Page 93 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 93
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 28 OCTOMBRIE 1969
Conferinţa de presă a secretarului Nici o surpriză TEATRUL „IO N CREANGA* LA AL Vll-LEA FESTIVAL IN
de stat al S.U.A. privind apropiate în alegerile TERNAŢIONAl AL TEATRULUI PENTRU COPII
„lin spectacol magnific,
din Portugalia
le convorbiri americano—sovietice deosebii de expresiv"
W A SH IN G TO N 27 (A ger Rogers a subliniat că aceste lilitaten de a sc cheltui in LISABONA 27 (Agerpres). au stirnit entuziasm ul elevi
pres). — S ecretarul de stat «al convorbiri a r putea duce la co ntinu are sum e foarte m ari , Alegerile din P o rtu g alia nu RO M A 27 — Coresponden
S.U.A , WjUiam Rogers, a ţi „cele mai im portante nego in dom eniul arm am en telo r au rezervat nici o surpriză : tul Aqerpres, N. Puicea. lor tuturor şcolilor din V en e
nut o conferinţă de presă cieri pe care S.U.A le-au dus nucleare strategice pentru ca partidul dc g u vern ăm în t U- transm ite : T im p de zece zi ţia şi Vencţia-Mestre. „Un
consacrată apropiatelor con vreodată". S ecretarul de stat peste ciţiva ani situaţia să fie nîunea N aţională a obţinut lc s-a desfăşurat la Veneţia spectacol maqnific, deosebit
de expresiv, interpretat
cu
vorbiri am cricano-sovietice de am erican a arătat eâ alit a ti aceeaşi în dom eniul ra p o rtu toate ccic 130 dc locuri în A ccl de a! V il-tea festival in vioiciune de către o trupă ce
lui de forţe d ip tre ele. S ub li d u n a re a N aţională. G rup ările tei naţional al teatrului pan
la H elsinki privind e x a m in a tudinea S.U.A., cil si cea a niind că d esfăşurarea nego de opoziţie, căro ra li s-a p e r iru copii. La cilii ia din acest dem onstrează personalitate şi
rea uno r problem e legate de U.R.S.S. la aceste negocieri cierilor nu d epinde de evolu mis — prinlr-o m an ev ră mai JAPONIA. Populoţio din oraşul Fuji luînd atitudine prinlc-o an ou luat parte colective a r înalt nivel artistic" — ne-a
viitoarele tratativ e dintre cele este „serioasă şi realistă" ţia situaţiei internaţionale, el m ult sau mai puţin subtilă a manifestaţie împotriva conducerilor fabricilor care manifestă ne* tistice din Franţa. Iugoslavia. declarat A lcssandro Brissoni.
a d eclarat că aceste tratativ e guvernului — să participe Rom ânia şi Italia. cunoscutul regizor al T eatru
două ţâri în problem a lim ită Cele două (ări. vt afirm at păsare faţă de poluarea atmosferei.
a r trebui să influenţeze a t pentru prim a oară la alegeri, Teatrul „Ion Creanqă" din lui pentru copii din Milano.
rii arm am en telo r nucleare. Rogers, sini conştiente dc inu- m osfera relaţiilor d in tre state. nu vor avea nici un d ep u tat Bucureşti a interpretat la La rîndul său, Raffaelc La-
R eferindu-se la chestiunile in noul P a rla m e n t Ele şi-au Tealro di Palazzo Grassi" şi ragna, directorul Teatrului
care vor fi abordate cind vor desfăşu rat cam p an ia in con Japonia „Ziua internaţională la „Teatro Corso" basmele de copii din R o m a. a spus :
Cmive de MairviSIe începe negocierile de fond, diţiile unor restricţii severe „Rcqele cerb“ de Carlo Goz- ..Cocoşclul neascultător" este
si persecuţii de tot felul, şi,
ccl mai bun spectacol pentru
Rogers a d eclarat că delega
zi. in rcqia lui N. A l. l'osca-
ţia am erican ă va su pu ne dis in cele mai m ulte cazuri, nici a luptei împotriva războiului" ni. şi ,.Cocoşclul neascultă copii pe care l-am văzut vreo
cuţiilor o su spend are a p ro nu au p u tu t lua contact cu tor" dc Ion Lucian Spectaco
iniYiiii Ba afi doilea tur ducţiei de rach ete cu focoase alegătorii. De altfel, corpul e- TO K IO 27 — C oresp o nd en luînd p arte peslc 800 000 de lele — îndeosebi „Cocoşclul zentaţi, neapărat, şi la pre
dată. Vă in cită m să-l
Ro
m ultiple şi o lim itare a a rm a
m entelor nucleare strategice lecloral nu a cup rin s decit 20 tul Agerpres, Florea Ţuiu, persoane. Un m arc m iting a n e a s c u ltă to r in te r p r e ta t, in ma".
