsuri Complet uitat, jos în. pîntecul vasului rul, care lucra împreună cu film pentru copii; 10,20 Gong. Sta­
batâjelor frontale din blocu­ anual de întrecere de 5 000 la nive lu l m inei, că în activi­ O noapte cumplită se găseşte grupul m aşiniştilor şi ingineri­ păgubaşul, Ia coloana I.M.T.F. giunea 1949. Brecht pe tcenele
rile IV şi V I, însă Centrala tone ? lor. Căpitanul W arms crede că inginerul- Teliuc, a dispărut. Organele noastre ; 10,43 De pe ape curgă-
toore. Buchet de melodii populare;
cărbunelui Petroşani nu ne-a — In ziua de 13 octombrie tatea organului politic e xi­ @ Şeful echipajului — în stare de e­ şef A bbott se află de m u lt printre oa­ de m iliţie sînt pe urmele lui. 19,00 Tormene In contratimp. Raid-
pus nici acum la dispoziţie e­ a avut loc o şedinţă comună genţa, intervenţia fermă se re­ brietate — nu ia nici o măsură. m enii săi. anchetă pe dtevo şantiere ; 19,30
lementele de susţinere meta­ a biroului ţo m ite tu lu i de par­ zumă la simple discuţii şi Dar A bbott a ales a lt drum. Cînd so­ ASCUNZĂTOAREA ERA IN Telejurnalul de seară ; 20,00 Tele-
lică... tid şi a com itetului de direc­ critici. Q Abbott - inginerul-şef - dă semne POD cinemateca. Căpitanii curajoşi ;
de laşitate neriile de alarm ă au început să răsune 22,03 Reflector ; 22,20 Convorbiri
strident, şi-a Îm brăcat uniform a sa spe­
Sustrâgînd din
depozitul
6 540 de oameni lăsaţi în voia focu­
lllerote | 22,03
Studiile sterile lui şi a valurilor. cială cu cele patru însemne ale rangului Peştiş, al I.C.S.H., un motor noapte. Telejurnalul de
său şi a luat-o In goană spre scară, dar
electric şl un filtru pentru
4 In ciuda alarm ei de incendiu proas­ nu spre aceea care l-a r fi dus la oamenii praf, m inorii losif Laposi şi
pătul căpitan îşi păstrează calm ul.
săi. ci sus pe puntea bărcilor de salvare.
Iosif lanoşi au ascuns obiec­
nu vitalizează producţia Este m arinar vechi şi experim entat. Focul s-a întins a tit de repede, îneît ma­ tele în podul casei. M icii In­
Un incendiu în camera de corespondenţă joritatea pasagerilor nici n-au reuşit să fractori au fost prinşi, Iar
— crede el — trebuie să fie stins de c- iasă din cabine, aşa că acum ţipă dispe­ materialele s-au restitu it A ­
La începutul anului s-au în­ putea arăta ceva. Dar pînă la In grafic s-a îm potm olit un­ chîpaj în cîteva minute. N im eni nu-i ra ţi să fie scoşi de acolo. Dar ferestrele Joi
tocm it de către serviciul teh­ urm ă nu s-a putut vedea to­ deva prin luna iulie 7 spune căpitanului că şeful de echipaj este ignifuge ale cabinelor nu jx>t fi sparte vem o întrebare pentru to­
10,00 Buletin de Ştiri |
18,03
nologic şi de organizare al m i­ tuşi nim ic. De ce ? beat, nim eni nu-1 anunţă că stewarzii şi decît cu m ari efortu ri Un singur om dc varăşii din conducerea l.C.S. Bello |i Soboslien — episodul al
faptul
Nu contestă nim eni
nei Lonea grafice şi planuri Pentru sim plul m otiv că u­ că în cadrul serviciului au mai bucătarii întreprind acţiuni de stingere pe puntea A reuşeşte acest lucru, dar cio­ Hunedoara : ‘ cc fac poznicii X ll-lea ] 10,30 Studioul pionieri­
dumneavoastră în timpul ser­
de muncă care cuprindeau nele studii nici nu există, deşi „apărut*' încă 11 aşa-zise ana­ fără nici un plan Nu ştie măcar nici ce b u rile îi taie pieptul. P lin dc sînge se ti? viciului ? lor la... Braşov i 10,30 Avonpremlo-
