Page 9 - Drumul_socialismului_1969_10

PROLETARI d in t o a t e ŢĂRILE, U N IT I-V Ă !
Anul XXI / ----------■ ■' ' Redacţia
şi administraţia
Nr. 4589

ziarului

Sîmbătă DEVA, Sir. Dr. Petru Groza. nr. 35

telefoane : ledactor şef - 1588 ; ie-
4 octombrie dactoi şef adjunct, sectelor de redac*
(ie şi secţia viaţa de paitîd - 3138 ;
1969 secţiile culturâ-spori >1 piobleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi eiterne - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1375 ; tele­
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu intre orele 16-34 -
1585.

69 REALIZĂRI EXEMPLARE
7 0 PREGĂTIRI TEMEINICE „DUPĂ CE SECOLE DE-A

Un trimestru RINDUL A ADULAT TEATRUL, TELEX

PUBLICUL iL VA PĂRĂSI CU
hotărîtor pentru CONCURSUL
VĂDITĂ INDIFERENTĂ... ?“
COOPERATORILOR
MEŞTEŞUGARI
înfăptuirea sarci Convorbire cu CONSTANTIN DICU, pe ţară intitulat „De la
$-a încheiat concursul

regizor la Teatrul de stat „Valea Jiului" munte ia mare44, organi­
zat dc UCECOM.
Au fost admise, cu in­
mior economice Folosind prilejul unei în- tograful I Poate. Eu nu sint nităţilor comerciale, pes­
dicaţia de a fi oferite u­
dc
tîlniri ocazionale, in foaie­
te 2 000 dc modele
e că acestei crize i se apro­
rul Teatrului de stat „Valea însă convins. Ceea ce cred confecţii. încălţăminte şi
Jiului44, am schimbat cu ti- pie sfîrşitul. Şi mai pot marochinărie, produse
nârul regizor Constantin Di- să afirm că... teatrul nu destinate cadourilor şi a­
Zilele trecute s-a încheiat bilanţul activităţii eco­ cu cîteva opinii cu privire va dispare nicicînd. mintirilor, piese destinate
nomice pe primele trei trimestre ale anului. Colecti­ la paleta stilistică a teatrului — Dar ce obligaţii crezi interioarelor de locuinţei
vele din industria judeţului nostru au păşit într-o nouă din Petroşani, Ia atit de dis­ că are un regizor faţă de vestimentaţiei dc inspira­
etupâ de muncă, de o deosebită Însemnătate pentru cutata relaţie teatru-public. public ? ţie folclorică, adaptată
progresul general al economiei naţionale. in condiţiile actualei crize — Multe şi nici una. Mul­ vieţii moderne etc.
„In lunile care au mai rămas pinâ la sfîrşitul anu­ de spectatori, la noile mo­ te, pentru că e necesar să UCECOM a dispus ca
lui — arăta secretarul general al partidului, tovarăşul dalităţi de exprimare sce­ se facă înţeles, sâ-1 pricea­ toate modelele admise si
Nicolae Ceauşescu, în cuvlntarea rostită cu prilejul nică. 1a puterea de recepti­ pă pe spectator, sâ-l înşele, lie prezentate la contrac­
deschiderii noului an universitar — va trebui ca în vitate a publicului, incon­ dacă vrei, ereîndu-i citcva tările ce se organizează
toate sectoarele de activitate să fie intensificate efor­ Verificarea şl reglarea panoului de comandă de la cuptorul cu propulsie este o opera­ secvent Dartîcipant la actul clipe o iluzie cu care să-l in a doua jumătate a lu­
turile pentru îndeplinirea integrală a tuturor sarcini­ ţiune care necesită multa pricepere şi îndeminare. Echipa de electricieni condusă de Seider creaţiei teatrale. convingă, sâ-i dea o oglindă nii octombrie a acestui
lor planului anual şi crearea condiţiilor optime în ve­ Prancisc de la laminorul de 800 mm întruneşte pe deplin aceste cerinţe. — Ce pregăteşte regizorul în care sâ-I oblige să pri­ an, pentru crearea fon­
derea trecerii la înfăptuirea obiectivelor ultimului an Constantin Dicu pentru noua vească, sâ-1 facă să ştie ce dului de marfă al anului
al actualului cincinal14. stagiune ? e aceea minciună şi ce-i a- 1970.
