Page 86 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 86
T * 1’ UECTURA'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂftllE, UNIŢI VĂ? Redacţia
Anul XXI
Nr. 4608 şi administraţia
ziarului
Duminică
DEVA, str. Dr, Petru Grozc, nr 35.
26 octombrie lelefoane : redactor şef - 1588 ; re
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi secţio viaţa de partid — 2138 ; sec
1969 ţiile culturâ-sport şi probleme cetăţe
neşti - 8317 ; secţio scrisori, documen
tare şî externe - 2317 ; secţia industrie
şi administraţia — 1275 ; telefon de ser
4 PAGINI, 30 BANI viciu intre orele 16-24 - 1585.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Preşedintele Consiliului de
Deva, la sărbătoarea celor şapte TELEX
secole de existenţă documentară PRODUSE ROMANEŞTI Miniştri, Ion Gheorghe Mauier,
PENTRU EXPORT
întreprinderea de co
merţ exterior „Auto
F E S T I V I T Ă Ţ I L E J U B I L I A R E Tractor" a livrat de cu- şi-a încheiat vizita in Belgia
rînd în R P. Chineză a
proape 300 autocamioane
Alte autocamioane, dc
diferite tipuri, au fost
Deva, străvechiul oraş de pe exportate recent în Cu însărcinatul cu afaceri ai. al
Mureş, o trăit ieri momentele ba, Columbia, .Mongolia, Simbâtă dupâ-amiază s-n La sosire, pe aeroportul Bă Belgiei la Bucureşti.
emoţionante ole festivităţilor Nigeria si R I). Vietnam. înapoiat in Capitală, venind noasa. erau prezenţi Gheorghe
jubiliare consacrate împlinirii De asemenea, în Alba de la Bruxelles, preşedintele Râduleseu. llie Verdcţ. Maxim
0 700 de ani de Io atestarea nia, Kuweit si R.D. Viet Consiliului de Miniştri al Re Berghianu. Janos Fazekas. Pe
sa documentară. îmbrăcat în nam au fost expediate publicii Socialiste România, tre Lupu. Leonte Râulu. Vn- La plecarea din Bruxelles,
straie sărbătoreşti, ornat cu auio-atclicrc mobile, au Ion Gheorghe Maurer, care. sile Vîlcu. Iosif Banc. Petre pc aeroportul militar Mels-
drapele, cu numeroase poncor- tocisterne pentru com însoţit do ministru) afacerilor Blajovici. Ion Ioniţă.Ton Slâ- brocck. împodobit cu drape
le pe core sînt notate cuvinte bustibil şi automacarale lele de stat al României şi
le „Deva 700", oraşul multi întreprinderea „Tehno- externe, Corneliu Măneseu. a ncscu. Mîhai Marinescu. Ion Belgiei, oaspeţii români au
secular întimpino memorabila ţmport** a livrat unor făcut o vizită oficială în Bel Pâţan, miniştri şi alte persoa fost salutaţi, in numele gu
aniversare într-o tonică revăr parteneri comerciali din gia. la invitaţia guvernului ne oficiale. vernului belgian, de minis
sare de bucurie şi mîndrîe. Argentina. Belgia, Bul belgian. A fost de faţă Paul Duque. trul afacerilor externe. Pieri e
Dimineaţa zilei de ieri a mor- garia, Cehoslovacia, Fran Harmel.
Pe aeroport se aflau Andre
cat momentul inaugural al fes ţa, R.D. Germană, R F. a Forthomme, consilier al mi
tivităţilor jubiliare. Cu prilejul Germaniei, Polonia şi U- nistrului afacerilor externe.
