Page 89 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG. 4 te DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 24 OCTOMBRIE 196$

3 S E C V E N Ţ E I N T E R N A T I O N A L E B

Dezbaterile pe marginea raportului Vietnam UJ-Si. Hotărîre privind

Comitetului de pregătire a celei t ATACURI ALE PATRIO­ reducerea aparatului

ŢILOR ASUPRA TRUPE­
LOR AMERICANE
de-a 25-a aniversări a creării MANIFEST ÎMPOTRIVA administrativ
RĂZBOIULUI DIN VIET­
NAM
Naţiunilor Unite SA IGO N 25 (Agerpres). — MOSCOVA 25 (Agerpres). nu sînt folosite întotdeauna
In cursul nopţii trecute, D upă cum transm ite ag en ­ din plin de m ulţi conducători
ţia TASS, la Moscova a fost
bo m b ard ierele am ericane B-52 dată publicităţii H otârirea de în trep rin d eri şi instituţii
care nu se ocupă de această
şi-au co ncentrat raid u rile a ­
— Intervenţia reprezentantului român — su p ra unor obiective situate C.C al PC.U.S. si a C onsiliu­ problem ă. In unele ram uri
In im ediata vecinătate a zo­ lui de M iniştri al U .R S S . c a ­ ale econom iei naţionale se
nei dem ilitarizate şi regiunea re prevede reducerea cheltu ­ m enţine un sistem de co nd u­
NEW YORK 25. — Cores­ Gh. D iaeoneseu a subliniat şl de a dezvolta legături de saigonezâ. U nităţile g u v ern u ­ ielilor pentru în treţin erea a- cere eu mai m ulte verigi. U ­
pondentul A gerpres, C onstan- în co ntinuare eâ, p entru ea a- bunâvecinâtate, de înţelegere, lui revoluţionar provizoriu au p aralului ad m in istrativ in neori există organizaţii p a ra ­
in A lexandroaje, tra n s m ite : ceastâ declaraţie sâ poată fi cooperare şi prietenie. b o m b ard at 10 poziţii am eri- cursul an u lu i viitor cu 1,7 m i­ lele cu funcţii sim ilare In
;n A d unarea G enerală a ad o p tată anul viitor, noi am G h Diaeoneseu a subliniat eano-saigoneze, dispersate pe liarde ruble, prin reducerea întreprin derile mici se m en ­
O.N.U continuă dezbaterile sugerat ca A du narea G e n e ra ­ că delegaţia rom ână conside­ întreg teritoriul sud-vietna- n u m ăru lu i persoanelor înca­ ţine aceeaşi stru ctu ră ad m i­
pe m arginea rap o rtu lu i C om i­ lă sâ adreseze dc pe acum un ră eâ u n a din prem isele esen­ mez. T rei d in tre aceste a ­ d ra te in funcţii a d m in is tra ti­ nistrativă ca şi în în tre p rin ­
tetului de pregătire a celei apel C om itetului special al ţiale pentru întărirea N a ţiu ­ tacuri au fost calificate ca ve derile mari. Se cheltuiesc
de-a 25-a aniversări de la N aţiunilor Unite p entru p rin­ nilor Unite, ca in stru m en t al sem nificative de un p u rtăto r In hotărîre se relevă că sis­ m ulte fonduri pen tru tot fe­
crearea N aţiu nilor L'nite. cipiile dreptulu i internaţional păcii şi cooperării Internatio ­ de cuvtnt m ilitar de la Sai- tem ul de conducere pe ra ­ lul dc deplasări şi con sfă­
L uind cuvîntul in c a ­ referitoare Ia relaţiile p riete­ nale, este realizarea u n iv e rsa ­ gon muri. aplicarea reform ei eco­ tuiri. C.C. al P.C.U.S. şi g u ­
drul dezbaterilor, a m b asad o ­ neşti şi colaborarea d in tre lităţii acestei organizaţii. In­ Vineri dupâ-am iazâ. între Sifuafia nomice. utilizarea pe scară vernul sovietic atrag atentia
rul G heorgho Diaeoneseu, re ­ state, rugîndu-1 să-şi intensi­ teresele pe care le avem eu patrioţi şi tru p ele american** tot mai largă a sistem elor a u ­ asup ra necesităţii folosirii r a ­
p rezentant p e rm a n e n t al R e­ fice eforturile şi să-şi înd e­ totii de a obţine in sfîrşit s-a produs o puternică ciocni­ to m ate şi m aşinilor electroni­ ţionale a tim pului de m uncă
publicii Socialiste R om ânia la plinească m andatul, cel mai progrese reale in dom eniul re intr-o zonă situată la a* ce dc calcul creează condiţii al cadrelor dc conducere şi
