Page 90 - Drumul_socialismului_1969_10

[SALA DE L t C T u
Anul XXI PROLETARI OIN TOATE T&BIIE, UNIŢI VĂ ! Redacţia

Nr. 4609 şi administraţia

ziarului
Mar^i
DEVA, slr. Dr, Petru C ro 2a, nr, 55.
28 octombrie telefoane t redactor şef - 1588 ; te*
Joctor şei adjunct, secretar de redacţie
şi secţia viaţa de partid - 2138 ; sec­
1969 ţiile cultuiâ-sporl şi probleme cetăţe­
neşti - 8317 : secţia scrisori, documen­
tare şi externe - 2317 ; secţia industrie
şi administraţia - 1275 ; telefon de ser­
4 PAGINI, 30 BANI
viciu intre orele 16-24 - 1585.

- DEVA 7S0 I DM 700 • M E S A J U L Vizita preşedintelui Consiliului

adresat municipiului Deva de Miniştri al Olandei

Consiliul de Sfat al Republicii
de către secretarul general

Socialiste România în ţara noastră
al Partidului Comunist Român,

La invitaţia guvernului R e­ vernului, Ion Cosmn. prirrt- le venite în intîmpinan». A
avut loc apoi defilarea gărzii
al Consiliului
vieeprcşcdinle
R om ânia,
publicii Socialiste
D E C R E T preşedintele Consiliului de Stat, C apitală preşedintele Consi­ p opular al m unicipiului Bucu­ militare. Un grup de pionieri
luni d u pâ-am iazâ au sosit în
a oferit buchete de flori.
reşti, G eorge Elian, am b a s a ­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu liului de M iniştri al O landei, dorul României la Haga. con­ ★
ducători de instituţii centrale,
Piet J. S. de Jong şi Joseph
Pentru contribuţia locuitorilor municipiului Deva la lupta întregului popor M. A. H. Luns, m in istru l a fa ­ generali şi ofiţeri superiori,
pentru libertate şi progres social, precum şi pentru contribuia adusa la opera de cerilor externe. In vizita lor ziarişti rom âni şi străini. La scurt tim p după sosirea
E rau de faţă m em brii A m ­
construire a societăţii socialiste, cu prilejul împlinirii a 700 de ani de existenţă COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID. oficială în R om ânia, oaspeţii basadei O landei la Bucureşti. la Bucureşti, preşedintele
Consiliului de M iniştri al O­
sint însoţiţi dc D irk van E.y-
atestată documentar a municipiului Deva, Consiliul de Stat al Republicii Socialis­ CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL. singa, am basad o rul O landei P e aeroport erau arborate landei. P iet de Jong. şi J o ­
te România d e c r e t e a z ă : la B ucureşti, J.. A. de Ranitz, drapelele de stat ale R om â­ seph Luns. m inistrul afaceri­
LOCUITORILOR MUNICIPIULUI DEVA.
Articol unic. - Se conferă ordinul „STEAUA REPUBLICI! SOCIALISTE director g en eral al afacerilor niei şi Olandei. lor ex tern e ol Olandei, au f ă ­
ROMÂNIA" clasa I, municipiului Deva. Stimaţi tovarăşi, * politice din M.A.E.. D. M. La coborîrea din avion, cut o vizită protocolară p re­
Ringnalda, consilier la cab i­ preşedintele Consiliului de şedintelui Consiliului de M i­
Aniversarea a 700 de ani de la prima menţiune docu­ netul p rim ului m inistru, K. M iniştri al Olandei. Piet J. S. niştri ol Republicii Socialiste
â
o
Nicolae Ceauşescu mentară o existenţei municipiului Deva îmi olerâ plăcutul W. Reinink, şeful direcţiei de Jong. şi m inistrul afaceri­ R M aurer. n i a Ion G hcorghe
m
prilej de a vă adresa — in numele Comitetului Central al
.
lor externe. Joseph Luns, au
E uropa din M.A.E., şi de alte
PREŞEDINTELE Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al guver­ persoane oficiale. fost salutaţi cordial de p re­ Cu acest prilej..a avut loc o
nului şi ol meu personal, un călduros salut tovărăşesc $• Pe aero p o rtu l Bănoasa. în m ierul Ion G heorghc M aurer convorbire cordială.