In lumina acestor sarcini fundamentale, de cea mai — Termin în curind de devârul şi, in ultima instan­
acută actualitate, colectivele muncitoreşti, comitetele lucrat * Ciorba de potroace' ţă, sâ-1 iubească. MANUAL DE LIMBA
de direcţie, organizaţiile de partid, toţi factorii de răs­ a lui Sergiu Fârcăşan. Apoi, — Aşa cum e el ? ENGLEZA PENTRU
suri energice şi eficiente în toate ramurile şi verigile I N V I T A Ţ I E l a giei originale”, voi monta un — Exact. In totalitate. VIITORII INGINERI şl
pundere care concură In realizarea programului eco­
pentru „Decada dramatur­
nomic au datoria ca pe baza rezultatelor şi experien­
— Şi... nici una ?
ţei dobîndite în cele 9 luni trecute să întreprindă mă­
— Da, nici una. Pentru că
spectacol de sunet si lumi­
Editura
didactică
procesului productiv. Concluziile pe marginea recen­ nă. cu participarea doar a regizorul stă ascuns după pedagogici a tipărit pri­
trei sau patru actori tineri.
actori. El rareori apare îna­
mul manual de limba en­
tului bilanţ trebuie să constituie, din acest punct de Mă mai gîndesc şi la un intea acestora. Voit sau... ne­ gleză, pentru studenţii
vedere, o solidă bază de plecare spre un final de an spectacol de dramă... voit. Ori că e gustat specta­ din institutele politehnice
caracterizat prin realizări de prestigiu, pe măsura rea­ — Spune-mi, cum apre­ colul, ori că e refuzat, el va şi institutele de construc­
lă a sarcinilor şi posibilităţilor de care dispun unită­ ciezi actuala relaţie teatru-
ţii, care învaţă o limbă
ţile economice din judeţ. indicatori de sărbătoarea recoltei public ? trăi, în final, doar sentimen­ străină la alegere. El cu­
tele de satisfacţie sau de... a-
Pe ansamblul judeţului, principalii
plan pe 9 luni se prezintă cu depăşiri. Astfel, la pro­ — Cred că perioada crizei, mârâciune. Şi ce obligaţii ar prinde texte selecţionate
şi un vocabular care ur­
ducţia globală realizările peste prevederi însumează despre care se vorbeşte atit, avea. in ambele cazuri, de- măresc însuşirea atit a
mai bine de 77 milioane lei, la marfă vindută şi înca­ nu va mai dura mult. Nu cît de a persevera, care e cuvintelor din fondul
sată 92,4 milioane lei ; productivitatea muncii este de­ Aşadar, miine ne vom da scene amenajate in decorul 0 vatră cu frigărui, — ur\de se eşti de părere că intre tea­ mai mult o obligaţie profe­ principal al limbii engle­
păşită cu 1 862 lei pe salariat, iar la export s-au livrat întîlnire la Ziua recoltei, săr­ arămiu al toamnei, vor intregi va pregăti berbec sau batal, tru şi public ar trebui să e­ sională. ze, cit şi a termenilor
suplimentar produse în valoare de 25.7 milioane lei. bătoare devenită tradiţională, peisajul zilei in municipiile — chioşc de desfacerea pas- xiste doar relaţii de priete­ — Există „reţete*4 pentru tehnici, care vor forma
nie ? Ar trebui, zic
eu.
Volumul producţiei fizice înregistrează plusuri sub­ zi in care Toamna îşi va etala şi oraşele judeţului, în nume­ tramei de oaie etc. De fapt dar azi acesle relaţii sint cultivarea gustului şi a pu­ baza cunoştinţelor în a-
terii de receptivitate a spec­
zestrea strînsâ într-un an în­
roase comune şi sate.
stanţiale îndeosebi la produse de importanţă vitală treg de către meşteşugarii a­ La Dealul Paiului din mu­ produsele alimentare ce vor atit de străvezii ! Pe ur­ tatorilor? ceasti limbă a viitori­
pentru economia naţională. In cele 9 luni, siderurgiş- cestui pâmint românesc. Ei ne nicipiul Deva. 29 de coopera­ fi puse la dispoziţia consuma­ mă, nu înţeleg un lucru, pu­ — Ei, reţete ! Nu-Î vorba lor ingineri.