O.N.U., a declarat că această , tirziu în cursul primei ju m ă ­ dezarm ării şi al reglem entării p ro xlm ativ 50 km nord-vest B EIRU T (Agerpres) — ne In continuare, an u n ţă a- p en tru perfecţionarea şî Iefti­ specialiştilor, care nu trebuie
an iv ersare treb u ie să fie In­ tăţi a anului 1970 problem elor m ajore ale e p o ­ de capitala sud-vietnam ezâ. P reşedintele Libanului, C h a r­ genţii'.c de presă. Citind un nirea ap aratu lu i ad m in istra­ reţinuţi de şedinţe şi consfă­
tr-ad ev ăr un prilej de a în ­ Ca tară europeană, a ară ta t cii noastre reclam ă restab ili­ L upta a d u ra t cinci ore şi s-a les Helou, a prim it pe m e m ­ com unicat al postului de radio
tări organizaţia şi de a spori vorbitorul, noi ţinem să ne rea urg en tă a d rep tu rilo r le­ soldat cu 10 m orţi şi 12 ră ­ brii Com itetului alcătuit din elin Beirut, difuzai sim bâtâ la tiv Totuşi, aceste posibilităţi tuiri dc prisos.
eficienta ei, proclam ind la ex p rim ăm satisfacţia pentru gitim e ale R P Chineze la niţi pentru p artea am ericană. personalităţi politice şi religi­ ora 15.00 (ora locală), agenţia
O N.U. încrederea guvernelor atenţia pe ra re rap o rtu l C o­ O N . l \ oase ale celor trei com unităţi Franco Prcsse arată că ap ro x i­
şi a popoarelor in scopurile m itetului pregătitor o acordă In încheiere, reprezentantul * m u su lm an e din ţară — şiitâ. mativ 300 do persoane, pur-
şi principiile e n u n ţa te in C ar­ m anifestărilor ce vor fi o rg a­ rom ân u spus : .V rem sâ fo­ BUKNOS A1RKS 25 (Ager­ sunnitâ şi druză — cu ra re a tind uniform a com andourilor
ta O.N.U. şi intensifieind c- nizate în Europa, la Geneva, losim acest prilej pentru a ne pres). — S indicatul lucrăto ri­ conferit in leg ătu ră cu evolu­ palestiniene, au \ recul in Noul guvern al Ruandei
forturile p en tru a m en ţin e cu prilejul celei dc-a 25-a a- ex p rim a satisfacţia prilejuită lor din dom eniul cu ltural din ţia evenim entelor legate dc noaptea de vineri spre sim bâ­
pacea şi securitatea in tern a­ niversârî a N aţiu n ilor l'n ite de faptul eâ p rin tre m anifes­ A rgentina a publicat in zia­ incidentele d in tre arm ata li­ K1GALI 25 (Agerpres). — N zanzim ana, fost m inistru al
ţională, p e n tm a dezvolta în ­ In această privinţă, guvernul tările cele mai im portante, rul „C larin” un m anifest îm ­ baneză şi com andourile pales­ tâ frontiera siriano-libanezâ. La Kigali a fost an u n ţată co m erţu lui şi industriei Ha-
tre n aţiun i relaţii prieteneşti rom ân consideră eâ ar fi de care vor m arca cea de-a 25-a potriva războiului din V iet­ tiniene ocupind oraşul Yanta. situat co m ponenţa noului guvern al d y arim an a .luvcnal deţine in
în tem eiate pe respectarea o m are însem n ătate p entru aniv ersare a N aţiunilor U ni­ nam. Docum entul, intitulat la o distantă dc 0 kilometri de Ruandei. condus de preşedin­ co n tin u are funcţia dc m inis­
principiilor dreptului, justiţiei crearea unui clim at dc des­ te. sc află convocarea unui „Războiul din V ietnam tre ­ M em brii Comitetului, m en ­ frontieră in interiorul terito­ tele tării. K ayibanda Grego- tru al gărzii naţionale şi po­
şi eticii internaţionale. tindere in Europa şi in lum ea congres m ondial al tin e re tu ­ b uie încetat im ediat", este a- ţionează agenţia Kranec Pres- riului libanez. Sursa citată a irc. ra re este in acelaşi tim p liţiei, iar C yim ana G aspard
In acest spirit, a spus vor­ întreagă sâ se iniţieze în lui Delegaţia rom ână arc m o ­ d resnt p articip anţilo r la con­ sc. urm ează sâ sc intîlncaseâ precizat, totodată, că unităţile liderul partidului de gu v er­ postul de m inistru al fin an ­
bitorul, g u v ern u l rom ân. în cursul anului 1070. cînd se tive deosebite sâ se bucure vorbirile dc parc dc la Paris. cu rep rezen tan ţi ai forţelor m ilitare libaneze au luat po­ nământ — P arm eh u tu (M işca­ ţelor.
