Page 94 - Drumul_socialismului_1969_10

7T

’w £ W PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Anul XXI Redacţia

Nr. 4610 şi administraţia

ziarului
Miercuri
DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. ,Î5.
29 octombrie telefoane : redacloi şef - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redorţie
1969 şi secţia viaţa de partid - 2138 ; sec­
ţiile cultură-spoit şi probleme cetăţe­
neşti - 8317 ; secţia scrisori, documen­
tare şi externe •• 2317 ; secţia industrie
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN U IUNEDOARA Al P.C.R Ş! 1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN viciu între orele 16—24 - 1585.
4 PAGINI, 30 BANI şi administraţia - 1275 ; telefon de ser­
■ ; A - • : '■■■. v

Trimestrul IV—hotărltor pentru înfăptuirea sarcinilor economice Şedinţa de lucru I Vizita in ţara noastră

Un director şi un şef de şantier la Consiliul preşedintelui Consiliului

judeţean a!
se învinuiesc reciproc pentru debilitatea Frontului Unităţii de Miniştri al Olandei

unei întreprinderi care a costat milioane Socialiste Miniştri au avut loc, m arţi prim at dorinţa com ună de a economiei naţional© .R o m â ­
Rom ânia şi O landa şi s-a e x ­
La Palatul
Consiliului
dc
nia '60". îm p reu n ă cu preşe­
dim ineaţa, convorbiri oficiale dezvolta colaborarea b ilatera­ dintele Cam erei de Comerţ,
Ieri. Consiliul judeţean al intre preşedintele Consiliului lă Au fost analizate m ijloa­ Victor Ioncscu, oaspeţii o la n ­
Avind ca bază de por­ vină o unitate economică ro­ toarc de pinâ acum Ţaţă dc produse în viloarc* dc 8 300 Frontului Unităţii Socialiste, dc Miniştri al Republicii S o ­ cele de valorificare mai lar­ dezi au vizitat Pavilionul c e n ­
nire necesitatea şi obliga­ bustă. cu realizări care să prevederile planului iniţial, Ici Cifre dcnEOrii, realizări a organizat o şedinţă de lucru cialiste România, Ion G heor­ gă a posibilităţilor care exis­ tral şi Pavilionul economiei
tivitatea îndeplinirii tuturor justifice cele peste 130 milioa stabilite pe baza actului do de mic meşteşlgar, nu dc în­ la care au participat preşe­ ghe Maurcr, m inistrul aface­ tă în vederea adincirii şi d i­ forestiere.
indicatorilor planului pe ne lei investite de stat în con­ punere in funcţiune şi a g ra­ treprin dere inajstrialâ. a că­ dinţi şi secretari ai consiliilor rilor externe, Corneliu Mă- versificării colaborării econo­ La plecare, preşedintele
trimestrul IV şi pe anul in strucţia acestui obiectiv in ficului dc atingere a p aram e­ rei raţiu n e d ea fi este pro­ locale ale Frontului Unităţii nescu. şi preşedintele Consi mice. tehnieo-ştiinţificc şi c u l­ Consiliului de M iniştri al O ­
curs, un colectiv de redac­ dustrial modern. trilor tehnico-econonuei pro­ ducţia m odernţ de masă. Ele Socialiste, reprezentanţi ai o r­ liului de Miniştri al Olandei, turale rom âno-olandczc. De a ­ landei a sem nat fn cartea de
tori a continuat investiga­ Ce arată însă realitatea ? iectaţi, în trei luni s-au rea­ arată elocvent, fără putinţă ganizaţiilor dc masă şi o b ­ Pict de Jong, şi m inistrul n- sem enea, o avut loc un onoare a expoziţiei