tii au realizat peste prevederi 29 100 tone fontă. 23 650 vor întimpina cu tot ce Ic-a torilor se măsoară in tone. în blicul. care secole de-a rin- dc nşa ceva. Noi. oamenii
tone oţel! C 4C0 tone laminate, 1 470 tone cocs. dăruit pâminlul pc care l-au tive agricole de'producţie din sute sau' mii de kilograme44. dul a adulat teatrul. în pre­ „VENUS44
judeţ — începînd cu cele din
Deşi cifrele prezentate pot întruni aprecieri lăuda­ Pentru siderurgiştii Hune­ Convorbire consemnată de
bile, mersul activităţii economice, atit pe ansamblul vitnlizot. ingrijiil şi stâpinit Ţara Haţegului şi încheind doarei, cooperatorii din Peşii- zent îl părăseşte cu o vădi­ VIOREL TEODORESCU „Venus** a fost denumi­
judeţului şi mai cu seamă in unele întreprinderi nu cu priceperea păstrată din cu unităţile ce se înşiruie pe şu Mare. Bircea Mică. Hâşdat, tă indiferenţă ? Nu înţeleg ! tă cea mai tînără staţiu­
este corespunzător cerinţelor actuale. In primul rînd, strămoşi şi îmbogăţit cu cea valea Mureşului — vor orga­ Kâeâştie din numeroase coo­ — Nu înţelegi... ne balneo-turistică ce sa
trebuie subliniat faptul că siderurgiştilor hunedoreni desprinsă din slova cărţii noi. niza expoziţii cu vinzare şi perative agricole de producţie — Nu. Şi încerc să aflu £ 3 g> construieşte pe litoralul
le revine între 60 şi 90 la sută din aceste realizări, Ziua aceasta din pragul toam­ chioşcuri. unde vor desface, vor organiza expoziţii cu vîn- o enuzâ. Comoditatea, televi­ Mării Negre, la nord de
fapt ce demonstrează deplina angajare a colectivului nei, pe care ţărănimea noas­ în sortimente şi cantităţi a- zare, iar întreprinderile agri­ zorul şi. hai să zic. cinema­ Mangalia. Aici, In apro­
combinatului hunedorean la traducerea în viaţă a tră muncitoare o va sărbători hundente, legume, fructe, ţui­ cole de stat vor fi prezente la pierea plajei marine şi a u­
sarcinilor trasate de partid. Cu aceeaşi stăruinţă şi prin muncă, dor şi prin eîn- că. produse animaliere. „Nu­ Hunedoara cu peste 3 000 kg nor surse de ape mezo-
spirit dc responsabilitate muncesc şi colectivele IM. tul şi jocul dăruite de bucu­ mai Staţiunea experimentală struguri, 1 500 kg mere şi pere, termale de curfnd desco­
Hunedoara, „Victoria4' Câlan, F.C. Orâştie, IF. Deva. ria belşugului, va fi pentru Geoagiu — ne-a informat in­ 1 500 kg roşii, 2 500 kg gogo- perite, sint In construc­
Fabricii de conserve Haţeg, ale căror eforturi s-au oamenii dc pc meleagurile hu- ginerul loan Drâgan — va fi şari şi ardei, 3 000 kg cartofi, ţie numeroase hoteluri şi
concretizat in amplificarea depăşirilor de plan la toţi nedorene prilej dc laudă a- prezentă la Deva eu mai mult 30 000 bucăţi ouă şi multe alte vile care vor asigura in
indicatorii. In aceste unităţi procentele efective de dusâ mîinilor, hărnieei şi pri­ de un vagon de fructe dc cea produse. întreprinderile agri­ Eforturi susţinute viitorul sezon estival a­
realizare a planului perioadei, raportate la prevederile ceperii. de belşug în cămări­ mai bună calitate", iar între­ cole de stat şi-au anunţat par­ proape 10 000 de locuri
şi cngajamentele anuale — cuprinse intre 75 şi 77 la le iernii. prinderile agricole de stat vor ticiparea si in oraşele minie­ pentru găzduirea turişti­
suta — oferă garanţii certe că în lunile următoare co­ Expoziţii cu vinzare de le­ expune, spre vinzare 2 000 kg re din Valea Jiului cu produ­ lor, un camping cu 2 006
tele realizărilor vor urca dinamic. gume, fructe şi alte produse struguri. 1 500 kg mere şi pe­ se de legume şi fructe din re­ de locuri, şapte mari res­
agroalimentnrc, standuri pen­ re. 1 500 kg roşii. 1 000 kg cea­ colta acestui an. care depăşesc pentru urgentarea taurante, unităţi comer­
(CONtlNlMftr IN FAQ. a 7 o> tru desfacerea produselor de pă. 1 500 kg varză. 30 000 bu­ cantitatea de 15 000 kg. ciale şi pentru prestţri
artizanat, pentru produse in­ căţi ouă şi alte produse ali­ La Orâstie, toamna îsi va ^ de servicii, dotări edilita­
mentare. re şi cultural-sportive.