răsp u nsu l său ad resat C om i­ vor îm plini 25 de ani dc lu de aceasta. întrurit. p rintr-o O am enii de cultu ră din A r­ palestiniene. ziţie in jurul oraşului, pentru rea dem ocratică republicană). Totodată, s-a an u n ţat că
tetului de pregătire a acestei sfîrşitul celui de-al doilea fericită coincidenţă. acest gentina sprijină program ul in înaltu l co m an d a m en t mili­ a opri înaintarea forţelor dc C onducerea M inisterului pen­ M bâgaragaza T h ad ce a fost
aniversări, a propus ca A du­ război m ondial, acţiuni p en ­ congres va m arca, dc asem e­ 10 puncte prezentat dc g u v er­ tar libanez a dat publicităţii guerilă, intârile cu vehicule tru C olaborarea In tern aţio n a­ ales preşedinte al A dunării
n area G en erală să adopte în tru pace. cooperare şi secu­ nea, cea dc-a 5-a an iv ersare nul revoluţionar provizoriu al un com unicat in care se arată blindate şi lunuri dc diverse lă a fost preluată dc Silvcstcr N aţionale a R uandei.
1970 o am plă d eclaraţie m en i­ ritate europeană. Aceste ac­ a adoptării dc către A d un a­ V ietnam ului dc sud şi ccr re­ că restricţiile dc e irru la ţie-au calibre.
tă să re afirm e în mod solemn ţiuni. care ar putea fi o rg a­ rea G enerală, la iniţiativa tragerea cît mai grabnică a fost parţial suspendate in to a­ In acelaşi timp, unităţile a r­
scopurile şi principiile C artel nizate alit pe plan g u v e rn a ­ României, a declaraţiei privi­ trupelor am ericane, precum şi te localităţile Libanului, in a- m atei libaneze au declanşat
şl să definească obiectivele m ental. cit şi n eg u v ern am en ­ to are la prom ovarea in rin- lichidarea bazelor S U A din farâ de Tripoli, unde au c o n ­ slm bâlâ dim ineaţa o acţiune
fu n d am en tale ale organizaţiei tal. ar fi de natură sâ su bli­ durile tineretului a id ealuri­ V ietnam ul de sud. tinuat sâ aibă loc incidente pentru reocuparea centrului o- Generalul Emilio Garrastazu
în perioada u rm ă to a re , cum lor de pace, dc respect reci­ între forţele arm a te libaneze
ar fi elim in area subdezvoltă­ nieze dorinţa popoarelor e u ­ proc şi de înţelegere intre po­ STOCKHOLM (A ger­ şi unităţile palestiniene. P o ­ rnşulni Tripoli, situat in nor­
rii, în făp tu irea de m ăsuri ropene de a convieţui paşnic p oare” . pres). — Trei uniuni sindicale trivit agenţiei Ueutor. mai dul ţării, aflat, ineepînd de Medici a fost ales preşedinte
concrete de dezarm are, res­ am ericane, care grupează în m ulte edificii publice, precum vineri noaptea, sub controlul
pectarea d re p tu rilo r om ului, rîndurile lor peste 4 000 000 şi posturi dc ja n d arm erie din grupurilor dc com ando pales­
lichidarea colonialism ului. în ­ m em bri au trim is o telegram ă acest oraş au fost oeupalc de al Braziliei
c u rajarea cooperării între sta­ Azi au loc alegeri în Portugalia U niunii sindicale a m uncito­ forţele palestiniene dc co­ tiniene. In tot cursul zilei, o ra­
te O astfel d e declaraţie a r rilor din m etalurgia suedeză, m ando şul Tripoli şi îm prejurim ile BRASILIA 25 (Agerpres). — N oul preşedinte îşi va in au ­