intreqim e in limba
italiană
tran sm ite : „Ziua in tern aţio n a
a v u t loc si la Naha. capitala
de scrutin defensive şi ofensive El nu a la sută din populaţie, lă a luptei îm potriva războiu Insulei O kinaw a
exclus nici posibilitatea ab o r
dării u n o r chestiuni cum a r fi im ensa m ajo ritate a cetă ţen i lui" s-a d esfăşurat în Japonia
PA R IS 27 —- C oresponden ziţie" — astfel apreciază, de Încheierea tratatu lu i p entru lor adulţi fiind excluşi de la sub sem nul cererilor insisten
tul Agerpres, G corges Daseal. pildă, „Lc Figaro" rezultatul dcnuclearizarea fundului m ă vot prin condiţii de cens, te de an u lare a T ratatu lu i de
transm ite : S ecretarul general celui de-al doilea tu r dc sc ru rii şi pentru lim itarea a rm a ştiinţă dc carte şi c o m p o rta securitate japono-am erican .şi
al P artidu lui Socialist U nifi tin dc la Yvelincs. Un punct m entelor chim ice şi biologice. m en t politic. de retrocedare im ediată şi n e
cat. Michel Rocard, ra re a de vedere sim ilar a ex p rim at condiţionată a Okinawei. A c ţ i u n i r e v e n d i c a t i v e
fost sprijinit de toate forţele şi F rancois M ittcrrnnd, fostul La dem onstraţiile de săptă-
de stingă, a H.ştigal d u m in i candidat unic al siingii in a m îna trecută au participat, a-
că m an d atu l dc deputat in legerile prezidenţiale din 1965, pronpe 200 de p artid e şi orga
circum scripţia Yvclinos. din care a apreciat rezultatul vo O încercare de lovitură nizaţii de masă, p rin tre care
apro piere de Paris El l-n in tului dc la Yvelincs ca „un P artidul comunist, Partidul
frint în al doilea lur de seni sem nal al redresării stingii socialist, Consiliul general al
lin pe rnndidatul actualei franceze". de stat în Tanzania sindicatelor ..Sohyo”, F ed era
m ajorităţi guvernam entale, Po dc altă parte, observ ato ţia sindicatelor independente,
fostul prem ier M auricc Couve rii constată şi faptul că in- DAR ES SALA AM 27 (A- „C huritsu Rorep", F ederaţia
dc Murvillc. C andidatul M in fringcrca lui Couve dc M u r nii naţion ale a oam enilor ferm ierilor din Japonia. Prin
gii a in tru n it f>3.ll la sulă din villc se datorează inlr-o o are gerpres) — A utorităţile din muncii. Michael Kam alizu, am ploarea lor, aceste acţiuni
voturi, faţă dc 46.2 la sulă re care m ăsură şi atitudinii unei T anzania au dejucat şi lichi alte personalităţi politice, ofi s-au dovedit a fi cele mai
i au revenit adv ersarulu i său. părţi a electoratului centrist dat o tentativă de lovitură de ţeri mari. incepînd din 1960, cind
Succesul secretarului gene care a refuzat să urm eze ap e stat. a a n u n ţa t preşedintele A cţiunea iniţiatorilor lovi a fost revizuit T ratatu l de se
ral al P.S.U. şi eşecul fostului lurile lansate de m iniştri ren - Julius N yerere, intr-o d ecla turii de sta t nu s-a b u cu rat cu ritate japono-am erican. In
raţie făcută la o reu n iu n e a
prim -m inistru constituie în trişti dc a da votul fostului conducerii p artidului dc gu- de nici un sprijin, sc sub li faţa valului de manifestaţii,
ochi» tuturor observatorilor prem ier Acest fenom en riscă v ern âm în t din T anzania niază în declaraţia g u v ern a autorităţile au mobilizat peste
m entală.