CONSILIULUI DE STAT cele moi bune urări pentru înflorirea oraşului dumneavoas­ în tîm p in area oaspeţilor se a ­ şi dc m inistrul Corneliu M â­ La întrevedere au luat p a r ­
tră şi fericirea locuitorilor lui. flau preşedintele Consiliului nescu. te Corneliu Mânescu. m in is­
Străvechi leagăn de cultură şi civilizoţie, ol cărui nu­ dc M iniştri, Ion G heorghc Au fost intonate im nurile trul afacerilor externe, G eo r­
me evocă istoria îndepărtată a plămădirii poporului român, M aurer, Corneliu Mânescu, de stat ale celor două ţâri. ge Elian, am basadorul R om â­
oraşul Deva a avut, de-a lungul veacurilor, o prezenţă vi­ m inistrul afacerilor externe, Cei doi şefi de guverne au niei la.H ag o . precum şi Dirk
guroasă în lupta purtată de masele populare impotriva ju­ A lex an d ru Boabă, Nicolae trecut în revistă g arda dc o- van Eysinga. am basadorul O-
gului feudal şi a stăpânirii străine, pentru libertate socială Giosnn, Pom piliu Macovci, noarc aliniată po aeroport. landci la Bucureşti.
DEVA LA SĂRBĂTOAREA şi naţională. Aici s-au scris pagini luminoase ale mişcării Cornel Burtică. G heorghc O aspeţilor le-au fost prezen­ (Agerpres)
tate celelalte persoane oficia­
B uzdugan — m em bri ai gu­
muncitoreşti şi democratice din România, ale activităţii des­
făşurate de Partidul Comunist Român pentru făurirea ali­
anţei clasei muncitoare cu ţărănimea şi unirea tuturor for­ »
ţelor progresiste, ale revoluţiei populare şi construcţiei so­
CELOR ŞAPTE SECOLE cialiste.
In anii socialismului, ca rezultat ol politicii partidului,
al muncii rodnice desfăşurate in strinsă unitate şi frăţie de
locuitorii săi — români, maghiari, germani — Deva a cunos­ Printr-un efort suplimentar,
cut, ca şi alte oraşe ale patriei, o intensă dezvoltare poli­
tică, economică, socîal-culturală, o adevărată renaştere pe
toate târimurile. Municipiul constituie azi un important cen­
tru economic al judeţului, cuprinzind unităţi ale industriei
electrice, miniere, materialelor de construcţie, forestiere, o-
limentare. El a crescut şi s-a modernizat din punct de ve­ m u u i m i . urai
dere edilitar. Instituţiile culturale concentrate aici îşi aduc m m m
contribuţia la dezvoltarea învăţâmintului şi formarea cadre­
lor, la valorificarea remarcabilelor tradiţii locale ale culturii
şi artei româneşti, la tezaurul spiritual al naţiunii noastre
socialiste.
Imi exprim convingerea câ aniversarea acestei impor­
tante date istorice va stimula şi mai mult activitatea crea­
toare, munca însufleţită a locuitorilor municipiului Deva, a
cadrelor de partid, de stat şi economice, o organizaţiei
municipale de partid şi a consiliului popular municipal
■ pentru făptui a măreţului program elaborat de Congre-"
sul al X-lea ol Partidului Comunist Român, pentru o-şi spo­
ri contribuţia la progresul şi prosperitatea României socia­
liste.