teme pentru 9 studii de orga­ la rubrica respectivă din pla­ lize asupra reducerii consumu­ proporţii a luat incendiul. răşte pe punte, lăsînd în urmă cabina cu­ râ ; 19,00 Antologie poolico ; 19,13
nizare ştiin ţifică a producţiei nul de lucru scrie — „rezol­ lu i de lemn. energie, sau stu­ In tre tim p flăcările au luat cu asalt prinsă de flăcări. Pijam aua însă i s-a a- PENTRU AUTOBAZA CIND Interpreţi Indrâglfl el dntccului
şi a m uncii. Desigur, rezolva­ vat". d ii de organizare a locurilor coridoarele punţilor A şi B Şi echipele prîns şi aleargă acum ca o făclie vie. Deo­ popular) 19,30 Telejurnalul de sea­
rea lor era cerută dc urgenţă, — Avem nişte cîclograme — de stingere, care încearcă să reziste fu ­ dată se opreşte, se avîntă peste balustra­ LUCRAŢI ? ră | 20,00 Şeoră de (eolru TV. : A­
dată fiin d situaţia necorespun- ne spunea şeful serviciului. de muncă din subteran, ra ţi­ m ului pătrunzător şi perdelelor de foc dă şi sare în mare, dispărînd în va lu rile Întrebarea o adresăm con­ gentul din Cafsort ; 22,13 Filme
zătoare-In care se afla exploa­ — Da, tovarăşe inginer, dar onalizarea transportului de sînt neputincioase. Din fu rtu n u ri apa nu înspumate. Trecuse num ai un sfert de ducătorului auto Pavel Tode- documentare ; 22,43 Telejurnalul de
tarea încă pc atunci. dumneavoastră ş tiţi bine că m ateriale la locurile de muncă. ţîsneşte cu toată forţa, ci de-abîa picură. oră de cînd fusese descoperit incendiul ricâ, de la Autobaza Deva, noapte şl buletinul moleorelegic |
Pentru cine şi în ce scop au
Poate ar fi bine să am intim astfel de studii nu cuprind fost făcute râm ine o dilemă, Dar nim eni nu-I informează de toate a­ şi acum el cuprindea tot vasul. Oamenii care a fost depistat dg mi­ 23,00 închiderea emisiunii.
că pentru fiecare din cele 9 donr simple vorbe în vînt. de­ deoarece, pur şi sim plu, cei cestea pe căpitan. de pe bord n-ar mai avea decît cîteva liţie transporttnd clandestin
studii au fost alcătuite colec­ spre ce a fost şi ce va răspunzători de perfecţionarea De pe puntea unde se afla nu poate m inute i^entru a se salva. Dar nim eni nu mobilă cu maşlnn întreprin­
tive de lucru care aveau drept să fie probabil în viito r. tehnologici şi organizării, abia vedea cum prim ele Jeturi de flăcări ţiş- le-o spune. Rătăcesc com plet zăpăciţi prin derii. Ne glndlm că şefii
coordonatori persoane cu m un­ Trebuie să se aibă în ve­ nesc prin ferestrele pu n ţii A spre cer. coridoarele vasului cuprins de flăcări şi dumnealui n-ar face râu sâ-1
ncum află cu stupoare că. în
ci de răspundere din com ite­ dere dacă tot ceea cc se prezent, consum urile specifice El nici nu poate bănui că vâpăile lacome fum. fără să găsească ultim a cale de propună şi la... primă !
tul de direcţie al m in e i: direc­ scrie în cele cîteva file sînt cu m u lt depăşite. C it de­ au început să-şi croiască drum pc scări salvare Vineri
torul. inginerul şef, inginerul bătute la maşină poate fi apli­ spre organizarea locurilor de pină la puntea C. Nu aud© nici plînsetc- Agerpres Rubrică realizată de
şef electromecanic. cat practic şi ce rezultate se ,le co piilor şi ale fem eilor care stau ame­ A. DANUŢ 10,00 Conâultoţiî pentru elevii din
obţin In urma va lo rifică rii tu ­ muncă, aprovizionarea ju d ic i­ (Vo urma) cloia a V lII-a . Matematică : Cal
— In ce au fost concretizate oasă cu m ateriale nici nu cui algebric canşticnl.
