Page 87 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 87
Oraşul EXPOZIŢII JUBILIARE
9
m sarbacoare —■ documentară, foto şi de evoluţiei septicentenare a lo şi glorioasă, permanenta evo
Cele trei expoziţii omagiale
pagini de istorie zbuciumată
calităţii de la poalele cetăţii,
artă plastică — deschise la e să confirme, în documente luţie a vieţii politice, econo
tajul Muzeului judeţean Deva materiale şi scrise, în imagini mice şi social-culturale în De
eni, un modest dar vibrant o- reuşesc să surprindă amănun imortalizate pe peliculă sau va de-a lungul celor 700 de
mogiu adus oraşului lo a 700-a ţit principalele momente ale in creaţii plastice adevărate ani.
aniversare.
In continuareo festivităţilor,
la Liceul Decebot a avut loc Şapte secole în documente
ol dezvoltării Devei din perioa sesiunea ştiinţifică festivă „Se
da daco-romonă pină în ac colele Devei”. Deschizind lu
tualitate. Oaspeţii parcurg a crările sesiunii, tovarăşul loan Uimind firul istoriei, paşii oglindesc dezvoltarea Invâţâ- societăţii noastre este relevat
poi expoziţia de fotografii, Sirbu a odresat participanţilor, ne poartă prin sălile expozi minlului şi culturii, consem- In documente prin lupta pen
fructificare o concursului „Cea cercetătorilor core au pregătit ţiei. Documentele se inşiruic nind ioccpulurilc invâţâinin- tru democratizarea aparatului
moi bună fotogrofie a oraşu pentru acest eveniment un bo ca mărturii şi argumente ale lului instituţionalizat în De de stat In 25 noiembrie 1944,
lui", şi trec opoi în revistă gat volum de comunicări, un motto-ului înscris pe un pa va, precum şi existenţa So la Deva. a avut loc o întru
principolele lucrări ale tînăru- cald salut din porteo Comite nou la intrarea in sala de la cietăţii române de lectură nire convocată de Frontul
lui cenoclu ol plasticienilor de tului judeţean de partid. înso parter — un cilat desprins din (1050), a Societăţii de istoric Naţional Democrat, prilej cu
veni. ţit de urarea de a dezvolta pe cuvîntul tovarăşului Nicolac şi arhitectură a comitatului rare a fost ales primul pre
Hunedoara, consemnată şi in
fect democrat al judeţului
Ccauşcscu, rostii cu prilejul
După vizitarea expoziţiilor, moi deporte, cu rezultate şi vizitei efectuate in judeţul tr-un ziar al vremii, „Obser-
cei prezenţi parcurg centrul o mai rodnice, tradiţia cercetării nostru in toamna anului 1900 : vatorîul”, corespondenţe ale Ultima sală a expoziţiei
roşului, admirind larga pano ştiinţifice în oraşul Deva Au „Toi cc s-a i.ntâptuit în aceşti acestei societăţi cu Academia este consacrată Devei ultimi
ramă creată prin inâltoreo urmat şedinţele In plen şi pe ani in oraşul Deva. ca de alt Română, semnale de Gcorge lor 25 de ani. In panouri su
gestive sînt redale cele mai
cvorlolului „23 August” şi foc secţii oie sesiunii. fel in întreaga ţară, este rodul Bfinţiu şi Titu Maiorescu importante, mai noi şi înflo
un popas la Galeriile Fondu Festivităţile jubiliare s-au în politicii consecvente marxist- l.n spaţiu larg în expoziţie ritoare file din capitolul is
lui Plastic, pentru a vizita ex cheiat aseară cu şezătoarea leniniste a partidului nostru este rezervat anului Unirii torici scptisccularc a munici
poziţia de artă plastică a pio culturală „Deva, centru cultu de industrializare socialistă a Transilvaniei cu România — piului de astăzi, cele ce se