Cu prilejul acestui memorabil jubileu, felicit din toată
inima pe muncitorii, intelectualii,1 activiştii de partid şi de . Dc mai m ulte ori în aceas­ deplinit. Cu excepţia minei Aninoasa, 4 296 la Vulcan,
stat, pe toti locuitorii municipiului Deva şi le doresc tuturor tă lună ziarul nostru sem nala Lupeni. unde la ora actuală 1 149 tone la Paroşeni, 3 753 la
sănătate, fericire in viaţa personală, noi succese in munca situaţia dificilă existentă la volumul depăşirilor se ridică Uricani. Im plicaţiile acestei
nobilă pentru înflorirea oraşului şi a judeţului, o patriei unele exploatări m iniere din stări de lucruri sint din cele
noastre dragi - Republica Socialistă România. Valea Jiului. Deşi prevede­ mai grave. V âduvirca econo­
NICOLAE CEAUŞESCU rile planului pe octom brie au miei naţionale de un asem enea
fost reaşezate la nivelul real Trimestrul iV-hotârî- volum apreciabil dc cărbune,
SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN al posibilităţilor, corespunză­ pericolul im inent al neînde-
Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor sesiunii. tor forţei de m uncă şi liniei tor pentru înfăptui­ plinirii prevederilor planului
PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL la producţia globală, m arfă
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA de front, sarcinile nu s-au in- vindută şl încasată, atit pe
Festivităţile jubiliare dc la profunde deeît în toţi cei 680 ccst context înălţător, s-a / rea sarcinilor economice octom brie cît şi pe întreaga
Deva, consacrate împlinirii dc ani anteriori de fiinţă ai desfăşurat duminică şi eveni­ perioadă dc la începutul a n u ­
memorabilei vîrste de 700 de oraşului*'. Intr-adevăr, Deva mentul principal al aniversă­ Cu planul lui. sint doar eiteva din peri­
ani. au constituit un impre­ socialistă arc o populaţie de rii — sesiunea jubiliară a colele cc planează asupra acti­
sionant atotcuprinzător co­ aproape 3 ori mai marc decit Consiliului popular al munici­ la peste 5760 tone de cărbune, vităţii economice de ansam blu
locviu de istoric, dc împliniri, tîrguşorul dc provincie de di­ piului Deva, T E L E G R A M Ă nici una din exploatări nu se a Centralei cărbunelui P etro ­
de prefigurare a viitorului. nainte dc război, dintr-un Sesiunea jubiliară a fost pc 10 luni | prezintă cu plusuri de produc­ şani.
Un colocviu de istoric, pen­ centru pur administrativ a deschisă dc tovarăşul Oeta- ţie.
tru că Deva a fost prezentă devenit un oraş cu potenţe e­ vian Icnâşcscu, prim-vicepre- Ca urm are, sîmbâlâ. 25 oc­ Al. VAIERIU
In evenimentele cruciale ale conomice în plină diversifica­ şedinte al Comitetului execu­ Comitetului Central al Partidului îndeplinit tom brie. lucrurile ajunseseră la
Transilvaniei şi ale poporului re, cu un profil urbanistic în tiv al Consiliului popular mu­ un punct îngrijorător. R estan ­ C. DUMITRU
nostru. Pe aici şi-nu purtat care noul este omniprezent, nicipal. ta fată dc plan pc centrală
paşii Ianeu de Hunedoara, cu o intensă activitate şco- La sesiune au luat parte to­ Comunist Român, tovarăşului era de 17 492 tone -de cărbune,
Mihai Viteazul. principii şi la ră. varăşii acad. Ştefan Peterfi, Otelâria electri- j din care 3278 tone la Loneo, i.