politici un evenim ent de un să erev zc anu m ite problem e Intr-o d eclaraţie g u v ern a 25 000 de poliţişti în p rincipa
Ar
indiscutabil răsunet „A vertis în sinul m ajorităţii, din care m entală, dată publicităţii la Din Z anzibar co resp o n den lele puncte ale capitalei, care
m ent pentru m ajoritate", şi face parte acum şi C entrul Dar Es S alanm , se precizea tul agenţiei UPI relatează că au intervenit eu brutalitate, o-
poale, „renaştere pentru opo D emocratic ză că persoanele im plicate in patru d in tre autorii încercării perlnd 1 220 de arestări. Cu
această acţiune au fost ares do lovitură de stat au fost e prilejul „Zilei internaţionale
tate in u rm ă cu două săp tă- xecutaţi luni dim ineaţa prin de luptă îm potriva războiului",
mîni in capitala ţării .şi vor îm pu şcare în piaţa publică. m uncitorii ap arţin in d unui n u
fi d eferite justiţiei. P rin tre Alte zece persoane au fost m ă r de 490 dc federaţii sin d i
persoanele arestate se află con dam nate la închisoare pe cale au declarat num eroase
fostul vicepreşedinte al Zan- diferite term ene. P rin tre cei greve M itinguri şi d em o n stra
zibarului, înainte de p rocla executaţi, m enţionează ag en ţii ale forţelor progresiste ou
m area independenţei insulei, ţia citată, s-ar afla A bdulla av u t loc nu num ai în capi ta
A bdulla Knssim H anga, fos Kassim H anga şi Michacl K a iâ. ci în întreaga ţară, la ele FRANŢA. La Paris membri ai Uniunii franceze ai micilor
tul secretar general al U niu malizu. meseriaşi şi muncitori independenţi, au demonstrat împotriva
taxelor fiscale prea mari.
K E N Y A Demonstraţii violente ale opoziţiei r it m „Lacrimi
M uncitorii com paniei de autom obile „Renault"
Arestarea liderului opoziţiei din Mans. uzină care a fost închisă sim bâlâ din o r
dinul conducerii, ca u rm a re a grevei d eclarate de şi zîm bete
J NAIROBI 27 (Agerpres). - bului Luo, au devenit mai Jo m o K enyatta, soldate eu salariaţii dc la atelierul dc tratam en te termice, au
A fost restabilit calm ul in frecvente d upă asasinarea m o artea a 11 persoane, O gin ocupai luni d im ineaţa uzina. H otârirea a fost luată
oraşul ken.vot K isum u, unde fostului m inistru al econo ga Odinga, lider al partidului s m u c it ă (hipă a rrrâ ’/.a,' m i prilejul unui miting al ce ui închi
la 25 octom brie au av u t loc miei. Tom M’Boya. dc către de opoziţie U niunea P o p o ru lor 3 000 de m uncitori, organizat dc confederaţiile
puternice incidente intre de un m em b ru al tribului K iku- lui, a fost arestai luni la d o sindicale C.F.D.T. şi C G T
m on stran ţi şi poliţie, re la te a yu. a căru i d o m inaţie politică miciliu. relatează din Nairobi t t
ză agenţia UPI. Incidentele este contestată. A sasinarea corespondentul agenţiei AP N E W Y O k tk soare
au izbucnit cu prilejul vizitei fostului m inistru al economiei Cu 24 de orc înaintea inci
pc care preşedintele Jom o a provocat, dup ă cum se ştie. dentelor, autorităţile din K e In editura T id cn " a apă
K cn yatla a efccluat-o în a- violente d em onstraţii ale nya au a restat şi alţi m em bri Peste IfO 000 dc m unci toii dc Ia fabricile şi uzi rut docum entarul Lacrim