trebui să cu p rin d ă, de asem e­ in care îşi exprim ă ap ro b area sale au continuat sâ fie consi­ Congresul brazilian in trunit gura m an d atu l la 30 octom ­
nea. m ăsuri privitoare la îm ­ LISA BO NA 25 (Agerpres) propunerea prezentată de for­ faţă de poziţia critică ad o p ta ­ derate „zonă de operaţiuni in sesiunea specială, a ales brie, succedindu-1 in această
b u n ătăţirea aetfvitâtii -şi func­ A proxim ativ 1 flOO 000 dc a le ­ ţele dem ocrate privind nego­ tă dc Suedia în legătură cu sim bâtâ pe generalul Emilio
ţionării N aţiunilor U nite, pre­ gători portughezi se vor p re­ cieri cu reprezentanţii a u te n ­ in terv en ţia S tatelor Unite în BEIRUT 25 (Agerpres). — m ilitare- . în care suspendarea G arrastazu iMcdici. în funcţia funcţie pe preşedintele A rth u-
cum şi la realizarea u n iv ersa­ zenta dum inică in faţa u r n e ­ tici ai popoarelor din coloni­ V ietnam . In telegram ă se spu­ Tensiunea creată in Liban ca stării dc asediu. decretată de preşedinte ol S tatelor U ­ ro C osta e Silva, care în urm a
lităţii ei. in scopul dc a în­ lor din circum scripţiile m e tro ­ ne Intre altele că cele trei u ­ u rm are a ciocnirilor din u lti­ tim p de trei ore pe teritoriul nite ale Braziliei, iar vice­ stării nesatisfâcâtoare a săn ă­
tări rolul organizaţiei in pro­ politane pentru d esem n area ile africane şi a repetat inten­ niuni sindicale sînt de partea m ele zile d in tre forţele a rm a ­ Libanului nu a. putu t fi pusă preşedinte a fost ales a m ira ­ tăţii, nu a m ai putu t să-şi
m ovarea păcii şi colaborării celor 130 de deputaţi al A d u ­ ţia guvernului său de a m en ­ m ilioanelor dc oam eni care
cer în cetarea războiului din te libaneze şi grupurile de co­ In aplicare. lul Augusto R adem akcr. continue m an datul
Intre naţiu n i nării N aţionale. ţine aceste teritorii sub domi­
Vietnam. m ando palestiniene se m enţi-
In concepţia guvernulu i ro ­ T>n încheierea cam paniei e­ n aţia Portugaliei.
m ân, A d u n a re a G enerală a r lectorale, prem ierul M areello După cum se ştie. alegerile
trebui, de aacmjonea, să ado p­ Caetano a declarat eâ va fi
te la cea de-a 25-a sesiune a m e n ţin u tă ilegalizarea p arti­ de dum inică sînt o pură for­ Se ştie că fiecare a m eri­ pului rachetei şi, bineînţe­
sa declaraţia doppre princip ii­ delor politice in afara celui de m alitate, victoria partidului can tşi poate procura un altfel, nici nu a încercat să C U R IE R • C U R IE R • C U R IE R
les, o rampă de lansare. De
le d reptului in tern aţio n al re ­ g uvernâm în t şi eâ este exclu­ gu vern am en tal fiind sigură.
feritoare la ivlntiile priete­ să orice posibilitate de re s ta ­ O bservatorii sînt totuşi curioşi pistol, o puşcă chiar şi o
neşti şi la co lab o rarea între mitralieră. Milioane de a- le procure intrucit nu acea
state, în c o n fo rm itate cu spi­ bilire a dreptului Ia grevă sâ cunoască capacitatea elec­ m cricani le au, unii fie p en ­ suficient spaţiu pentru a de­
tru a se apăra de bandiţi, pozita aceste obiecte cu d i­
ritul şi litera Cantei. Totodată, C aetano a respins torală a grupărilor de opoziţie.