nierilor şi elevilor. $înt admi ral ol judeţului", urmotă de un ţârii, singura cale a dezvol 1910. in care un important a scriu in prezent, cind Deva
rate lucrările tinerilor plastici- spectacol, la sofa Arta. tării intregiii economii, a creş port au avut şi românii din este un vast şantier al con
terii bunăstării poporului ro Deva şi împrejurimi, fapt n- strucţiei socialismului. Pa
mân. a asigurării independen testat şi de Crcdcnţionalul gini care conscmneazâ con
tei şi suveranităţii patriei”. din Deva de la 25 noiembrie trastul izbitor intre Deva
Intre primele vitrine. eu- 1918 1259 şi Deva 1969. cele rare
Deva intre cele două răz
prinzînd vestigii din epoca boaie mondiale este oglindită ne permit viziunea asupra
Şezăimzre vechime mult mai mare a a- dc numeroase documente ce nate date şi imagini despic
pietrei şlefuite (care atestă o
Devei viitoare. Sînt consem
aspectul oraşului dc astăzi,
atestă începuturile'1*şi dezvol
şezârii dccît cea atestată do
cumentar) şi sala finală, con tarea mişcării muncitoreşti pe marile întreprinderi cc au
sacrată Devei înfloritoare a acest teritoriu, pînâ la consti luat fiinţă, dezvoltarea minei
tuirea Comitetului
regional
finului 1909. se deschide lar dc acţiune din Ardeal şi Ba Deva. construcţia Centralei
culturală scrisă de secole incoace dc că nat şi după aceea. treprinderii de prefabricate
termoelectrice Mintia, a în
gă generoasă, cartea cetăţii,
Ultimele săli cuprind sem
din beton, dezvoltarea agri
tre cei re au continuat, dc la
Dercbal şi Traian. să fie nea nificative mărturii privind în culturii socialiste şi altele.
mul nostru românesc. Sint făptuirea Frontului Plugari Este prezentă Deva social-cul-
cuprinse in paginile îngălbe lor. organizaţie ce a avut turalâ a zilelor noastre —
nite ale acestei ..cărţi", toate slrînsc legături cu partidul municipiul cu peste 10 000 de
Sutei© de spectatori care bu şl Nicolae Wardeger A- faptele de luptă, de muncă, de comunist şi care a desfăşurat elevi, cu cinci licee, cu uni
eu participat aaearâ Ja şeză flâm, astfel, că în paginile viaţă, de continuitate care au o laborioasă activitate demo- tăţi spitaliceşti moderne, în
toarea culturală „Deva, cen presei devene au publicat Deva, dc-a lungul celor 700 istorie a Partidului Comunist, Dacă pentru aceste perioa creat Deva dc azi. cea jubili cralicâ in Deva şi împreju cadrate corespunzător cu me
tru cultural al judeţului”, din scrierile lor Liviu Re- de ani de existenţă documen a mişcării revoluţionare şi de au fost folosite mai mult ară. municipiu in plin fivint rimi O seric dc documente se dici şi cadre medii tehnice
izvoare arheologice, comuni
au avut prilejul de a străba breanu, Ion Agirbiccanu. Ce tară. a constituit si tema se democratice din România**. A- cările cc urmează se Îmbogă economic şi social-cullural. în referă la activitatea dr. Pe sanitare, cu instituţii dc cul
te eiteva itinerare în trecu zar Pctrcscu, Victor Kftimiu, siunii ştiinţifice jubiliare, cestc comunicări sint cunos ţesc cu o gamă largă de cita plină desfăşurare a construc tru Groza legată dc existenţa tură. cu moderne unităţi co
tul cultural al Devei, de a Ion Pillot, alături de talen desfăşurată ieri Ja Liceul ..De- cute cititorilor noştri, ele fi te din lucrări ale epocii. Ion ţiei socialiste. şi lupta democratică a ţărăni merciale, cu zone verzi. cu
cunoaşte dinamismul vieţii taţi scriitori locali jşi de nu rebal". La lucrările sesiunii ind publicate în ziarele noas Frînturilc materiale din mii in cadrul acestei organi multă, multă lumină — ora