dustriale specifice, mustării, tala bogăţia dăruită de hărni­
..Prezenţa noastră la Deva
va fi mai bogată ca oricine!. — cia cooperatorilor din Romos, lucrărilor agricole DOUA DISCIPLINE NOI
nc mărturiseşte tovarăşul Du­ Orâştionra de Jos. Câstâu, Si-
mitru Bogdan, director adjunct bişcl. Mârtineşti. Spini ; la In cele peste 1 200 de
al Direcţiei comerciale jude­ Haţeg şi-au anunţat prezenţa clase a IX-a din cadrul
din
ţene La Dealul Paiului. 20 de cu produse cooperatorii Mare, 15 unităţi agricole au terminat recoltatul cartofilor şcolii obligatorii de 10
Unirea, Silvaş. Ciula
unităţi, din care 12 de alimen­ în 34 de C.A.P. orzul a fost însăminţat ani, înfiinţate Ia începu­
taţie publică. 3 alimentare şi Haţeg. Sinlâmâria, Livadia şi tul acestui an de fnvăţl-
5 nealimcntare îşi vor desface Pui ; la Brad vor face dovada mlnt, au fost introduse
produsele. Experienţa anilor vredniciei şi a bogăţiei mun­ Locul principal pe agenda recollat sînt oferite de coope­ două noi obiecte necesa­
trecuţi, cunoaşterea cerinţelor, cii. ţăranii cooperatori din acţiunilor de sezon in agri­ ratorii din Simeria, Peşteana, re completării culturii
au făcut ca de aslâ dată. prin Mesteacăn. Cârâstâu. Zdrapti. cultură continuă să fie ocupat Boz. Cimpuri, Rapolt, Bobîl- generale a viitorilor ab­
numeroase unităţi să putem Ribiţa şi Brad. In oraşul de de strîngerea recoltei şi însâ- na şi alţii. Demn de relevat solvenţi : „Electrotehni­
desface obiecte din lemn. ar­ unde n pornit chemarea la în­ mînţârile de toamnă. In unită­ este faptul că paralel cu re­ ca" şi „Desenul tehnic".
ticole de uz casnic, obiecte trecere între cooperativele a­ ţile cooperatiste care şi-au or­ coltatul s-a acordat o atenţie
de ceramică, unele ţesături gricole din judeţ — Simeria ganizat temeinic munca, undo sporită valorificării superioare SKEID OSLO -
specifice mediului rural, — localnicii vor putea să se cooperatorii şi mecanizatorii a producţiei, consiliile de con­ VIITOAREA
discuri de muzică populară şi mîndreascâ cu rezultatele au folosit cu randament spo­ ducere ale C.AP. preocupln- ADVERSARA A
multe alte produse. muncii lor. rit timpul favorabil execută­ du-se cu răspundere de achi­ ECHIPEI BACAOANE
Dc fapt. direcţia comercială Aşadar, de la un capăt la al­ rii lucrărilor agricole în eimp. tarea obligaţiilor contractuale
va fi prezentă pe întinsul Hu­ tul al judeţului toamna îşi vn s-au obţinut realizări de sea­ faţă de stat. La Roma a avut loe
nedoarei eu 92 de unităţi, iar aştepta oaspeţii cu masa întin­ mă atît la recoltări cît şi la De asemenea, merită a fi tragerea la sorţi a meciu­
să. încărcată de bucate. Artiş­
produsele specifice vor fi a­ tii amatori din cluburi. e»i«o insâmintâri. evidenţiate eforturile depuse rilor din turul II din ca­
bundente. As dori să relev că de cultură şi cămine culturalo, Astfel, in ultimele zile un in vederea terminării insâ- drul „Cupei europene a
numai din mustul acestei număr de 15 cooperative a­ mînţârii orzului şi creării de tîrgurilor" la fotbal. Di-
toamne vom pune la dispozi­ vor face ca bucuria belşugului gricole au reuşit să strîngâ condiţii favorabile intensifică­ namo Bacău va Intîlni e­
ţia consumatorilor 4 500 litri, să fie aureolată de lumina întreaga producţie de cartofi, rii ritmului acestei lucrări la chipa norvegiană Skeid
dîn care o parte se va produ­ rîntecelor şi jocurilor culese iar in 5 unităţi s-a terminat cultura griului. Printre cele 39 Oslo. primul meci ur-
ce pe loc Aşadar, vom asigu­ din folclorul cu care sînt atit de cooperative agricole, care mînd să se dispute Ia
ra consumatorilor must de la de înzestrate aşezările noastre recoltatul sfeclei de zahăr. E­ pînă ieri au insâmîntat cu orz Oslo.