I dezvelirii plăcii comemorative, niunca Sovietică 77 000 Jan Adriaenssen. ambasadorul
în foţo sediului Consiliului popu- ile rulmenţi. Acorduri de cooperare economică
Belgiei la Bucureşti, şi
lor judeţean au fost prezenţi persoane oficiale. alte
tovorâşii loan Sirbu, şeful sec VESTIGIILE UNEI Frâu prezenţi, de asemenea,
ţiei de propogandă o Comite AŞEZĂRI ROMANE încheiate între România Alexandru Lâzâreanu. amba
tului judeţean de partid, loan sadorul României la Bruxel
Ardeleanu, prim-secretor al Co La Strci-Călon, un co les şi membri ai ambasadei.
mitetului municipol Deva ol lectiv dc specialişti dc la
P.C.R . primarul municipiului, Institutul dc arheologic şi unele ţări latino-americane
Sabin Boticiu, vicepreşedinte din Bucureşti şi Muzeul
01 Comitetului executiv ol Con judeţean din Deva a BRUXELLES 20. — Trimi
siliului popular judeţean, re dezgropat vestigiile unei Recent, o delegaţie economi In continuarea vizitei în A sul special Agcrpres, Ion Ba
prezentanţi ai municipiilor A- aşezări construite aici in că română, condusă de Ton merica Latină, delegaţia româ dea. transmite : Sîmbătâ di
rod. Piteşti. Oradea, Tg. Mureş, tre anii 1100—1200 înain Mineu, adjunct al ministrului nă condusă de Ion Mîncu a mineaţa. la Ministerul Aface
Broşov, Bucureşti. Craiovo, tea erei noastre. S-au minelor, a vizitat Republica rilor Externe, a avut loc sem
Cluj. Timişooro. Reşiţa şi Lugoj, găsit, dc asemenea, rui vizitat Bolivia, la invitaţia gu narea acordului de cooperare
conducători de întreprinderi şi nele unui complex dc lo Chile. vernului acestei ţâri. turistică între Republica So
Instituţii din municipiul sărbă cuinţe din epoca roma In urma tratativelor purta Cu acest prilej au fost în cialistă România şi regatul
torit, reprezentanţi oi organi nă, fragmente de cera te de către delegaţia română cheiate un Acord de cooperare Belgiei
zaţiilor de mosă şi obşteşti, ce mică cu specific roman cu oficialităţile chiliene şi re Acordul a fost semnat de
şi zidurile unei vile rus
tăţeni oi oroşului. tice. prezentanţi ai unor firme e economică şi tehnică şi un A ministrul dc externe român.
Tovarăşul loan Ardeleanu o Arheologii au stabilit conomice. a fost semnat un cord comercial intre Republi Corneliu Mânescu. şi dc omo
evocat principalele moment® că aici a existat o aşe ca Socialistă România şi Re logul său belgian. Pierre Har-
din evoluţia Devei de-a Iun- zare romană cc făcea Acord privind cooperarea e- publica Bolivia Conform con mrl.
gul celor şapte secole de exis Placa comemorativă dezvelită ieri pe frontispiciul clădirii Consiliului popular judeţean. parte din zona urbană a conomicâ între Republica So venţiilor Încheiate, cele două Cei doi miniştri şi-au ex
tenţă documentară şî o arătat Ulpici Traiana. In apro cialistă România şi Republica primat satisfacţia pentru a
că aniversarea constituie un pierea acesteia se afla Chile in domeniul exploatări părţi îşi acordă reciproc clau cordul realizai, apreciindu-1
nou îndemn pentru locuitorii drumul antic jarc făcea za naţiuni» celei, mai favoriza ca^pc un nou pas .în .dezvol
municipiului sărbătorit - de o-şL legătura intre capitala lor miniere. Acordhl â '‘fost te si îşi exprimă interesul de tarea relaţiilor prieteneşti, de
înzeci eforturile pentru o con Şedinţă de comunicări r\ Dacici romane, Valea semnat din partea română dc a coopera în domeniul minier, cooperare româno-belgiene. ■
feri localităţii lor o înfâţîşore In Mureşului, cetăţile şi adjunctul ministrului minelor, menit să favorizeze şi mai
tot mai frumoosă, demnă de caslrcle din Munţii Sebe Ion Mineu. iar din partea chi- petrolier, chimic, agricol sî în mult contactele între popu
epoca nouă în care trăim. ştiinţifice şului. lianâ de ministrul minelor. A- alte sectoare de interes comun laţiile celor două ţâri şi o mai
bună cunoaştere reciprocă.