sale spirituale în anii socia meroşi autori stranii Deşi a au susţinut comunicări cerce tre dc joi. 23 octombrie. şi Frâţilâ şi Ion Jivan ne pre toate epocile istorice consti zaţii şul modern pc care-l sărbăto
zintă oraşul Deva in preajma
lismului manifestat, de-a lungul vre tători dc la Muzeul judeţean simbâtâ. 2r> octombrie In răscoalei conduse de Horia. tuie incontestabile mărturii Noul mers revoluţionar al rim astăzi
continuare, lucrările sesiunii
Oraş eu bogate tradiţii, mii, o seamă de sinuozităţi, si Filiala Hunedoara a Arhi Cloşca şi Crişan. Mircca Va ale vîrstci dc milenii a aşe
Deva s-a afirmat din tim presa deveanâ s-a menţinut velor sfatului, de la instituţii lea şi Roland Schilling reali zării devene, trecută prin fo Deva în imagini
puri străvechi ca un puter ca o tribună de afirmare a culturale din alte localităţi ale zează o interpretare contem cul marilor transformări eco
ţârii, eadre didactice pasiona
nic centru cultural, în care unor înalte aspiraţii cultu te dc cunoaşterea trecutului porană a Conscripţiei urba- nomice şi sociale care au pre
numeroşi intelectuali pa rale. istoric al oraşului sărbătorit. Sesiunea stiinti- rlale a oraşului Deva din a cedat şi au prefaţat o epocă Tînârul cenaclu devean al roiului", ca filj) de legendă, a
trioţi s-au dedicat înfăptui Profesorul Ion Ignaton.ca » * nul 17115, iar Liv iu Botczan şi nouă. pe care noi, contempo Uniunii artiştilor plastici pre lui Victor Mihâilcscu, „Amin
rii nobilelor idealuri de pro re şi-a desfăşurat activita Sesiunea ştiinţifică, amplă Constantin Enea nc oferă re ranii ei, o trâim. vcncrînd zintă vizitatorilor, prin crea tiri" de Tiron Budiu, „Amin
păşire spirituală a maselor, tea didactică şi cea dc ani retrospectivă in trecutul isto fică dedicată zultatele unui studiu privind trecutul şi scrulînd încreză ţiile membrilor săi, cu mij tiri" dc loan Bozeşan şi în
de emancipare culturală a mator cultural in oraşul De ric al Devei, a relevat că. ală • • • antrenarea ţărănimii de pc tori viitorul Vestigii din epo loacele elevate ale imaginii cheind cu basorelief vil „Ceta
acestora. va înccpind din anul 1919, turi de cele şapte secole de aniversarii a domeniul Deva in economia ca pietrei şlefuite, ceramica, artistice, in sculpturi, ulei, a- tea nouă" al lui Kovars Er-
Profesorul emerit Gheor- a evocat peisajul vieţii mu existenţă documentară, virste marfâ-bani la începutul seco firmele, uneltele şi podoabele cuarclâ, grafică, aspecte din nost, „Şantier" de Petre Su-
oraşului este mult mai marc.
ghe A Chiţei, directorul Li zicale devene intre rele do începuturile sale fiind atesta lului al XlX-lca. din era bronzului, descoperi istoria veche şi nouă a Devei eiu. „Peisaj citadin" dc 1. Pir-
ceului pedagogic, a evocat uă războaie mondiale şi a fă te cu pregnanţă incâ din epo 700 de ani de In cadrul secţiei de istorie te Ja poalele dealului cetăţii, jubiliare. De inspiraţie adec van, piroxilinn lui Viorel Va-
începuturile invâţâmîntului cut referiri bogate Ia diver au mai fost susţinute comu ceramica din aşezarea dacică vată, o scrie de lucrări ale silc, „Lumini în noul cartier"
în oraşul nostru, condiţiile sificarea şi creşterea calită ca daco-romanâ şi chiar CU nicările : Răsunetul răscoalei dc pe teritoriul Cozici de as artiştilor plastici deveni de şi „Muncilor", dc losif Engel.