reastă regiune a Kcnyci. si m em brilor tribului Luo din ai p artid u lu i U niunea P o nele societăţii „G eneral Electric Co". au declarat şi zim bete in închisoare
tuată in aprop ierea Lacului care provenea şi Tom M'Bo- porului. Ş tirea arestării lide luni grevă, ca u rm are a disputei d in tre p atron at şi sem nat de ziaristul norve-
Victoria Potrivit datelor fu r ya, soldate cu n u m eroase vic rului opoziţiei a fost confir sindicate în legătură cu incheicrea unui nou con
nizate de poliţia din K isum u, time m ată dc m em brii fam iliei a tract de m uncă. Vechiul contract a e x p irat dum inică qi.an Olaf Brunvand. Paqi-
»n cursul incidentelor au fost C ercurile politice de la N a i cestuia noaptea. Iară a se p utea aju n g e la un acord în pri nilc docum entarului au fos'
ucise cinci persoane, iar alte robi, scrie agenţia UPI. au vinţa prevederilor viitorului contract. Im pasul a s u r scrise dc B runvand cu 27 dr
P artid u l U niunea P o p o ru
43 au fost rănite. In rîndu- fost surp rin se de violenţa d e lui, form at din m em brii dizi venit in problem a revendicărilor sindicatului dc a ani în urm ă intr-o inchisoa
rile dem on stran ţilor au fost m onstraţiilor organizate dc o denţi ai p artidului de guver- se proceda la noi m ăriri de salarii. re hitleristă Autorul ma
o perate num eroase arestări. poziţie in tim pul vizitei p re nâm int. U niunea N aţională G reva generală a m uncitorilor dc Ia „General nuscvisului, pe atunci în vir
A genţia UPI relatează că pe şedintelui Jom o K enyatta in A fricană din Kenya, se opune Electric", una din cele mai im p o rtan te societăţi p ro stă dc 25 de ani, fusese con
străzile oraşului patrulează u- oraşul K isum u P reşedintele actualei politici interne şi e x ducătoare de echip am ent m ilitar (lin S.U.A., este pri dam nat la 12 ani închisoare
nitâţi p aram ilitare şi ale p o Jom o K enyatta a declarat, terne prom ovate dc guvernul ma care se produce in tim pul A dm inistraţiei Nixon. pentru că refuzase să-şi sa
liţiei potrivit agenţiei UPI. că va preşedintelui Jom o K en yatta tisfacă serviciul militar.
Provincia Nyanza, situată lichida partidul de opoziţie E xprim indu-şi dezacordul eu Cartea cuprinde o qaicrie
în p artea de nord a Kcnyci, condus dc Oginga Odinga. politica şefului statului. t)gin- GENEVA variată de personaje — oa
este locuită dc tribul Luo. c a ga O dinga şi-a prezentat d e m enii din închisorile create
ic sprijină opoziţia condusă dc de nem ţi în Norueqia.
misia din funcţia dc v icepre
Oginga Odinga, rost kvicepre- NAIROBI 27 (Agerpres). — Potrivit datelor unui rap o rt publicat la G eneva Un loc de seamă este a
şedinte al ţării. D em on straţii D upă incidentele care au şedinte al Kenyei, constituind dc către U.N.I C U F., in A m erica L atină sînt în p re coi dat in carte tinerei qer-
le ostile au to rităţilor c e n tra av u t loc in oraşul K isum u, cu partidul dc opoziţie U niunea zent 23 m ilioane do şomeri, in special in rindul ti m ane Hiltqunt Zassenhani.