Ploco comemorativă pe core
o dezvelim - o spus în înche Uniunea societăţilor dc In aceeaşi şedinţă de co lejandro Hales. (Agcrpres) (Agcrpres)
iere vorbitorul — este un omo- ştiinţe medicale, filiala De municări Iov. Constantin pagina
giu odus de oamenii muncii din va, şi-a deschis activitatea Dclagreaca, directorul Ofi
municipiul nostru minunatelor In prezenta unei numeroase ciului farmaceutic Deva, a
înfăptuiri pe core înaintaşii asistente. Medicii Alexan Trimestrul IV—hotărltor pentru înfăptuirea sarcinilor economice
le-ou înscris cu litere de aur în dru Chirmigiu şi Emil Pa- vorbit celor prezenţi despre
istoria oraşului, constituie un ladc au susţinut expuneri începuturile activităţii far ti II "ti
angajament solemn ol genera referitoare la începuturile maceutice în oraşul septi-
ţiei contemporane de o ne medicinei. venind cu aspec centenar. şi despre dezvol
spori strădaniile de muncă pen te mcdico-sociale din seco tarea pe care acesta a cu M O B I L I Z A R E A
tru propâşireo patriei noastre, Relatări
spre cote superîoore de civili lele X V II-X IX din Deva şi noscut-o în timpul tînăr al Colectivul
zaţie, bunâstore Şi fericire împrejurimile ci. socialismului. despre :
In oplouzele asistenţei, vor 1. M. Hunedoara
bitorul a dezvelit ploco come- propriilor resurse garanteazâ înde
morotivă dedicata aniversării Programul zilei de azi a îndeplinit
multiseculare a oraşului # Sesiunea ştiinţifi
Cei prezenţi se îndreaptă că dedicată aniversării planul pe 10 luni
Spre Muzeul judeţean, pentru Ora 10 - concursul radiodi a 700 de ani de la a plinirea planului şi angajamentelor
deschiderea şi vizitarea expo(-
ziţiei documentare „Deva 700", fuzat „Deva 700", testarea documentară
o expoziţiei de ortâ plastică a sala „Patria" ; a oraşului. Minerii din Poiana Ruscâi Uzina mecanică de material tului anual luat în întrecere tul mediu de calificare a bri
Cenaclului Deva ol Uniunii ar sc afirmă şi în această lună rulant .Simeria s-a aliniat în cu peste un milion dc Ici. găzilor nu era in concordanţă
tiştilor plastici şi a expoziţiei Ora 11 - sesiunea jubiliară a intre colectivele de frunte ultimii ani. în mod statornic, Aceste cifre sintetizează e cu nivelul cerut de natura o
fotoamatorîlor. Consiliului popular 9 Expoziţii jubiliare ale judeţului. Sporind necon între întreprinderile cu rezul locvent m.odul cum colectivul peraţiilor. Aceste neajunsuri
Prof. Mircca Valea, directo ol municipiului De de documente istorice, tenit productivitatea muncii, tate bune din judeţul nostru. nostru de muncă a ştiut să au fost eliminate aproape în
ruî Muzeului judeţean oferă va, ci asigură depăşirea ritmică După ce anul trecut ne-am contracareze neajunsurile ma întregime prin constituirea de
ample explicaţii vizitatorilor artă plastică şi foto a sarcinilor de plan la toţi îndeplinit toţi indicatorii de nifestate, să găsească soluţiile formaţii de muncitori stabile,
despre organizarea expoziţiei - spectacol festiv, grafică. indicatorii. Pe această bază, plan, în primele trei trimestre cele mai eficiente pentru în eu cadre bine calificate prin
documentore completînd cu o sala „Arta" ; prevederile primelor 10 luni ale acestui an realizările înre scrierea activităţii uzinei pe ucenicie la locul de muncă,
marfă
la producţia globală,
serie de dote suplimentare In si productivitatea muncii au gistrează valori demne de linia trasată de partid în a- invâţâmîntul seral şi de zi.