mult inainte de aceasta ..Har
grele in care îşi desfăşurau ţii interpretative in activi ta arheologică a municipiu la atestarea lui Tudor Vladimiresru in sa tăzi. cea din vremurile roma monstrează o reuşită oglindi vizitatorul trece prin fata o-
activitatea învăţătorii şi pro tatea muzicală desfăşurată lui Deva”, prezentată in ple tele din jurul Devei (Mihai no monumentul funerar ro re a marilor transformări r «h i lor săi imaginile zbuciu
fesorii. numeroasele dificul in sfertul dc veac socialist nul sesiunii de către dr. do documentară Cerghedcan şi Maria Andn man. din cartierul Gojdu. va conomicc. sociale şi culturale mate ale trecutului şi cele în
tăţi ce se ridicau în calea in municipiul devean cent Octavinn Floca. a con ţoiu) ; Starea social-cconomi- tra de foc din perioada pre- petrecute pc teritoriul muni floritoare ale prezentului Ur-
tinerilor săraci, dornici să Prof Constantin Clemen stituit o mărturie evidentă a câ a populaţiei din Deva, la feudală — descoperită la ca cipiului de astăzi Pornind dc mind acestui scop expoziţia
beneficieze dc izvorul învă te, preşedintele Comitetului a oraşului începutul secolului al XX-lca pătul străzii M. Eminescu, in reuşeşte să ne~rom'ingâ şi să
ţăturii Cu toate aceste Judeţean pentru cultură şi acestei realităţi Datele comu (Ion Pâtru Albu) ; Deva intre tr-o gospodărie romană ce la „Apărătorii Cclăţii” de nc creeze senzaţia încrederii
greutăţi, elevii şi dascălii artă, a definit tabloul am nicate cu acest prilej, dintre v anii 1910—1944 (Nicolne War- dovedeşte comuniunea daco- Mircca Bîtcă. „Cetatea Deva'* in perspectiva dezvoltării miş
rare o bună parte au fost ine
lor din trecut au luptat în plu, elocvent, al vieţii cultu- dite. au demonstrat vechimea deger şi Ion Frâţilâ) : Oraşul romanâ după retragerea tru a lui Joncl Drăgan. „Zîna U- cării artistice in Deva.
permanenţă, cu armele mun ral-artistice din Deva zile milenară a aşezării Devei, ro Deva — gazdă a desfăşurării pelor nureliene — toate ates
cii şi învăţăturii temeinice, lor noastre Sute de artişti lul deosebit de insemnat — ştiinţifice s-au desfăşurat in unor importante acţiuni de tă o existenţă milenară a aşe ★
pentru afirmarea idealurilor amatori din întreprinderile politic, strategie si economic cele două secţii, dc istorie şi mocratice şi antifasciste (Cili zării. coborind cu mult mai
Adcvâralâ copie a realităţii,
poporului şi instituţiile oraşului, ală — pe care l-a deţinut In epo de naturale-geografie I foniţâ) ; Din activitatea or adine în trecut deeit ne măr la care sc adaugă măiestria parc”. „Şantier" (f Lchoc2ky).