le, organizate de m em brii tri prilejul vizitei preşedintelui Poporului. neretului. E xperţii O.N.U. sînt dc părere că proble care şi-a riscat in repetat
m a şom ajului în rindul tineretului va deveni în vii rînduri viata, ajutîndu-i pe
tor şi mai acută, d eoarece ţările din America dc Sud prizonierii norvegieni şi d a
au cea mai ridicată rată dc creştere a populaţiei. nezi. Ea reprezenta singur,i
Acelaşi rap o rt arată câ in A m erica L atină n u lor tcqătură cu lum ea din
C U R IE R C U R IE R C U R IE R continuă m ig rare a ţăran ilo r sp ic oraşe în cău ta re afară Hiltqunt lucra în inchi
m ărul oam enilor care locuiesc in slum suri sc cifrea
ză la ap ro x im ativ 100 dc m ilioane
Se rem arcă o
soare ca cenzor şi transla
de lucru, sporind astfel a rm a ta şom erilor tor. Printre alte indatorir
ca avea şi sarcina de a cil
scrisorile deţinuţilor şi a a
LONDRA sista la întrevederile prizo
brie, cu prilejul ceremoniei ofi m erilor norveqieni eu pasto
ciale, care va avea loc Io Po- UN 7INAR DIN LOCA
Potrivit ziarului „Sunday Mirror", BATERIILE DE COAS* Academia de Ştiinţe a Sue lotul concertelor din Stoekholm. LITATEA VANNES (Breto- iul. Era obliqată să reţină
TÂ SPANIOLE AU DESCHIS FOCUL ASUPRA PACHE diei o otnbui PREMIUL NO- nia) A MURIT SI A REÎN M ajoritatea greviştilor britanici din sectorul m i şi să raporteze com anda
BOTULUI BRITANIC „UGANDA" trăgind 18 obuze m di BEL PENTRU ECONOMIE pro VIAT DE DOUA ORI. Pe nier au reluat luni lucrul, d a r m işcarea grevistă sc meniului, despre lot ce s-a
recţia vasului în momentul cind acesta se afla în apropie fesorilor Ragnar Frisch (Norve cind era consultot de un extinde in sectorul industriei de autom obile şi al vorbit, in cursul întrevederii
rea Gibraltărului. Pachebotul „Uganda", care aparţine gia) şi Jon Tibergen (Olanda). - Guvernele statelor socialiste medic, tinărul Joe Bue a tran sp o rtu rilo r publice. precum şi despre conţinuţii,
companiei „British India", revenea dintr-o croazieră in Premiul va (i remis celor doi semnatare ale Apelului de Io suferit o sincopa şi a de In mine, rezistenţa greviştilor sc an u n ţă a fi scrisorilor Hiltqunt îşi. înde
Meditcrana, avînd la bord 900 de elevi şi se îndrepta spre laureaţi de regele Gustai VI Budapesta — Republica Popu cedat. Dor moartea sa nu încă puternică în com itatul Vorksliire şi în ţâra G a plinea însă aceste indatorir
capul Trafalgar. Intr-o declaraţie (acută presei, căpitanul Adoll ol Suediei, la 10 decem- lara Bulgaria, Republica So o durot decit 45 de se- lilor. Lucrul a fost oprit com plet Ia U2 incle „Vaux- aşa cum credea ea de cuvi
vasului, Eric Plowman, a menţionat că mai multe obuze au j cunde, căci medicul con- hall", iar firm ele „Kootes" şi „Lucas" sint serios inţă : introducea intre rin
afectate de stag n area producţiei.
explodat în apropierea pachebotului. Surse informate din cialisto Cehoslovaca. Republica j sultant a reuşit să-l rea- L ucrătorii din m etroul londonez au an u n ţat o durîlc scrisorilor adresaţi
Democrată Germană, Republi | ducă la viaţă cu ajutorul deţinuţilor cuvinte de in
londra au anunţat câ reprezentanţa diplomatico a Morii Agenţia Taniug anunţa unor masaje cardiace. O în treru p e re a lucrului de 24 orc p entru ziua de curajare şi. le comunica, pri
Britanii Io Madrid a luat contact cu autorităţile spaniole că duminică. în zona oro- ca Populară Polonă, Republica oră moi tîrziu, el o fost m arţi. A ceastă grevă coincide cu deschiderea noii zonierilor inform aţii im po r
Socialistă România, Republico
pentru a elucida cauzele care au dat naştere acestui inci sului Banio Luko, s a pro Populară Ungară. Uniunea Re victima unei noi sincope, sesiuni p arla m e n ta re şi se apreciază câ va produce tante Sărea totdeauna în a-
n serioasă p e rtu rb a re a circulaţiei londoneze.
julorul celor care aveau eeo
dent. dus UN PUTERNIC CU si medicii clinicii unde se Afît greviştii din industria de autom obile, cit şi mai marc nevoie
TREMUR DE PAMINT, ca publicilor Sovietice Socialiste - alia pentru internare nu
re la epicentru o avut in ou convenit să organizeze LA au putut decit sa consto- cei din tran sp o rtu ri cer îm b u n ătăţirea condiţiilor de Prudenţa nu este o vir
lucru ş» m ajo rarea salariilor.