alţii pentru scopuri mai pu­ m ensiuni ce depăşeau 7 m e ­
ţin rezonabile. tri lungime. El urm a să mal La sediul Secretariatului
Dar, poale nu ştiaţi că fn facă rost de... m fna dc lu­ O N U. din New York. a a-
prezent un am erican poate cru necesară pentru a m o n ­ vnt loc o în trev ed ere a loc­
să procure şi o rachetă in ­ ta racheta $i rampa. In rest, ţiitorului şefului delegaţiei Delegaţia română, condusă de loan Avram, minis­
ro m ân e la eca de a 24-a s p-
Ample acţiuni greviste in italia siunc a A dunării G enerale trul industriei construcţiilor dc maşini, şi-a încheiat
tercontinentală cu Incârcă-
dispune de tot ce este ne­
vizita oficială in Marca Britanic. In cursul vizitei,
a O.N.U.. Mireea Maliţa, a d ­
ju n ct al m inistrului aface­ ministrul român a avut convorbiri cu ministru) bri­
tanic al tehnologiei şi energeticii, Anthony Wcdg-
rilor extern e, eu directorul wood Benu. referitoare la progresele înregistrate
general al O rganizaţiei In ­ pinâ in prezent ca urmare a eforturilor reciproce de
ROMA 25. — Corespon­ va de avrrlismenl a func­ munist Italian a anunţat in­ tern aţio n ale a Muncii (OIM), lărgire şi diversificare a relaţiilor economice şi teh-
dentul Agerpres. Giorgio ţionarilor bancari, după ca­ tr-un comunicat că a exami­ D avid Morse. Cu această o ­ nico-ştiinţificc dintre cele două ţâri. Au fost abor­
Pastore. transmite: Simbătă, re, dacă nu Ic vor fi satisfă­ nat „desfăşurarea luptelor cazie au fost ab o rd ate o se­ date, totodată, unele aspecte concrete ale cooperării
au declarat grevă muncito­ cute cererile, aceştia vor revendicative şi situaţia poli­ ţu r i nucleară ? scrie ziarul cesar pentru a pune ^in ric de problem e privind d i­ dintre (Marea Britanie şi România, stabilindu-sc noi
rii tipografi din întreaga participa la o grevă dc 5 zi­ tică actuală". Biroul Politic ..Boston G lobe'. S tu d en tu l funcţiune o astfel de „m a ­ versele aspecte ale relaţiilor grupuri mixte de lucru in diferite domenii indus­
Italie, rcvendicînd îmbună­ le. in luna noiembrie. S&p- cheamă organizaţiile P.C.I. ţârii noastre cu OIM, ale ac­
tăţirea condiţiilor dc lucru. tâmina viitoare vor avea să lanseze o campanie de Josef Steitz de la In stitu ­ şinărie infernală tivităţii acestei organizaţii. triale. precum şi noi posibilităţi de dezvoltare a
Ca urmare a greve», sîmbălă loc, dc asemenea, greve ge­ mare amploare împotriva tul de tehnologie din M as- S tu d en tu l afirm ă că cu In aceeaşi zi. M irrca M ali­ acestei cooperări. în interesul ambelor părţi. Vizita
delegaţiei române şi discuţiile care au avut loc oferă
sachuselts a profilat de fa p ­
după-amiază nu au apărut nerale sau regionale in mai politicii duse de patronat, tul că autorităţile m ilitare puţini bani ş i .. răbdare, se ţa a avut o întrevedere cu perspectiva unor noi paşi în direcţia dez.voltării in
ziare. In aceeaşi zi s-au a­ multe sectoare dc activitate pentru a intensifica spriji­ am ericane aruncă pe piaţă pot procura toate piesele şi directorul general al O rga­ continuare a cooperării şi colaborării economice şi
flat in grevă şi lucrătorii u­ din nordul Italici. Vor înce­ nul acordat maselor. Docu­ arm e şi echipam ent de toa­ materialele fisionabile n e­ nizaţiei M eteorologice M on­ tehnico-ştiinţifice dintre IMArca Britanic şi Româ­
zinelor producătoare dc au­ ta lucrul mctalurgiştii şi lu­ mentul Biroului Politic sub­ cesare unei încărcături n u ­ diale (OMM), D. A. Davics.