formaţiile sugerate de obiecte Ora 17 - festivalul de poezie • Man ifestâri cultu fost îndeplinite cu 6 zile îna menţionat. In condiţiile res ceastâ etapă de avînt econo De asemenea, sporirea asisten
le. documentele, ponourile, în „Cintecele cetăţii", rale consacrate eveni inte de termen. pectării cu stricteţe a planului mic. ţei tehnice din partea cadre
tregul ansomblu de exponate - premiera filmu sortimental. prevederile la Pornind de la necesitatea lor de specialişti s-a făcut
ce reolizeoză un lorg tablou mentului. In perioada raportată, Iu producţia globală şi marfă au simţită mai substanţial atit
lui „Deva 700", so I.M. Hunedoara s-au realizat fost depăşite cu 1,0 la sută. ca perfecţionarea activităţii in ritmurile avansate de repa-
T. ISTRATP la „Arta" ; 6 Ediţia festivă a suplimentar 5 840 tone fier in De asemenea, s-a vîndut şî în uzinei să nu se facă cu efor ţii. eît şi în calitatea lucră
şi
turi materiale, de muncă
minereul marfă, 1 400 lei pc
rilor prestate. In acest con
Ora 19 - carnavalul tineretu revistei „Sargetia". salariat la productivitatea casat un volum de producţie băneşti suplimentare am că text de preocupări la sectorul
cu 2.6 la sută peste sarcinile
utat să valorificăm în mod su
muncii şi peste 1,8 milioane
S L";T,lA~Ti lui, piaţa Victoriei. lei economii la preţul du stabilite, iar beneficiile date perior potenţialul de cure dis de locomotive capacitatea de
peste plan sînt in valoare de
cost. punem, să luăm măsuri con lucru a unei formaţii de mun-
1,1. milioane lei. La preţul de crete pentru creşterea produc
cost economiile suplimentare tivităţii muncii. In acest sens, IUUU VERNICHESCU
depăşesc valoarea angajamen- o atenţie deosebită am acor inginer $ef ol U M.M.R, Simeria
dat organizării mai raţionale
«a formaţiilor de lucru. Exista
in cadrul uzinei o fluctuaţie teowriNUAit in m o . • y
mare de muncitori, coeficien
A C Ţ I U N I U R G E N T E Î N A G R I C U L T U R Ă
Te agenda lucrărilor de maximă urgenţă tractuale, treieratul (rifoliencţor. transportul
in agricultură se înscriu o seric de acţiuni furajelor din cînip, executarea ogoarelor de
ca , terminarea insăminţărilor şi recoltai ui toamnă şî altele. Cum sc preocupă condu Contractele—onorate integral!
culturilor tirzii, pregătirea pentru începerea cerile unităţilor agricole de urgentarea aces
plantării pomilor, onorarea obligaţiilor con tor lucrări ?
îndeplinirea obligaţiilor con C.A.P. Aurel Vlaieu. Geoagin. calitate corespunzătoare pe
Semănatul s-a terminat. le actuale de maximă însem Boşorod, Unirea, Beriu şi alte seama „lipsei forţei de mun
tractuale este una din sarcini
le este eît se poate de vizibilă,
că". Cu toate că din cauza
avînd în vedere că din canti
nătate. Există însă unele con
duceri de cooperative agricole tăţile de produse contractate schimbării timpului se pot în
registra pierderi irecuperabile
care ignorează în mod neper cu I.L.F. nu au livrat decît de recoltă, la C.A.P. Beriu.
Dar recoltarea porumbului ? de crasă pasivitate faţă de c- operativele agricole (Sîntan- Geoagiu şi în alte cooperative
10-20 la sută. Sint însă si co
mis această cerinţă. Exemple
acţiunea de recoltare a legu
norarea prevederilor contrac
undo
drei, Bireea Mică) de
tuale ne oferă C.A.P. Dineu s-au predat, fără a beneficia melor este slab organizată, zil
nic strîngîndu-se pentru livra
Mare. Mârtineştî, Romoşel, Je- de condiţii climatice deosebi re cantităţi infime de produse.