tensitatea de gradul 8 Nu PRAGA, LA 30 OCTOMBRIE te moarteo sa clinică. In- tute a mea. Prefer să-mi
TRAFICUL FEROVIAR INTRE a putut fi stabilit încă nu tervenţio lor energică, in pierd capul decit inima~ —
MILANO SI TORINO A FOST mărul morţilor şi răniţilor, 1969. O CONSFĂTUIRE A MI cursul căreia au fost folo răspundea Hiltqunt cind i
CA URMARE A PLOILOR TO DUMINICA BLOCAT co urmare dar se apreciază că este NIŞTRILOR AFACERILOR EX site şi şocuri electrice, se recom anda prudenţă
RENŢIALE din ultimele zile, in o unei explozii. Doi stîlpi oi re considerobil. Numeroose TERNE, pentru examinarea u l-ou reînviat din nou pe Pentru ajutorul şi sprijiniţi
departamentele columbiene ţele» electrice s au prăbuşit. In locuinţe şi unele între nor probleme legote de pregă pacient. acordat prizonierilor norve*
Văile şi Antioquio s-ou produs urmo cercetărilor întreprinse de prinderi industriole ou fost In prezent, acesta se A g e n d ă e c o n o m ic ă qieni în tim p u l războiului.
olunecori de terenuri core ou poliţie o mai fost găsită o în distruse sau avariate. A- tirea conferinţei generoi-euro- şimte bine. ea a fost distinsă cu ordinul
provocat moartea a 43 de per cărcătură de explozibil. Nu s-au limentoreo orosuluî cu cu pene. S fin tu i Ulav.
soane. Căile de acces dintre înregistrat victime, totuşi pagu rent electric şi apă a fost Ei fi datoreşte şi Brun-
cfifcrile localităţi au lost bloca bele moteriole slnt apreciabile. întreruptă din cauza ava • In lr-o decloraţie fâcutcv pre ovea convorbiri cu o d ele g aţie eco vantl salvarea m anuscrise
te. In portul Buenaventura ră- Autorii atentatului n-ou fost riilor Io liniile de inolto ie i Io sosirco so io P o rii, după nomico iugoslovă cu privire lo si lor sale. P urtind asupra sa
min stocate circa 90 000 tone descoperiţi. tensiune şi la reţeaua de Un grup de medici şi oameni de ştiinţă americani au v u ito făcută in U niunea Sovietică, tu a ţia ro ta ţiilo r economice şi o foile scrise. Hiltqunt le-a
m inistrul economiei ii finanţelor ai
dc mărfuri. Autorităţile depun conolizore. comunicat la o conferinţă organizata pe tema luptei contra Fronţer, Valery C iscord d'Eslaing, o schim burilor de m ărfuri dintre cele scos cu riscul vieţii din in
doua ţă ri, precum şi cu privire lo
eforturi pentru o degoja căile Cutremure de moi mică infecţiilor microbiene că au făcut O DESCOPERIRE EXTREM relevoi că colaborarco dintre p o s ib ilită ţile de întărire o colabo cinta închisorii şi le-n păs
de acces şi a reduce pe cit intensitate (grodul 3,5) s-ou DE IMPORTANTA : Şl ANUME CA ARTRITELE REUMATICE U.R.S.S. (i Franţa nu c ite numai rării industriale a firm elor vest- trat pînă la sfîrşilul războ
de o 'd in economic, ci in acelaşi
iului. Ulterior, ea le-a trimis
posibil pagubele pricinuite de ÎNTINDERI VASTE DIN STA înregîstrot şi Io Zagreb, SINT PROVOCATE DE UN VIRUS. Cercetările au fost iniţia tim p politic. germane cu întreprinderile iug o sla în Norvegia, autorului.
ve. De asemeneo.