„Reverie"
„Construcţii noi",
Astăzi, eînd Deva este un turi dc unităţile culturale ca dacilor liberi, a stâpînii ii Lucrările secţiei dc istoric, ganizaţiei Frontul Plugarilor turiseşte fotocopia actului ce altistului fotograf, expoziţia (loan Dvibeşicanu). ..Panora
puternic centru şcolar, cu profesioniste, de cercurile şi romane, a epocilor care au conţinînd o seamă dc comuni la Deva (Tlie Avram) ; Aspec cuprinde anul 1269, prima da de fotografii „Deva 700“ nc mic". „Artizanat energetic** şi
peste 10 000 elevi, cind parti cenaclurile de literatură şi urmat In decursul multelor cări menite să ilustreze dez te din istoria dezvoltării în- tă a menţionării sorise a prezintă în imagini veridice „Arhitectură" (V Onoiu), „L-
dul şi statul nostru manifes artă. constituie astăzi fer secole de existenţă. Deva şi voltarea în timp a Devei, din vâţâmîntului pe teritoriul Devei. cele mai semnificative ima ehilibru" (Aniea Nemeş). „Pa
tă o grijă deosebită pentru mentul spiritual al localită locuitorii săi au păstrat, ca epoca dacică pînâ în actuali municipiului Deva (Ovidiu O serie de alte documente, gini ale evoluţiei aşezării de radă arhitectonică" (Nemeş
dezvoltarea şi perfecţiona ţii multiseculare Dezvoltată trăsături definitorii. perma tate, au prilejuit auditoriului Vlad). harta domeniului Cetăţii De Ia poalele Cetăţii Fotografii Emerich). „Nocturnă" (C Ba
rea invâţâmîntului, pentru in amplitudine, susţinută dc nenţa neclintită pe acest te cunoaşterea celor mai impor Secţia naturale — geogra va in secolul al XV-lea, cel ca „Bărbăţie" de Virgil O- legii). „Sărbătoare" şi „Gene
corpul profesoral, este o în o puternică bază materială, ritoriu, munca şi lupta fără tante momente din dezvolta fie a prilejuit, de asemenea, de la 15CI cu privire la privi noiu. „Măreţie" de loan Le- raţii" (Cornejiu Aldea) şi al
datorire de prim ordin, a viaţa culturală a Devei con răgaz pentru împlinirea idea rea oraşului dc-a lungul a susţinerea unor comunicări legiile economice acordate horzky, „Contrast” de Csaba tele constituie oglinzi vii ale
luliirora. profesori şi elevi, lurilor de libertate socială şi două milenii de existenţă ne deosebit dc interesante despre tîrgului Deva. stampa lui Gio- Balegii deschid perspectiva noului înscris pregnant pc
dc a ridica procesul instruc temporane face un autentic naţională întreruptă Prof Mircca Va flora, fauna şi trecutul geo vanni Morando Visconli. inTâ- Devei aureolate dc pecetea harta multiseculară a Devei.
tiv educativ la nivelul cerin salt spre maturizare, spre a- l-n amplu tablou al dezvol lea şi Liviu Mâighitan au pre logic al teritoriului de astăzi ţişînd cetatea ş» aşezarea de trecutului străvechi Imagini
anul 1699.
Ja poalele ei în
ţelor societăţii contempora bordarca unor mijloace dc tării economiei municipiului zentat date despre aşezarea al muhicipiului. susţinute de planurile fortificaţiilor efec noi, cum sint : „Primăvara In N. STANCIU
dacică de la Cozia şi urmele
ne expresie adecvate noului Deva. in anii luminoşi ai so prezenţei romanilor la Deva, Valeria Mai incaş. Dumitru tuate ia 1751 întregesc uimi
O grăitoare imagine asu profil spiritual al locuitori cialismului, a fost prezentat dr. Victor Şuiaga a evocat pa Popeseu. Iustin ian PelrcScu, tor chipul şi evoluţia bâtri-
Agnişa Nuţu, Ştefan Schrei-
pra presei hunedorene din lor oraşului. în cadrul sesiunii de către gini din dezvoltarea edilitară her Cornelia Ghcorghiţâ. Ro- nului oraş.