sursă. La Deva. T.A.P.L şi hunedorene. xemple demne de urmat în întreaga suprafaţă planificată, Vitoria Setubal, care a
industria cărnii vor organiza LUCIA LICiU privinţa organizării muncii la se numără C.A.P. Orâştie, eliminat pe Rapid Bucu­
Pricaz, Brânişca, llia etc. reşti, va juca cu forma­
Deoarece timpul este destul ţia engleză Liverpool.
de înaintat se cere ca in fie­
care unitate cooperatistă sâ TENIS
Pnn mărirea volu­ Am fost invitaţi de Judecă­ ei s-au desprins cîţiva care fie mobilizate şi folosite cu
toria din Deva şi de serviciul „2 I M B C T U L " au luat-o pe drumuri lătural­ randament maxim toate for­ Finala probei de sim­
mului util — 20000 miliţiei municipiului să asis­ nice, că faptele acestor ciţiva ţele şi mijloacele de care dis­ plu bărbaţi din cadrul
tăm la actul final al unui pro­ au aruncat ruşinea pe obrazul pun cooperativele, pe această turneului internaţional
ces. act ce s-a desfăşurat în colectivului. dc tenis de la Tel Aviv
tone fontă anual asistenţa colectivului de mun­ bază putîndu-sc evita pierde­ se va disputa între jucă­
Şase tineri „nu s-au price­
citori de la şantierul Encrgo- put14 ce sâ facă cu timpul, ba­ rile de recoltă şi asigura o te­ torul român Petre Măr-
monlaj Mintia. S e judeca in DC PE BANCA RUŞINII melie trainică producţiei vii­
După o îndelungată perioa­ nii şi tinereţea lor. Au chel­ toare. mureanu şi tenismanul
dă dc funcţionare, furnalul j instanţă de fond procesul a tuit din ele fără chibzuială cehoslovac Jan Kukal. In
dc 450 metri cubi — primul [ şase tineri. Şase tineri ale aşa cum cheltuieşti banii pen­ semifinale, Petre Măr-
din seria agregatelor produ- ■ căror fapte, indiferent de ca­ tru care fruntea n-a asudat murcanu l-a învins cu
cătoarc dc fontă intrate în ; lificarea juridică, s-au aplicat facultăţile mintale, au inju- legii. Faptele erau evidente şi smulge pentru o vreme de nici un pic. Au cheltuit fără 6-4, 6-1 pc australianul
funcţiune in combinat in anii ] ca o dezagreabilă pecingine riat, au lovit, au calomniat, au ele condamnau. Zimbetul de Ungă tovarăşul tău, e o dezer­ sâ se gîndeascâ că viaţa nu-i Tony llammond.
construcţiei socialiste — îşi ■ pe obrazul frumos al unui co­ ultragiat oameni pe care nu-i [«intosâ se transforma incet in tare de la adevărata viaţă. o cămară în care dai buzna
va opri mersul pentru 60 de j lectiv care nu ştie ce-i teama văzuseră poate niciodată in expresie de teamă ea sâ sfîr- .Mulţi dintre colegii mai şi mânînci fără alegere. Izo- SCRIMA
zile. Constructorii îl vor re- | de aerul ameţitor al înălţi­ viaţa lor, organe ale puterii şcascâ in dezolare. tineri, ne spunea electricianul lindu-i o vreme pe astfel de
para capital, confcrindu-i un j milor. de asprimea vieţii de de stat care veniseră să !c La rostirea sentinţei, un dc 24 de ani, Viorel Scridon. oameni, societatea se purifică, In capitala Cubei
plus dc tinereţe, de vigoare j şantier. domolească furia, sâ cheme la plîns reţinut multă vreme «i nu ştiu ce sâ fr.eâ cu timpul iar oamenii se îndreaptă, în­
şi siguranţă in exploatare. In Au fost «aduşi în sală acuza­ luciditate minţile lor excitate izbucnit în sală, întrerupt a­ şi cu banii lor ; de aceea a­ vaţă să nu mai greşească. In­ au început campionate­
acest sens, s-au făcut inten­ ţii. Ştiu şi ei, aşa cum ştiu de alcool. desea de sughiţuri. Era a) jung aici. In loc sâ caute tre sutele dc tineri de pe şan­ le mondiale de scrimă,
se pregătiri, asigurîndu-sc şi foştii lor colegi de muncă, Cînd intră în salo «arhiplină mamelor a doi dintre condam­ şcoala, să-şi ridice nivelul dc tierul Termocentralei dc U la care participă repre­
din timp toate piesele nccc- «işa cum ştim si noi că1 o bu­ le flutură pe buze un zimbei naţi şi al logodnicei unuia gîndire. caută circiuma". Mintia era loc şi era nevoie zentanţii a 20 de ţări
sare. Prilejul reparaţiei capi­ nă bucată de vreme de aici impertinent. Rechizitoriul u- dintre ei. Cui mai folosea ? „Nu astfel de specimene şi dc cei şase. Şantierul, so­
tale planificate va fi din plin înainte identitatea lor va fi o cuzârii e aspru, pe măsura Legea e lege. E umanitară dau imaginea tineretului dc cietatea avea nevoie de ci nes- printre care şi România.