vo» ovea loc
inundaţii. TUL INDIAN ANDHRA PRA- Slavonslri, Brod, Doboi, Ze- te de dr, Thomas Brown de Ia Universitatea din Washington E iiilâ perspectivo co Fronţa să convorbiri intre organele de ip c c io -
DESH SINT IN PREZENT AFEC niţo, Djokovi. Maribor, şi un grup de oameni de ştiinţă de la Institutul Smilhsonî- devină in viito rii trei a n i prim ul lita le ole celor două ţă ri cu p ri B r u m â n d a pierdut însă
lu m ilo r o) U niunii Sovietice — o
TATE DE INUNDAJII. In regiu Saroievo şi în alte locali an. Drept cobai, cercetătorii au avut o gorilă in vîrstă de vire la borale jurid ice ale investi m anuscrisul şi au trecut
♦ O * , odougot m inistrul fra n ce i. £1 o sub- ţiilo r comune de ca pita l. im ufi ani piuă cind acesta a
Opt peisoone ou lost ucise nea Krishna, situată in apropie tâţi. 8 ani numită Tomoko care suferea de această boală de Im iot că in b o ia co la b o rării dintre
si alte sopte rănite intr-un AC re dc coastă, se află sub opo Luni dimîneaţo, în ora moi multă vreme. Tratamentul constant aplicat cu tetroci- cele două (ori, o rachetă sovietică • După rcevoluorco m ărcii, pia fost reqăsît cu totul intini-
*a depune m 1V70 pe lu n ă un io
CIDENT DE AUTOMOBIL care o suprafaţă cultivată de aproxi şul Bonio Luka o lost în dine a dus Io o îmbunătăţire a bolii acesteia şi a stării ier france/. M in itlru l economiei |i fa ograră o C om unităţii Economice plntor. Criticii remarcă în
s-o produs duminică seoro pe mativ un milion de acri. In registrat un nou cutremur sale generale. Totodată, ei au reuşit să localizeze un mi fin an ţelo r a l Franţei o a râ la l, tot europene se a lto in lo ţa unor nor unanim itate sinceritatea.
una din străzile oraşului India- cursul săptomînii trecute, în o- dc pămint. Sc relatează croorganism pe care l-au numit micoplasmo, agent care, odolo, că U.R.S.S va a chi/iţro n u d ificu ltă ţi. Reevaluarea ontroneaia simplitatea şi u m anitatea"
in special o scădere o veniturilor
din Fianţo tuburi de o ţe l de mari
nopolis. O maşină a intrat în ceoslâ zonă si-ou pierdut via co acesta nu o provocat potrivit afirmaţiilor lor, este cauza care provoacă artrita dim ensiuni pentru transportul goie- a gricu lto rilo r vesl-germani. C auta te acestei curţi. „Lacrimi. şi
plină viteză intr-un parcaj, sur- victime omeneşti : numărul reumatică. lor d in Sibena p se vo construi in c ip lic ă prin acceo ca d in ItJ ] zim bete în închisoare" esi.
prin cipa le le preţuri agrare sini li
prinzind mai multe persoane o- ţa. co urmare o inundaţiilor, răniţilor este mare comun o u rin ă de cam ioane, a că sate in u n ită ţi de colcul, ovind la o „povestire despre eroisr-i
rei producţie va fi valorificată pe
flate acolo. şopte persoane. ter(e p ieţe. b o ia dolarul, ceco ce face ca o- tovărăşie şi voinţă. Acea:
lu rc i e n d cursul m ărcii se ridică, tă carte trebuie să devin '
a g ricu lto rii vest-germani o bţin în o lectură obligatorie ucntru
# O dele g aţie economică vest moneda (o rii lor preţuri m ai mici. tineret“ — se spunr într-><
C U R IE R C U R IE R C U R IE R m ten, preşedintele C om itetului a d esporlotorii d in celelalte stolo recenzie apărută în ziarul
germano, condusă dc E. W. Mom-
O a lta consecinţa este aceea că
m inistrativ al Uniuni» industriaşilor
.,M anskaps A v i sa".
membre ole Pieţei comune pol vin
vest-germon». a sosit la Belgrad, in-
Ir-o v iiilă de trei /ile . de m ărfurile lor pc p ia ţo vest-ger-
mono la preţuri mor avantajoase,
D ele g aţia economică vest-germo- concurind ostiei tn mod direct p ro
nâ, rnlotm ooiâ age n ţia Taniug, vo dusele vesl-germone.
TIPARUL; Întreprinderea poligrafică Deva.
H Ub.Ş