economistul Zevcdei Ştef. di
Oraşul este cuprins într-un
trecut, a preocupărilor ei La sărbătoarea celor şapte rectorul Direcţiei judeţene de a Devei în cele 7 secole, loan mulus Fotcscu. Constantin l.u- tot mai larg circuit economic,
Andnţoiu a evocat dezvolta
pentru reflectarea şi stimu secole. Deva sc afirmă în statistică, iar prof Flisabela rea oraşului in perioada cu paş. lector universitar Vaier fapt atestat de un calendar
larea vieţii culturale a ora peisajul huncdorcan ca un loniţâ. lector la Muzeul dc prinsă între secolele IV şi Trufaş şi prof. Bujor Vulcu. editat la Sibiu în 1828. in ca
In ansamblul ci. sesiunea
şului, nu adus-o in cadrul puternic şi prestigios centru istorie a Partidului Comunist, XII. pînâ la anul in care a de comunicări ştiinţifice, ..Se ic Dev a este menţionată prin
revoluţionare si
a mişcării
şezătorii prof. Aurclian Sîr- cultural democratice din România, a pare primul document scris colele Devei”, este un presti tre staţiile de poştalion pc
ruta Braşov — Vicna
tusţinut comunicarea ..Istoria în care este amintită cetatea gios omagiu adus oraşului )a Alte documente evidenţiază
Devei oglindită in Muzeul de Devei. sărbătoarea sa multiseculară. dezvoltarea economică a ora
şului în cadrul organizaţiilor
pc meşteşuguri — breslele
meseriaşilor cizmari, tâbăcari,
Pc un fond sonor (le tulni Avram Ştreangă, sau cele dulgheri. limplari, plutaşi,
ce, spectacolul folcloric care rfntate de Melania Tocaci, brutari ele.
Un spaţiu larg, bine docu
o urmat fezătoriî culturale a Luna-i jos, pe pajişte-), mentat. este rezervat zbuciu
debutat prin rrcitările-evo- Salbă de ciute Gheorghe Hindoreanu („Astă- matei istorii a oraşului in o-
t ară m-nm (/indii"), Livia Mo
cări ale prezentatorilor I. Bu-, liei („Măi bădiţă, ardelean"), Sargetia rînduirile feudală şi prccapi-
lipan, 7.. Cimpoeşu ţi E. Ri- loan Codâu („Mîndruţo, cit talislâ Documente originale
şavi. „Buciumul, lui Horia vet trăi"), au fost strălucit despre izbucnirea, desfăşura
rea, înfrîngcrea şi
urmările
coboară de pe creste ! Răz punctate de recitările celor răscoalei de la 17ft4 a lui Ho-
bate pe clmpic, sc-avintă pes trei prezentatori, de momen V I rin, Cloşca şi Crişan, Ultima
te Mureş, l E vestea bucuri şi jocuri tul vesel interpretat dc Ino- tumul lui Horia. in original.
ei, a sărbătorii este ; A ce cenţiu Cătană şi subliniate In Conscripţia oraşului Deva. de
!a 1705, ruprinzind raporturi
lor şapte veacuri mlănfuite-n ansamblul de cintece omagial Col dc-al VJ-lea număr le intre feudali şi iobagi tre
iureş". Versurile curg lin, original „Deva 700“. al revistei „Sargetia*, zesc vii sentimente în inimile Grup de vizitatori in expoziţia de fotografii „Deva 700 in
melodios, glorificind o isto întregul spectacol, melodi şit să încununeze şezătoarea Programul folcloric a con publicaţia periodică a vizitatorilor. imagini".
ric multiseculară, cintală in stituit un reuşit preludiu al Muzeului judeţean din Alte documente, alte fapte
ile populare interpretate dc ce a avut loc cu o salbă din
arai. in doină şi joc, (lezt ă- orchestra Clubului sindica cele mai frumoase perle ale spectacolului festiv ce va Deva, a apărut ieri într-o
luind minunate virtuţi spi telor din Deva şl dc soliştii folclorului local şi din împre avea loc astăzi, fn încheierea ediţie festivă, consacrată Vîrsteîe oraşului
rituale ale poporului, ale o a t ocali ai aceleiaşi Instituţii, jurimi. sesiunii jubiliare a Consiliu sărbătoririi celor şapte
Melodii ca „Cine n-are dor
manilor de pc aceste melea dansatorii de la Casa de cul jie vale“ şi „Pe Valea Mure lui popular al municipiului 6ecole de existenţă docu Expoziţie de desene o pio privită din parc, degajă acea din closa a VI-o D a Şcolii gc-
guri. tură din Hunedoara au reu şului" fn interpretarea lui Deva. mentară a oraşului. nierilor şi {colorilor din judeţul atmosferă outumnolâ apăsă nerole nr. 3 din Lupeni. Actul
Reunind cele mai no» Hunedoara, al cărei 'vernisaj toare ce simbolizează trece
lucrări ale cercetătorilor a avut loc ieri la Goleriile rea anilor. Dor parcă odevâra- „Unirii", deosebit de sugestiv
redot prin horo incinsâ spon
deveni şi din alte locali Fondului plastic, se înscrie in tul aspect ol vechii cetăţi e tan. e prezent in desenul u
tăţi ale patriei, volumul rindul acţiunilor comemorative redat in desenul „Cetatea De aceiaşi nume ol elevei Rodicu
iniţiate cu prilejul aniversării
constituie o amplă Inves o 700 de ani de existenţă do vei noopteo" al lui Adnon Ti- Boldon din closo a Vl-o C o
beriu din clasa a Vi a D a
tigaţie în trecutul oraşu cumentară atestată a oraşului Şcolii generole nr. 1 Deva. O Şcolii generale din Oroşlie.