voievozii Ardealului, mai tîr- Un colocviu dc prefigurare membru supleant al C.C. al 2071 la Petrila, 2439 tone la
ziu Horia, Bâlcescu, tribunii a viitorului. Acest viitor a PC.R., vicepreşedinte al Con­ Nicolae Ceauşescu, secretar general
lui Avram Ianeu, împuterni­ prins deja contururi clare în siliului de Stat ol Republicii că de la C.S. j
ciţii plaiurilor hunedorenc ca­ imensul şantier al Centralei Socialiste România, loachim
re au subscris marele act al termoelectrice de la Mintia. Moga, prim-secrctar al Comi­ al Partidului Comunist Român, Hunedoara j
Unirii de la Alba lulia din In primele fundaţii din noul tetului judeţean de partid, Acţiunea nr. 1 în agricultură
1918. Şi tot aici au fost aduşi, cartier de locuinţe Dacia. In preşedintele Comitetului exe­ Sporindu-şi eforturile pen- I
tn lanţuri, 2 cci si zeci de ne­ fiecare zî din actualul cinci­ cutiv al Consiliului popular preşedintele Consiliului de Stat ai tru a asigura industriei con-
înfricaţi muncitori mineri nal. Deva incorporează în bu­ judeţean, Muria Groza, vice­ structoarc dc maşini si utila- I
oţclărici electrice dc la Com- i Strîngerea grab
participanţi la eroicele lupte nuri materiale investiţii în preşedintă a Marii Adunări Republicii Socialiste România jc din ţară. cantităţi sporite !
de clasă din august 1929 de valoare de circa 2 milioane Naţionale ; au fost prezenţi dc oţeluri speciale, colectivul j
la Lupeni, iar la îndemnul lei, expresia cea mai elocven­ membri ai biroului Comitetu­
partidului, în deceniul al pa­ tă a grijii partidului şi statu­ lui judeţean tic partid şi ai H U C U R E Ş T I bina Ut I siderurgic Ihinedoa-
trulea, s-au pus baze alianţei lui socialist pentru dezvolta­ Comitetului executiv al Con­ ra a îndeplinit cu 5 îile mai
clasei muncitoare cu ţărăni­ rea multilaterală a localităţii. siliului popular judeţean, de­ Deputaţii şi invitaţii în tru ­ m ulţum iri p entru atenţia deo­ devreme sarcinile dc plan pc J
mea. Festivităţile consacrate îm­ legaţi ai municipiilor şi ora­ niţi în sesiunea consacrată îm ­ sebită ce o acordaţi dezvoltă­ este a treia secţie dc pro­ nică a recoltei
10 (uni
Oţelăria
electrică
Un colocviu al Împlinirilor, plinirii septiccntcnarului au şelor din ţară şi din judeţ in­ plinirii a 700 dc ani dc exis­ rii şi înfloririi m unicipiului
pentru câ împlinirile ultimu­ îmbrăcat o atmosferă solem­ vitaţi pentru a participa la tenţă d o cum entară a m unici­ nostru şi vă asigurăm dc în­ : ducţic. după aglonicratorul
tregul devotam ent fată dc po­
piului Deva, in num ele m u n ­
lui sfert de veac au schimbat nă, plină de entuziasm robust, aniversare. La sesiune au citorilor. tehnicienilor, ingine­ litica internă şi externă a i vechi şi furnalele 7—8. din
din temelii faţa străvechiului dc hotârîro fermă pentru a fia I. MIRZA rilor, intelectualilor, al tu tu ­ : combinatul huncdorcan, care j
oraş, înseşi conţinutul şi sen­ viaţă sarcinilor cc revin mun­ T. ISTRATE SESIUNEA JU B IL IA R A A j a anunţat pînă acum acest j de porumb
surile existenţei sale. Nu fără citorilor, intelectualilor şi ţă­ ror locuitorilor din această CON SILIU LU I PO PU L A R j succes. ;
temei, un deputat al consiliu­ ranilor din municipiu din m ă­ străveche aşezare. adresează M U NICIPA L ; încărcătorii, topitorii şi I
lui popular municipal spunea: reţul program elaborat de C om itetului C entral al P a rti­ ; turnătorii care deservesc !