tomobile „Fiat** de la Tori- crătorii din industria chimi­ liniază, de asemenea, nece­ te tipurile, învechit, dar nu cleare pentru o rachetă. în cad ru l căreia au fost d is­ nia
no. A continuat, de aseme­ că. funcţionarii şi cadrele sitatea sporirii iniţiativelor inutilizabil. In orice m aga­ Pe scurt, studentul nu tşi cutate problem e privind co­
nea. greva celor 1.70 000 de didactice, precum şi alte ca­ unitare, „pentru obiective zin pot fi deci cumpărate. propusese făcind rost de a­ lab o rarea d in tre această o r­
lucrători din serviciile poş­ tegorii dc oameni ai muncii. precise şi reforme dc struc­ De la un asem enea m agazin cest echipam ent să arunce ganizaţie şi instituţiile spe­
tale. declanşată Ia începutul Toate aceste acţiuni, decla­ tură. pentru o cotitură m a procurat şi Steitz ogiva în aer Institutul din Boston, cializate din România, p re ­ In intervenţiile sale. E u­ ♦ O #
acestei săptămîni. rate in urma ruperii tratati­ orientarea politică generală" unei rachete „Atlas". Apoi dacă nu ar fi reuşit la v re ­ cum si co ntrib u ţia tării gen Florescn. m em b ru al
După numeroasele acţiuni velor pentru înnoirea con­ a ţării. intr-un depozit m ilitar din un exa m en şi nici să-l vin - noastre la activitatea O rga­ delegaţiei O rganizaţiei In ­ Datorită unei perioade
greviste desfăşurate în tractelor colective dc muncă Intr-un document dat pu­ apropiere de Boston a gă­ dă cu suprapreţ. El a decla­ nizaţiei Meteorologice M on­ tern aţio n ale a Ziariştilor, a îndelungate de secetă, nive­
cursul săptăminii acesteia in sînt sprijinite în unanimita­ blicităţii dc Direcţiunea sit o prim ă treaptă a unei rat că a dorit n u m ai să de­ diale. subliniat sarcinile ce revin lul apelor Dunării pe teri­
transporturile publice. in­ te dc sindicatele aparţinînd Partidului Socialist Italian, rachete ,,T i t a n s i s t e m u l e­ m onstreze ;i să pună totoda­ presei în în făptu irea pro­ toriul austriac a scăzut atît
dustria chimică şi metalur­ celor trei mari centrale — aceasta şi-a exprimat soli­ lectronic de com andă al ra­ tă fn gardă autorităţile m i­ ♦ 0 + gram elo r în trep rin se pe sea­ de mult. incit îngreunează
gică şi în alic sectoare de C.G.I.L.. C.I.S.L. şi U.l.L. daritatea cu acţiunile gre­ chetei, plăci lermoizolalofl- litare ale S U .A . asupra p e­ ră naţională şi in tern aţio n a­ transportul fluvial. Dună­
activitate, pentru săptăminâ Biroul Politic al Comitetu­ viste desfăşurate in prezent re şi alt echipament... li m ai ricolului unei asem enea „în­ La sediul UNESCO din lă pentru „Anul internaţio rea este pentru Austria
viitoare a fost anunţată gre­ lui Central al Partidului Co­ dc oamenii muncii italieni. lipseau clteva piese ale cor- treprinderi", P aris a avut loc cea de-a nai al educaţiei*4. Vorbitorul una din principalele artere
12-a co nferin ţă a organiza­
s-a referit, de asem enea, la de transport pentru apro­
ţiilor internaţionale n egu­
im p o rtanţa educaţiei in spe­ vizionarea cu cărbune, pe­
v e rn a m e n ta le (O.I.N G,), c a ­
re în treţin relaţii cu cial a tinerei generaţii în trol şi alte materii prime.
UNESCO. Au fost rep rezen ­ societatea contem porană. Datorită imobilizării în
BONN 25 (Agerpres). - După cum s-a anunţai, guvernul ta te peste 70 de organizaţii porturi' a numeroase nave
vest-german a hotârit vineri reevaluarea mărcii cu 6,5 la sută, neguvernam cntale. ♦ 0 * este îngreunată aprovizio­
In Noua G uinee şi P ap u a
noua paritate a monedei faţă de dolarul american fiind de 3,66. r e îm p ă r ţir e a bilelo r Pe ordinea de zi a confe­ co ntinu ă sâ facă ravagii c- narea cu cocs a combina­
★ rinţei au figurat, p rin tre a l­ pidem ia de gripă. D upă cum tului metalurgic din Linz.
întrunit la Washington, Consiliul directorilor al Fondului Mo­ tele. ex am in area contribuţiei s-a a n u n ţa t oficial la Syd- precum şi a rafinăriilor dc
netar Internaţional a aprobat hotârirea guvernului de la Bonn. de 9,28 la sută pentru poseso­ cu efect pozitiv asupra evoluţi­ Optimismul este totuşi limi­ O.I.N.G la realizarea p ro­ ncy. n u m ai in regiunea pla­ prelucrare a petrolului.