In expoziţie întilnim şi scene
lui Deva, din cele mai Devo. Tinerele talente ou ţi singură culoore gri domină ta actuale din munca din între
vechi timpuri pînâ în nut să fie şi ele părtaşe, prin bloul, dar intr-o gamă variată prinderi şi de pe ogoare, din
prezent. lucrările pe core le-au creat - de nuanţe. Imaginea de stam viaţa şi octivitoteo de zi cu zi
odevârate crimpeie de senti pă o vremii, infoţişind stilizat o locuitorilor municipiului. Cele
Cele 19 comunicări, dls- mente de dragoste şi cinstire porcul cu statuia lui Decebal,
punfnd de o documenta a evenimentului — lo emoţiile pe fundalul căruia se profilea peste 150 de tablouri consti
Vizitatori in expoziţia dc tuie omagiul odus dc tinerii
ţie bogată şî un bogat celor mori, ole tuturor locuito ză cetotea, e prezentă in mînuitori oi penelului şi peni
artă plastică a pionierilor rilor oraşului de lo poalele desenul în tuş intitulat „Parcul”,
material ilustrativ, ne fao ţei la sărbătoarea oraşului sep^'
şi şcolarilor deschisă la cunoscute aspecte inedite cetăţii. cum al elevei Lovinia Moca din ticentenar,
Desenele înfăţişează,
claso a VIII-o E a Şcolii gene
O
Galeriile Fondului plastic. despre Deva din perioa ero şi firesc, scene de istorie rale nr. 1 Devo. Pe lingă mo Ca un preambul la deschi
da daco-romanâ. prefeu- legate de oraş şi cetate, de tivul cetăţii, sînt prezente derea occstei expoziţii, vineri
dnlă. din evul mediu pînâ domnitori viteji ce s-ou ridi scene în core copiii, impresio o avut loc concursul de desene
In prezent cat cu arma in mină opărind naţi de frumuseţea şi patrio „Virstele oraşului", Io core ou
pomîntul strămoşesc, de actul tismul versurilor marelui Emi- participat peste 35 pionieri şi
Volumul se Încheie cu noţional al „Unirii*’. nescu, redau figura domnitoru elevi din cele 3 municipii ole
un studiu privind dez Eterna cetate la poalele că lui Mirceo cel Bălrîn în „Seri- judeţului. Desfăşurat in plin
voltarea economici oraşu reia se întinde oraşul sărbă soorea a III -a", oparţinînd pio centrul oraşului, sub privirile
lui Deva in anii con torit a devenit un adevărat nierei Roxono Trăşculescu din sutelor de trecători, concursul
motiv în creoţio lor „Cetotea
strucţiei socialiste. clasa o Vl-a o Şcolii generale s-o bucurat de o largă opre-
DeveT, aparţinind Lidioneî nr. 4 din Hunedoara sau „Bo- ciere.
Bonţa din clasa a VI o A o tălio dintre Mirceo şi Baiazld”,
Şcolii generale nr. 3 din Devo. lucrore semnotă de Dorel Milcu, M. BODEA