„Tn ultimii Ifi—20 ani, am fost Congresul al X-lea al Parti­ dului Com unist Romăn. d u m ­ j cuptoarele electrice, au ela- j P o ru m b u l de pe cîm p nu rii îşi văd liniştiţi de intere­
martorii unor prefaceri mai dului Comunist Român. In a- neavoastră personal, mult sti­ ! borat dc la începutul anului { in tră singur in h am b are ! A­ sele lor personale, ceea ce f a ­
m ate tovarăşe N i c o l a e ICONIINUAU IN FAO. o 2 of ; şi pînă acum peste sarcinile cesta este un adevăr arh icu ­
Ceauşescu. cele mai calde ce ca in final să scadă veni­
i dc plan Ia zi o cantitate dc noscut. V alabilitatea lui este turile unităţii şi retrib uţia la
i oţel special cc echivalează cu ignorată însă do conducerile ziua-m uncâ. Un . calcul sum ar
i metalul necesar pentru fa- uno r cooperative agricole din arată câ dacă se merge cu r e ­
j bricarea a circa 720 tractoa- ju d eţu l nostru care nu m a n i­ coltatul in ritm ul de pînă a ­
i re. Sporul dc producţie s-a festă nici o îngrijorare, deşi cum. producţia va fi strinsă
Adunări de dări de seamă în organizaţiile de partid ! obţinut îndeosebi pe scama situaţia e destul dc a la r m a n ­ abia pe la sfirşitul lunii d e ­
tă. faţă dc soarta producţiei
j ridicării productivităţii aere-
cem brie I
j galelor. 'd e porum b răm asă în cîmp.
Cu nim ic mai bună nu este
E xistenţa la data actuală a nici situaţia întîlnitâ la
! Fabrica chimică zeci şi sute de hectare ocu­ C .A P, Romoşel, unde p o ru m ­
fiind fructificate pe m ăsura
pate cu poru m b neeules într-o
0 sarcină principală— ridicarea tuturor Să apelăm din nou la p u te­ | Orăştie serie de cooperative agricole, (şi aşa destul de puţin), a ş­
bul de pe circa 90 de hectare
posibilităţilor, a
cerinţelor.
în tim p ce în m ajoritatea u-
rea co m parativă a cifrelor. m tâtilo r recolta se află în m a ­ teaptă de eiteva săptâm îm să
fie cules. S uprafeţe în sem n a­
In tim p ce echipa de la c u p ­ i Un alt colectiv, cel al Fa- j gazinată, face dovada lipsei te. reprezentând cite 20—50 de
echipelor la nivelul angajamentelor din depăşirea schimbului, i care continuă să-şi păstreze j dc răsp u n d ere şi a unei crase hectare, cu porum b nerecoltot
torul nr. 1 condusă dc Pavel
Orăştic. !
i bricii chiinîce din
lîerla deţine peste 50 la sută
nepâsâri din partea consiliilor
au răm as şi la cooperativele
cea condusă de A lex an d ru ■ locul în rîndul unităţilor in- ■ de conducere ale C.A.P.. c a ­ agricole din Gcoagiu, A urel
drelor tehnice şi
consiliilor
: dustriale fruntaşe din judeţ, {
Vlaieu. Deva, Jcledinţi. Ro-
Nojogan a elabo rat în c a ­ ; a îndeplinit cu mult înainte ţ populare respective. O v erita­ mos. Pisehinţi etc. D acă în u­
drul an gajam en tulu i doar j de termen prevederile planu- • bilă m ostră de indolenţă se nele din unităţile am intite s-a
In organizaţiile de partid au Ioc adunări generale o- Rezultatele bune obţinute, festivistâ a lipsii, nota dom i­ cileva zeci de tone de m e­ lui dc producţie cc i-au re- | intilncştc la C A P, Vaideî term inat sem ănatul, aceasta
nuale pentru dări de seamă. Ele constituie un bun prilej în acest an. dc oteluri) din nantă fiind exigenta, spiritul tal. O atare situaţie, cc v i­ j venit pe 10 luni. Potrivit cal- j (preşedinte V. Bălan). unde nu înseam nă câ înainte de a
schimbul B le-ar fi dat drep ­ combativ, dorinţa colectivu­
de analiza a activităţii desfăşurate pentru îndeplinirea in­ tul ca la ad un area dc dare lui dc a îi prezent cu rezul­ zează organizarea muncii, ■ culelor preliminare Iu finele j producţia nu s-a strîns nici înm agazina întreaga recoltă,
cele
de pe 100 hectare din
tegrală a sarcinilor economice pe anul 1969 şi a angaja­ de seam ă a com uniştilor să tate tot mai bune in în tre­ conducerea corectă a proce­ ■ lunii octombrie, întreprinde- j 259 p la n ific a te ! Cooperatorii se pot considera încheiate lu ­
sului tehnologie, a fost p re­
mentelor asumate în întrecerea sociglistâ, precum şi pen­ treacă mai pc larg în revistă cerea declanşată intre oţcla- zentă în cuvinlul mai m u l­ : rea va înregistra o producţie i din Vaidei consideră oare câ crările agricole de toam nă.