practic aceste studii ? — l-am tu ro r „m ăsurilor". Or. acest lu ­ poate fi vorba de progrese cît — Consultaţii pentru elevii din
intrebat pe ing. Petru Bâlâ- cru la dumneavoastră nu se dc r it palpabile. Seria defici­ clasa a XIl-o. Fizică : Doicărcărl
tn gaze ; 10,00 Buletin de ştiri ;
nescu, şeful serviciului tehno­ poate vedea deoarece, după enţelor la aceste eaoitole. care 18,03 Vă place muzica ?; 18,39 E
logic şi de organizare. cum ne spuneaţi, „cel caic ţine au repercusiuni directe asu­ dc către revoluţie a Întregii misiune de ştiinţă. Dlolog Intre
evidenta este plecat de cilc- biologie şi electronică ; 19,03 Pu­
A fost o întrebare care l-a va luni..." pra procesului dc producţie, A R M A T A P A T R I E I populaţii. blicitate ; 19,10 Tineri Bollştl da
pus în încurcătură nu numai — In cadrul serviciului e- demonstrează din nou că ste­ In procesul instruetiv-educa- muzică populară moldaveneaieă ;
pc şeful serviciului, dar şi pe xislâ trei ingineri, plus o teh­ rilitatea studiilor de organiza­ tiv desfăşurat de comandanţi, 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,13
ceilalţi colegi al săi. Se dădea niciană. Cui ii revenea sarcina re nu vitalizează, ci anemiază de organele şi organizaţiile de Film artistic. Sora cea mare ; 21,80
Mult e dulce şl
Roflector i 22,03
din colţ în colţ pentru a se să tină această evidenţă, caro producţia. partid şl U.TiC., m ilita rilo r li frumoasă | 22,30 Telejurnalul de
noapte |i buletinul meteorologic |
Cea de a 25-a aniversare a în stabilirea unor măsuri adec­ se dezvoltă ^iscusinţa, curajul, 22,43 Trei intr-un studio. Muzică
Zilei Forţelor Armate o sărbă­ Col. STANCU GHEORGHE vate pentru dejucarea lo r ; spi­ dîrzenia, stăpînlrca de sine, ca­ uşoară
pacitatea de a birui greutăţile.
Cînd specialiştii văd strîm b atmosferei înălţătoare, plină de ritu l de prevedere pentru evi­ M ărturia strădaniei lor sînt re-
torim în acest an în condiţiile
tarea situaţiilor care ar fi dus
entuziasm, generată dc Congre­ la divizarea forţelor proprii In zultatete bune şi foarte bune
sul al X-lea al partidului, care un popor care să folosească o­ înfruntarea mai multor duş­ obţinute în pregătirea coman­
eficienta economică a deschis o nouă şi amplă per­ cazii de cucerire şi chiar cind mani deodată. damentelor şi unităţilor, creşte­
au fost ocazii de cucerire, nu
rea numărului
m ilita rilo r şi
spectivă de progres şi prospe­
Principiile şi trăsăturile gîn-
ritate tn viaţa României socia­ ne-au atras. Refuzul de a porni d irii şi-artei m ilitare româneşti subunităţilor de frunte. a Simbătă
fn vreme ce conducerea ex­ Tn mod cert că prin reduce­ trebuie &â desfăşoare o muncă liste. o misiune de cucerire vine din ne-au atras nu o dată aprecieri specialiştilor de clasă. Mun­
ploatării s-a dovedit foarte rea planului la cărbune, chel­ de execuţie. — pentru acest Pe temeiul succeselor obţinu­ intimitatea sufletului nostru, elogioase din partea unor per­ cind cu elan patriotic pentru 10,00 Buletin de ştiri ; 10,03 Co­
iar in ce priveşte aventura, nu
„zgircitâ" la producţia de căr­ tuielile pe tonă cresc, dar nu­ lucru alte cadre iau salariu) *— te în dezvoltarea bazei tehnlco- ne atrage". sonalităţi marcante ale vrem ii perfecţionarea măiestriei lor pil) cintă fl donscată ; 16,30 Bună
bune, tnregistrînd minusuri, mai acea parte a cheltuielilor ci o muncă de concepţie. El materiale a socialismului — în­ şi de multe ori au fost releva­ ostăşeşti, m ilita rii dezvoltă şt scala, fele I Bună se ora, băieţi l|
19.30 Telejurnalul de îeofă ; 20,00
este largă la mină. cu chel­ cu caracter constant. Or, din a­ trebuie să vină cu propuneri făţişate în mod pregnant de că­ Prin lupta sa neînfricată îm­ te chiar şi de duşmani. îmbogăţesc astfel tra diţiile ar­ Film serial Râibunâloril. Visuri