întreprinderile agricole de te deveni oricînd nefavorabil !> sare măsuri holărîte care să a ledintî şi altele, de unde pînâ te. importante cantităţi de le
stat din judeţul nostiu au ter ridică serioase semne de între sigure folosirea cu randament acum nu s-n livrat nici o tonă gume Tn plus faţă de sarcinile Râu este că de rezolvarea
minat însâminţârilc pe cele bare în faţa consiliilor de ad maxim a forţelor .şi mijloace de porumb în contul muncilor contractuale. problemelor care privesc ono
3 590 hectare planificate. Este ministraţie ale I.A.S. Bircca şi lor mecanizate aflate la dis executate de I.M.A. rarea integrală a contractelor
posibil ca acum o parte din Sîntâmăi ia Orlea, fiind nece poziţia fiecărei ferme. Pe lingă faptul eâ nu-şi rea nu s-n preocupat cu suficient
tractoare să fie folosite la c- O situaţie total nemulţumi lizează integral obligaţiile asu simţ dc răspundere nici
feeluarea arăturilor pe terenu toare se întîlneşle si în privin mate. sînt unele cooperative U.J.C.A.P., organ căruia î-a
rile destinate insăminţărilor Restantieri la însilozarea furajelor ţa predării cartofilor. Din cele agricole care nu manifestă exi fost încredinţată sarcina dc a
de primăvară. Demn dc remar peste 3 000 tone cartofi re tre genţa cuvenită în privinţa ca asigura organizarea valorifică
cat c faptul că lucrarea res Nutreţurile însilozate ocupă nitâţi care au neglijat în mod buiau livrate la C.L.F. Haţeg, lităţii produselor livrate. In rii producţiei-marfâ a C.A.P.
pectivă s-a realizat pc circa un loc determinant în cadrul nepermis îndeplinirea preve cooperativele agricole nu an tr-o astfel de situaţie se află Este de dorit ca măcar acum.
30 la sută din supi'afaţa pre complexului de factori care derilor. La C.A.P. Gîntagu. predat nici 500 tone (?), cele C.A.P. Boşorod, Peşleana. Sar- cînd mai există importante re
maî mari restanţe semnalin-
văzută. influenţează nivelul produc Râdule.şli, Foit, Aurel Vlaicu du-sc la C.A.P. Rîu de Mori. mizegetusa. să dăm numai ci- surse do produse agricole ne
teva exemple, dc unde in ulti
Continuă să sc semnalez^ ţiei de lapte. Acest adevăr cte„ însilozarea nutreţurilor Clopoliva. Unirea. Sarmizego- mele zile râdâcinoasele (în valorificate, conducerile coope
însă o serioasă râmincrr în este cunoscut dar ignorat de a rămas la periferia preocu tusa cte. Nu mai puţin negli special morcovii) se livrează rativelor agricole, consiliile
urmă la recoltatul porumbu către conducerile şi cadrele părilor de. sezon. Dc aseme
lui. Cele aproximativ 300 d? tehnice din multe cooperati nea, cooperatorii din Fintoag jabile sînt şi restanţele la le la grămadă, fără să fie sortaţi. p o p u l a r e comunale şi
hectare dc pe care nu sc ve agricole. au făcut doar 40 dc tone de gume. Lipsa de răspundere Deşi acum volumul celor U.J.C A P să intervină cu mă In cadrul laboratorului central a! U V. Colan laborantul Ion
sirînscsc încă. pînâ ieri, pro Dacă acţiunea a cam ieşit siloz (nîeî hrana necesară pc manifestată faţă de soarta pro lalte lucrări agricole s-a re suri energice pentru evitarea Ştire determină puterea calorică a combustibililor folosiţi la ela*
ducţia de porumb reprezintă din actualitate pe conside timpul iernii pentru 10 vaci!) ducţiei de legume de către dus simţitor, conducerile uni pierderilor dc producţie şi re borarea şarjelor de fontă.
mai mult de 10 procente din şi consideră acţiunea înche Foto : V. ONOIU
terenul cultivat. Evitarea pier rentul că „pc total judeţ s-a iată pe motiv că au asigurat preşedinţii, brigadierii legumi tăţilor amintite invocă nepu- y cuperarea restanţelor la con
derilor dc recoltă (timpul poa realizat planul", sînt unele u- furaje suficiente {?). coli şi cadrele tehnice de la tmţa de a preda produsa de tracte.