Noua paritate a monedei vest-germane înregistrată la F.M.I. este rii de dolori care vor sâ ii ei preţurilor şi a fenomenelor tat de anumite semne de între­ g ram u lu i UNESCO pentru toului sudic al Noii G uinee,
de 0,242606 grame aur tin pentru o marcă (lată de 0,222166 gra­ schimbe în mărci. Ce înseam­ de inflaţie. bare. Este vorba, in primul rînd, „Anul internaţional al e d u ­ în u rm a epidem iei şi-au ♦ 0 #
tie cit era pinâ acum). nă acest lucru ? Primul rezul­ Este de înţeles satisfacţia pe de gravele perturbaţii care in­ caţiei" — 1970, şi studiul r a ­ pierdut viaţa 1 445 persoa­ Oficialităţile m arocane au
★ tat esenţiol şi imediat este ca care cercurile oficiale din moi tervin in politica agricolă a poartelo r prezentate de g ru ­ ne. Deşi această epidem ie descoperit recent la Casa-
La Bruxelles, Comisia executivă a Pieţei comune a suspendat mărfurile vest-germane vîndute multe ţări apusene ou manifes- Pieţei comune. „Unitotea de purile de lucru ale con ferin­ bîntuie de m ult în regiunile blanca reţeau a unor tra fi­
„unitatea de cont" şi a convocat o reuniune extraordinară a mi­ în străinătate devin mai scum­ tot-o fa aflarea hotâririi guver­ cont" în care se stabilesc pre­ ţei, asupra problem elor ti­ am intite, auto rităţile an luat canţi de., copii. Micuţii, ee
niştrilor de finanţe pentru a studia urmările reevaluării. pe. iar produsele străine im­ nului de la Bonn. Eforturile (or ţurile comunitare la produsele n eretu lui in societatea con ­ abia acum m ăsuri în vede­ de obicei nu depăşeau vîrsta
★ portate în R.F. o Germaniei s? de redresare a bolonţelor co- agricole a fost suspendotâ. Va­ tem p o ran ă rea vaccinării populaţiei. de doi ani. erau furaţi sau
l.a Paris, ministrul francez al economiei şi finanţelor, Giscard ieftinesc. Aceste fenomene nu merciole şi de plăţi primesc un loarea acestei „unităţi de „cu m p ă raţi4* de la familiile
d’Estaing, a apreciat reevaluarea mărcii ca „un aci pozitiv". vor corespunde totuşi exact sprijin apreciobi). lată exem­ cont", care slujeşte ca un gen sărace, pentru a fi apoi vfn-
procentului reevaluării, deoore- de monedă teoretico, este cal­
★ plul Marii Britanii, pentru ale duţi Preţul era de a p ro x i­
O anumită indispoziţie domneşte la Tokio, unde cercurile ofi­ ce. pe de o parte, de aproape cărei produse R.F. a Germani­ culata în funcţie de dolar. Prin In ultimul secol, clima pe glob a devenit mai m ativ 300 de franci. A nche­
ciale se tem că schimbarea parităţii mărcii vest-germane va con­ ei constituie principolul debu­ urmare, schimbarea parităţii blinda, a declarat prof. Bert Bolin. cu prilejul unei ta este in curs.
tribui la înmulţirea presiunilor asupra guvernului japonez de a şeu, după S U.A. Vînzoreo mor- mărcii foţă de dolar antrenea­ conferinţe ţinute la Universitatea din Stockholni. In
proceda la o reevaluare similară a yenului. furifor britanice în această ţa­ ză in mod necesar şi o modifi­ anumite regiuni ale lumii, temperatura medic a ♦ 0 *
Schimburile comerciale şi occidentole. Avînd co efect i- Comentariu ră a cunoscut un progres de care a raportului dintre marco crescut cu cîteva grade. Există multe semne, a fost F A.O (O rganizaţia N aţiu­
şi „unitotea de cont". Produ­
sistemul monetar internoţiono! mediot creştereo vertiginoasă o 16 la sută anul trecut şi de 9 sele agricole importote de de părere omul de ştiinţă suedez, că condiţiile cli­ nilor Unite pentru alim en­
la sută la începutul ocestui an.