ţiile incepute sâptâmîno Din capul locului sc im pune lizat num ai 5,36 milioane lei de tăgadă, că Itl.P.B. Bîrcea şteşti, activişti de partid şi de facorilor externe. Josoph schim b de păreri asupra unor In tim pul vizitei, oaspeţii o­
trecută la întreprinderile precizarea că actualul portret din 10 milioane la producţia dom neşte o star de lucruri stat. Luns aspecte ale situaţiei in tern a­ landezi au fost însoţiţi de
care prezintă restanţe fa­ economic al întrep rin derii de globală şi 3 330 m elri cubi de In cadrul şedinţei s-au d is­ La convorbiri au participat ţionale, de interes comun. Vasile Gliga, ad ju n ct aî m i­
ţă de prevederi. prefabricate din beton prezin­ prefabricate din 8 000 prevâ cutat problem e actuale şi dc Cornel Burtică, m inistrul co­ nistrului afacerilor externe, şl
De data aceasta este tă trăsăturile unei unităţi de­ zuţi. Cu alte cuvinte s-au pro­ E S E E C S E J perspectivă, insistindu-sc asu­ m erţului exterior. Vasilc Gli- T ud or Jianu, directorul p ro ­
virată conducerea între­ bile Drept argum ente stau dus zilnic cite 43 mc de pro­ pra necesităţii activizării tu ­ ga, ad ju n ct al m inistrului a- In dupâ-am iaza zilei dc tocolului din M.A.E.
prinderii de prefabricate înseşi realizările neconvingâ- duse şi s-au vîndut şi încasat turor consiliilor m unicipale, faeerilor externe. Ion Morcga marţi, preşedintelui C onsiliu­
din beton de la Bircea şi orăşeneşti şi com unale ale ad ju n ct al m inistrului co n ­ lui dc Miniştri al Olandei,
constructorul acestei noi Frontului Unităţii Socialisto, strucţiilor de maşini. Ion Pict dc Jong, persoanelor ofi­
unităţi — Şantierul 503 A­ a desfăşurării dc către aces­ Stanciu ad ju n ct al m inistrului ciale olandeze care îl însoţesc. M arţi seara. am b asado rul
legerea nu este nici intim- tea a unei activităţi p erm a­ agriculturii şi .silviculturii. Ic-a fost rezervat un program O landei la Bucureşti, Dirfc
plctoare, nici subiectivă. nente şi îm bunătăţirii co n lu ­ Gcorge El ian. am basadorul dc vizite in Capitală S trăhă- van Eysinga, a oferit o re ­
cepţie, cu ocazia vizitei ofi­
tînd arterele oraşului.
dc-u
Aici s-ou înrădăcinat şi crării cu organizaţiile dc m a­ României In Haga. Cornel lungul cărora num eroşi bucu- ciale în R om ânia a preşed in­
persistă incâ de la pune­ să şi obşteşti in acţiunile în ­ Vladu, director în M.A.E. reşteni au salutat cu căldură telui Consiliului de M iniştri
rea in funcţiune o seamă treprinse. S-au indicat ca m e­ Din partea olandeza, la con pe oaspeţi, coloana de maşini, al Olandei, Pict de Jong, şi a
de neajunsuri şi abateri tode dc lucru dezbaterile p u ­ vorbiri au participai Dirlc van escortată de motociclîşti. s-a m inistrului afacerilor externe,
de la calea ce trebuie s-o blice asu p ra unor problem e Eysinga. am basadorul O landei Îndreptat spre Popeşti— Lcor- Joseph Luns
urmeze linârul colectiv al locale de interes general, e- la Bucureşti. J A de lia n te , doni, undo a fost vizitat m a ­ Au participat Ton G heorghe
intreprinderii pentru afir­ fecluarea unor studii pe p ro­ director general al afacerilor rele com plex dc soro < on- M aurcr. preşedintele Consiliu­
marea sa in viata indus­ bleme social-polilice etc. politice din M A E .. D. M *truit prin cooperare cu firme lui dc Miniştri, Ilie M urgu-