folosit. Furnalului i se vor cifră : deţinutul numărul cu­ faptelor antisociale sâvîrşito dreaptă La începutul proce­ pc şantierele electrificării. Eu tigmatiznţi de fapte antisocia­ Crima probă, floretă in­
aduce îmbunătăţiri şi unde tare Faptele care i-au adus de cei şase. Pedeapsa dictată sului cineva îmi spusese am fost pe multe din aceste le. Dar ei le-au sâvîrşil şi dividuală bărbaţi, reu­
modernizări. Ele constau in pe banca ruşinii cer «aceasta. de justiţie c dnea,ptâ. Călin „Nici un om nu o atît de râu şantiere si cunosc bine acest organismul sănătos «al socie­ nind 75 dc concurenţi, a
montarea unor tuburi ventu- Cel mai tînâr. Călin Dumitru, incit sâ nu poţi invoca nimi'
rii pentru epurarea gazelor, Dumitru a fost condamnat la tineret. E capabil de multă tăţii ii izolează aşa cum anti­ prilejuit în primele tu­
schimbarea actualului aparat n-are decît 19 ani. Cel mai 4 ani închisoare, Todor Silvio în apărarea sa". Omul acchv dăruire'. Aşa ne spunea su­ corpii izole.azâ corpurile străi­ ruri asalturi spectaculoa­
de încărcare cu altul nou cu în virstâ. Nicolae Constantin, la 3 ani, Motroc loan la 2 ani. cu o experienţă îndelungata dorul dc 28 de ani, Marin Nu- ne pătrunse în organism. se. Dintre florctiştii ro­
rotire continuă, mărirea pre­ 30 de ani. Urmează 4 tineri de Tzais loan Richard la 2 «ani. in viată, avea o încredere ne­ ţu. Am citit în ochii multor Căci manifestările huliganice mâni s-au comportat bi­
siunii la gura dc încărcare. vîrsta între 20—26 de ani — Szocs Janos la un an şi Ni ţărmurită în oameni. Multă , tineri din sală. în momentul reprezintă ceva străin în so­ ne Ionel Drimbi şi Mi-
Todor Silvio,
Motroc loan,
vreme oamenii de pe şantier
intrării «acuzaţilor, ruşinea şi
Totodată, volumul furnalu- • Szocs Janos, Tzais loan Ric- colae Constantin Jn 8 luni. A- au avut încredere în foştii lor dezaprobarea. La auzul sen­ cietatea noastră nouă, ceva ce
pârarea, cu toată
elocinl-i
atentează la integritatea, la
lui va fi mărit cu 30 mc. ce- hard Cu luni în urmă. ia sfîr­ dezvoltată, cu toate apelurile « olegi. Intr-o bună zi ei au de­ tinţei cce.a ce se putea citi în hai Ţiu. ambii calificaţi
ca cc vn conduce la sporirea şitul lunii mai, ameţiţi de bău­ ia clemenţă, n-a reuşit sâ-si zertat : pentru că orice faptă acei ochi nu era compâlimire. frumuseţea ei morală. pentru grupele semifina­
producţiei cu 20 000 tone fon­ le.
tă anual. tură, dar destul de stâpîni pc „salveze clienţii44 de rigorile care te supune oprobriului, te ci regret. Regretul că dintre ION CIOCLEI