au fost uneori asemuite unui rezervelor de aur şi devize ale R.F.G. se ieftinesc şi concurea­ materice au fost influenţate dc om. taţie şi agricultură), a hofâ-
joc cu bile : jocul se desfăşoa­ Bonn-ului şi o morcotâ pros­ Este de presupus că oceastâ ză serios pe cele locole. Guver­ „Prin arderea cărbunelui şi petrolului sc produc rît sâ acorde un aju to r în
ră normal otita vreme cît bi- peritate industriolă, excedente­ tendinţă se va accentua după nul de la Bonn preconizează anual peste 10 milioane tone dc bioxid de carbon, alim ente populaţiei din So­
leie sînt împărţite oorecum e- le au conferit mărcii, in raport o lună cursul mărcii se fixeozo reevaluare şi co. conjugată cu de aceea o onumitâ subven­ care se râspindeşte în atmosferă. împicdicînd răs­ malia. A limentele, constînd
chitobil intre parteneri ; cînd cu alte monede opusene, o va­ liber pe pioţa devizelor (deci o limitare a capacităţii de pă­ ţionare o agricultorilor vest- pândirea căldurii emanate de Pămînt. Razele solare în lapte praf. ulei com es­
bilele se îngrămădesc in ma­ loare superioara celei recunos­ o anumită reevoluore dc fado trundere în Marea Britanie a germani, pentru o Ic intâri po­ pătrund însă uşor prin bariera de bioxid de carbon, tibil şi alte articole, vor fi
expediate în cel mai scurt
nile unuia dintre ei, ceilalţi în­ cute în mod oficial. Acest fapt a intervenit deja), ior pe de mărfurilor vest-germone, va ziţia In faţa produselor străine, dar ricoşarca emanaţiilor de căldură de pe Pămînt tim p în această tară. Ele
determina o creştere substan­
cep sâ nu mai aibă cu ce ju­ o contribuit, la rîndul său, la altă parte, pinâ la instituirea ţială o excedentului pe care dar o ostfel de măsură tre­ este frînată** Profesorul a precizat în continuare: vor fi distribuite unui n u ­
ca. Pentru ca jocul so continue impulsionarea exporturilor şi, cursului flotant ol mărcii au buie sâ obţină încuviinţarea „Nu ştim încă eu siguranţă în ce proporţie clima m ăr de 30 000 de persoane
trebuie deci ca partenerul moi prin urmare, la închiderea cer­ fost în vigoare măsuri corective Londra il inregistreozo deja în prealabilă a celorlolţi parteneri este influenţată dc bioxidul dc carbon. Cercetările care suferă de pe urm a se­
schimburile sole comerciale cu
tare să cedeze, sub diferite cului vicios. (taxarea exporturilor şi deto din C.E.E Noi norî negri se o- în curs vor putea da un răspuns ta această proble­ cetei care bîntuie de doi ani
forme şi condiţii, o contitote Reevaluarea mărcii restabi­ xorea importurilor cu 4 Io sută). Germonla occidentală. Pe de dunâ deci deasupro Pieţei co­ mă in următorii ani. Schimbările de temperatură in regiunea Migjurtinia. A-
de bile adversarilor. Intr-un fel, leşte un anumit echilibru. Pînă Oricum, exporturile vest-germo- alto parte, investiţiile britanice mune agricole, şi aşa supusa sînt mai mari in special in regiunile polare. Se poa­ cosic alim ente, evaluate la
în R.F. o Germaniei, aprecia­
reevaluarea mărcii este tocmai acum se achiziţiona oficial un ne vor trebui sâ şuiere o scă­ te la 200 milioane lire, vor o- unor mori încercări. te ronstata că grosimea calotei de gheaţă a scăzut 430 000 dolari, vor asigura
o astfel de reîmpărţire - fireş­ dolar cu 4 mărci. El va putea dere, iar/importurile so creas duce în Anglia beneficii spori Schimbarea parităţii mărcii simţitor de la Nanson încoace*4, a remarcat Bolin. hrana celor înfom etaţi tim p
te limitata - a bilelor. fi obţinut de acum înainte cu că, excedentul balanţei corner te prin noua paritate a mărcii. este susceptibilă sâ rezolve de ap ro x im ativ cinci luni.
Excedentele permanente ale numai 3,66 mărci. Invers, o dale micşorîndu-se corespunză­ doar unele probleme ale rela­
bolanţel comerciale şi de plăti marcă va puteo fi obţinută cu tor. In ocelaşi timp, inso, di­ In plus. industria biitonico se ţiilor monetare ole lumii apu­
a R.F. a Germoniei. conjugale 27,324 cenţi, faţă de 25,00 cenţi minuarea exporturilor va crea vo afla într-o poziţie competi­ sene. cu deosebire cele ocute.
tivă, ameliorată în faţa celei
cu deficitele la fel de persis­ necesari pinâ în prezent. Reiese disponibilităţi de mărfuri pe vest-germane pe pieţele inter­ Multe altele, în primul rind cele
tente ale bolonţelor principali­ că procentul reevaluării este pioţa internă core, împreună naţionale. Avantaje similare ar de fundament si cele cronice, C U R IE R • C U R IE R . C U R IE R
lor ei porteneri ou creat o ma­ variabil : de 6,5 la sută pen­ cu cantităţile noi de produse puiea rezulta desigur şi pen râmîn nealterate
re Instabilitote în raporturile tru posesorii de mărci care ar importote. vor antrena o creş
comerciale şi financiare înter- dori so (e schimbe in dolori şi tere a ofertei pe piaţa locolâ (ru Franţa şi alte ţâri. N. RATES