tuielile, depăşind preţul de naliza pe articole de calculaţie, concrete, fundamentate ştiinţi­ tre cel de-al X-lea Congres al potriva asupririi şi Îm pilării Sentimentul patriotism ului a matei române, ale unităţilor şl nem ăfturiilte ; 20,30 Tele-encldope-
cost pe primele 9 luni din reiese că depăşirea cheltuielilor fic. care să dură la creşterea partidului — a fost înfăptuită străine, poporul român — si­ fost catalizatorul care a înmă­ m arilor unităţi în care sc in­ dla ; 21,30 123 de minute şl un se­
acest an cu suma de 126 000 s-a produs tocmai pe seama rentabilităţii, ceea ce. după înzestrarea Forţelor Armate cu tuat la răscruce de drum uri pe nuncheat In luptătorii români struiesc. Totodată, el participă, col ; 22,13 Program de roman|o ;
Ici. La prima vedere s-ar costurilor care sînt in raport cum se vede, nu-î este propriu armament şi tehnică de luptă continentul european — a con­ multe virtu ţi ostăşeşti. Dintre alături de oamenii muncii, la 22.30 Telejurnalul de noapte şl bu­
părea că cifra nu este a- direct proporţional cu volumul contabilului şef. moderne. O problemă de cea stituit un factor de progres şi acestea, dlrzenia şi spiritul de înfăptuirea unor obiective eco­ letinul meteorologic ; 22,45 Varie­
nomice ale socialismului,
lu-
larmantâ. Analizînd însă lucru­ producţiei — consumurile spe­ De altfel, acestei laturi de mai marc importanţă pe care civilizaţie în această parte a sacrificiu n-au lipsit niciodată. tăţi pe peliculă ; 23,13 închiderea
rile tn profunzime, concluziile cifice. In trim estrul trei, de e­ activitate nici în comitetul de partidul nostru a rezolvat-o a lumii. Apârînd cu arma în m i­ Participarea României la răz­ crînd pc marile şantiere indus­ emisiunii.
sînt cu totul altele. xemplu, consumul specific la direcţie nu i se acordă atenţia fost făurirea cadrelor de co­ nă dreptul său la libertate şi boiul antifascist a sintetizat în triale, la amenajările pentru
Risipa de fonduri s-a făcut lemn de mină s-a depăşit cu cuvenită. Dovadă că nici nu mandă, încadrarea unităţilor cu independenţă, el şl-a adus tot­ mod strălucit — ca niciodată iriga ţii, la construcţia de şose­
fără restricţii in trim estrul III 1.7 mc pe 1000 tone cărbune s-a analizat acest aspect. activişti de partid, ingineri şi deauna o preţioasă contribuţie, pină atunci — Înaltele calităţi le şl căi ferate şl tn agricul­
— peste 1.2 milioane lei — ani- extras, la cherestea cu 1,0 mc Apoi, în cadrul exploatării alţi specialişti m ilitari. A cres­ sub diferite forme şi pe măsu­ morale şi de luptă ale fiilo r tură. Aceasta demonstrează le­
hilînd economiile din prima ju ­ pe 1 000 de tone cărbune, fără mai există un serviciu plan şi cut astfel, an de an, numărul ra posibilităţilor sale, la apăra­ patriei noastre. gătura strînsâ cc există între L O T O
mătate a anului. Cauzele care a enumera celelalte materiale analize economice, al cărui şef ofiţerilor proveniţi din rîndu- rea civilizaţiei şi lin iştii ţârilor armată şi popor, faptul că ar­
au generat-o se menţin şi la la care, de asemenea, consumu­ este ing. Marla Farcaş Denu­ rlle clasei muncitoare. Aceasta din Europa, formlndu-şl din a­ In actualele condiţii, cînd oa­ mata, strâjuind cu bărbăţie cu­ Rezultatele tragerii din 24
ora actuală, ceea ce lasă să se rile nu au cunoscut limitele. mirea acestui serviciu este jus­ a asigurat corpului de cadre ceasta o tradiţie unanim recu­ menii muncii din ţâra noastră ceririle revoluţionare ale celor
întrevadă că fără o intervenţie A ltfel spus, dacă controlul tificată numai prin centraliză­ m ilitare o compoziţie de clasă noscută. Un exemplu conclu­ au transformat Jn fapt idealu­ octom brie :