i globală valorică mai marc cu j
Acest lucru se pare însă (rea­
tru pregătirea condiţiilor înfăptuirii planului pe 1970, ulti­ succesele raportate In fa ­ rii hunedoreni Tonul clim a­ tor participanţi la. discuţii. j peste 4 000 OOn lei dccît pre- i p en tru ei de abia de acum in- litatea din teren cel puţin aşa
voarea hărniciei, talentului tului dc lucru, de analiză te­
mul an al cincinalului. şi priceperii colectivului ple­ meinică a stărilor dc fapt O pţiunea biroului, cele p re­ | văd sarcinile dc plan pentru j colo începe to am n a ? Sau a ş­ arată), câ este scăpat din ve­
teaptă ca porum bul să vină
Adunările care s-au ţinut pînă in prezent au dovedit dează. de altfel, num eroase a fost dat de d area dc sea­ văzute în planul dc m ăsuri î perioada care s-a scurs din ; j singur la m agazie ? S urprin de dere dc către consiliile popu­
• acest an.
spirit de înaltă exigenţă şi de răspundere, capacitatea co­ fapte, com paraţii. S pre edi­ mă a biroului prezentată do în scopul ridicării- tu tu ro r e ­ In primele trei trimestre [ faptul câ deşi starea vremii lare com unale şi organele a ­
gricole judeţene.
ficare cităm doar eâ din r e ­ tovarăşul Ion Dobriţoiu. O chipelor la nivelul celor mai
muniştilor de a găsi căile pentru punerea în valoare a po­ ; ale anului, in timp cc pro- 1 din ultim ele zile indică ap ro ­
le peste 2 900 tone de metal asem enea orien tare s-a do­ Evitarea pierderii recoltei
tenţialului de care dispun unităţile economice, hotârîrea elaborate peste prevederi, la vedit pe deplin justificată A. NAGY • ducii vi latea muncii a crescut ; pierea îngheţului şi a iernii, de porum b solicită eforturi
nu se m anifestă nici o grabă
i cu 2,3 la sulă faţă dc preve- j
lor de a face totul pentru sporirea producţiei, creşterea oţclâri.i nr. 1 din co m bina­ deoarece in activitatea echi­ • deri, s-au realizat 5 300 000 i ia recoltat. In loc să-şi strîn- m axim e din partea tu tu ro r
/ productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbu­ tul hunedorean. 1 275 tone pelor de lopitori există m o­ • lei economii şi 4 575O00 lei j gâ rodul muncii, unde s-au cooperatorilor, o preocupare
poartă sem n ătu ra inimoşilor susţinută pentru înm agazina-
nătăţirea calităţii producţiei, pentru creşterea eficienţei e­ dulaţii destul de mari. n u ­ ■ beneficii suplimentare. i
otclari din schim bul R Şi investit cheltuieli de zeci şi * rca granbicâ a întregii pro­
conomice a întregii activităţi. cu toate acestea atm osfera m eroase rezerve interne ne­ sute de mii de lei. eoopcralo- ducţii.