hotârîtâ din partea comitetului preventiv exercitat de contabi­ rile de date care se fac pe. linie corespunzătoare caracterului şi dent îl constituie în prezent rile luminoase pentru care au ce muncesc, participă în acelaşi E xtr. I : 3. 81. 10. G5, J
de direcţie, pînă la sfîrşitul a­ lul şef intra în... legalitate, da­ de plan. Despre analize econo­ misiunii armatei noastre popu­ solidaritatea şi sprijinul activ luptat în decursul vrem urilor, timp activ la înfăptuirea pro­ 78. 52, 40, 83, 21, 13.
nului se vor acumula mari de­ că deficienţele de natură inter­ mice nici nu poate fi vorba. lare. Totodată, partidul a ma­ pe Care poporul român îl dă apărarea cuceririlor revoluţio­ gramului elaborat de partid, Fond d© p re m ii: 025 Ol '
păşiri de cheltuieli. nă care au dus Ja un volum Prin urmare, pentru redresa­ nifestat o atitudine plină de luptei eroice a poporului viet­ nare, a libertăţii şl integrităţii pentru construirea societăţii so­
Faţă do această situaţie, iată de cheltuieli peste prevederi rea preţului <\6 cost, la E. M. grijă faţă de cadrele provenite namez, împotriva imperialismu­ patriei constituie misiunea de E xtr. a Il-a : 50. 48. Gl) 1
punctul de vedere a) celor care, erau înlăturate, explootarea Lonea trebuie să se schimbe în din vechea armată, care s-au lui american, pentru apărarea înaltă răspundere încredinţată cialiste multilateral dezvoltate. Fond de p re m ii: 272 6( 1 li
prin natura artibuţtunilor de prezenta economii de peste prim ul rlnd optica greşită a ca­ dovedit cinstite, apropiate In­ dreptului său sacru de a ho­ armatei noastre socialiste.
serviciu pc care le au, răspund 300 000 lei. drelor de conducere privind so­ tereselor şl năzuinţelor oame­ tărî singur asupra destinelor Exprimind grija partidului
direct de soarta gestiunii eco­ Contabilul şef afirmă că nu luţionarea problemelor econo­ nilor muncii, a desfăşurat o sale. pentru apărarea cuceririlor so­
nomice interne a exploatării. poate influenţa volumul chel­ mice. Numai în acest fel se vor intensă activitate de educare şi Crearea şi întărirea oştirii cialiste şi a muncii paşnice a
— Reducerea planului de pro­ tuielilor. Or, se ştie că „gestio­ lichida neajunsurile care duc In de antrenare a lor la opera de naţionale a constituit unul din poporului nostru, aşa cum s-a
ducţie — ne declara contabilul narul- unei întreprinderi nu risipă. făurire a noului organism m i­ obiectivele principale ale luptă­ arătat la cel de-al X-lea Con­
şef C. Bolog — reclama creşte­ litar. torilor revoluţiei de la 1848, ale gres al P.C.R. : „P artidul şl gu­
rea planului de cheltuieli pe Devotate fără margini intere­ m ilitanţilor pentru unirea ţâ ri­ vernul se preocupă continuu
tona de cărbune, lucru ce nu selor naţiunii române, Forţele lor române, ale tuturor celor de Întărirea capacităţii de a-
s-a făcut Din această cauză am noastre Armate se dovedesc care şi-au consacrat forţele e- pârare a României, de perfec­
depăşit preţul de cost. Noi, de D E C I demne continuatoare ale eroi­ mancipăril şi progresului po­ ţionarea, organizarea şl Îmbu­
fapt, înregistrăm cheltuielile pe • • • celor tradiţii făurite In lupta porului nostru. In concepţia nătăţirea înzestrării Forţelor
baza actelor ce le primim, fără dusă pentru eliberarea naţio­ lor, armata avea rolul de a fi noastre Armate, Chemate să
a avea posibilitatea de a in flu ­ O Planul a lost re stru ctu ra t efectivele completate, nală şî socială, pentru apăra­ scutul de apărare a cuceririlor servească interesele poporului,
enţa volumul acestora. fro n tu l de lucru se zice că este asigurat, aproviziona­ rea pâmîntului scump al pa­ democratice nle poporului şi a să apere independenţa şi su­
— Dacă centrala cărbunelui rea cu iemn s-a îm bunătăţit. M ai aşteaptă ceva com i­ triei. * suveranităţii ţârii. veranitatea patriei".
nu ne modifică şi indicatorii e- tetul de direcţie al E.M. Lonea ? Nevoia de a-şi apăra patria Bătăliile purtate împotriva Pornind de la considerentul
conomlci, în raport cu reduce­ 0 Ferm itate şi perseverenţă, punerea ..piciorului mereu ameninţată, le-a impus cotropitorilor atestă pe deplin că un război antiimpCrlalist nu
rea planului la cărbune — opi­ în prag" — iată ce se pretinde organizaţiei dc partid. românilor o preocupare sporită faptul că gîndlril m ilitare ro­ poate fi decît un război popu­
nează Ing. Marla Farcaş. şeful Numai fotografierea deficienţelor şt criticarea lor în­ pentru chestiunile m ilitare. A­ mâneşti — expresie a capacită­ lar. în care victoria se va ob­
serviciului plan şi analize eco­ că nu înseamnă exercitarea plenară a conducerii po­ ceasta însă nu a generat ac­ ţii creatoare a poporului nos­ ţine nu numni pe front, ci prin
nomice, — preţul de cost va fi litice a a ctivită ţii economice. ţiuni de acaparare a unor teri­ tru, manifestată şi în domeniu) lupta generală a poporului, că
depăşit pînă la sfîrşitul anului Q M aistrul să fie aşezat în funcţia şi răspunderea torii străine, încercări de sub­ m ilitar — ii sînt proprii ase­ apărarea patriei este o înda­
cu peste un milion de lei. Altă de m aistru, in loc de sim plu înregistrator dc pre­ jugare a altor popoare. Ne­ menea trăsături cn : realismul torire 9fintâ a fiecărui cetăţean,
cale de încadrare în norma de zente. agresiunea este una din cele in aprecierea raportului de for­ Congresul a reafirmat justeţea
cheltuieli nu există. 0 Organizarea ştiin ţifică a producţiei şi a m uncii mai nobile trăsături ale tradi­ ţe şi în descifrarea căilor rare măsurilor luate dc partid şi
Deci, condiţionat şl anticipat se realizează zi de zi. S tudiile trebuie finalizate cit ţiilo r luptei armate h poporului să d u ri la victorie în condiţii­ guvern pentru formarea gărzi­
„sentinţa" â fost dată ! Pe ce mai operativ, nu la... calendele greceşti. nostru. „Românii — scria cu le superiorităţii numerice a lor patriotice Şi pregătirea m i­
temeiuri, aceste cadre cu răs­ 0 C heltuielile m ateriale şi băneşti — direct pro­ îndreptăţită miodrie Nicolae inamicului ; capacitatea antici - litară a tineretului. F’rin acest*
Militarii se pregătesc temeinic pentru a deveni dirji apâro-
punderi majore pentru eficienţa porţionale cu volum ul producţiei, nu um flate a rtifi­ Iorga — n-au fost un popor pativă, întruchipată in sesiza­ măsuri sc realizează dezidera­ tori ai patriei.
economică, dau asemenea ver­ cial. rea intenţiilor adversarului şl tul clasicilor marxism-leninis-
dicte ? de cuceritori... Noi n-sm fost mului ou privire la înarmarea