trială a judeţului. O îndatorire principală a llingnalda. consilier la cab i­ olandeze lescu. vicepreşedinte a! M a­
De ce ? lată întrebarea :fv consiliilor locale ale F ro n tu ­ netul prim ului m inistru. K. Au fost vizitate apoi uncie rii A dunări Naţionale. C orne­
la care am căutat răspun­ lui Unităţii Socialiste este dc W. Ucinink. şeful direcţiei dîn noile cartiere ale o raşu ­ liu Mânescu. m inistrul aface­
suri. a veghea asupra modului cum Europa <1 in M.A.E. C. J W'a< - lui. rilor externe, m iniştri, co nd u­
deputaţii consiliilor populare Icvvitz. secretar p articu lar al cători de instituţii centrale,
| f I — ale căror can d idatu ri le-au m inistrului afacerilor externe. însoţiţi de arhitectul şef al oam eni dc ştiinţă şi cultură,
întrep rin derea de prefabri­ H p I P ' ; propus şi susţinut — îşi înde­ Borgman B ro u w ci. asistentă Capitalei Tiheriu Rîcci, oas­ generali, ziarişti.
peţii olandezi au luat cunoş­
cate din beton dc la Bîrcea a plinesc m andatul încredinţat, personală a m inistrului afaee tinţă de realizările edililor Au luat parte persoanele o-
debutat in circuitul economic bă organizeze consfătuiri şi iilor externe. Arnold van ficialc olandezo care însoţesc
la 30 iunie ac., cînd in a t ­ întilniri cu ci. sâ-i aju te in Walsum. secretar al A m b asa­ Capitalei, apreciind arh itecto­ pe prem ierul Piet de Jong şl
mosfera felicitărilor şi a m a b i­ r " mobilizarea cclâtcnilor la d i­ dei Olandei la Bucureşti. nica modernă. preocuparea pe m inistrul Joseph Luns.
lităţilor reciproce, constructo­ ferite acţiuni. C onvorbirile s-au desfăşu­ pentru dotarea noilor cartiere Erau prczenli şefi de m i­
rul şi beneficiarul au sem nat, S-a stabilit luarea unor m ă ­ rat intr-o atm osferă cordială, cu construcţii de utilitate p u ­ siuni diplom atice acreditaţi la
blică : .şcoli, magazine, unităţi
iar Ministerul Industriei M a­ suri pentru organizarea in lu­ do înţelegere reciprocă A fost Bucureşti şi alţi m em bri ai
terialelor dc Construcţii a ra ­ nile noiem brie—decem brie a apreciată evoluţia arm onioosă medicale, spaţii verzi etc. corpului diplom atic
tificat actul punerii in func­ consfătuirilor cu deputaţii U rm ătorul popas a fost fă
ţiune. consiliilor populare, in cadrul ascendentă a relaţiilor dintre cui la Expoziţia realizărilor (Agcrpres)
De atunci au trecut ap ro a­ cărora ronsijiile locale ale
pe -1 luni. tim p suficient ca
Ing. Carol Szabo : „Noi vrem să ne îmbună­ Ing. Pavel Ciobanu : „Complet neadevă Frontului Unităţii Socialiste
întreprinderea să depăşească tăţim munca dar sintem împiedicaţi de Şan­ rat ! Nu noi sintem vinovaţi de proasta lot vor analiza activitatea aces­
faza de adolescenţă şi să de­ tierul 503". organizare". tora EFORTURI SUSŢINUTE

II1IA MUU m ip ill La Deva, a fet constituit PENTRU ÎNDEPLINIREA

Combinatu de
efortul pentru autoperîecţionare — SARCINILOR IN AGRICULTURA
exploatareşi industri­
Ieri, Ia Deva, a av ut loc o
trăsături caracteristice ale cadrelor şedinţă dc lucru la c aic au substanţială a activităţii eco­ bilităţi — a reliefat vorbitorul
posi­
nului. Există condiţii şi
nom ieo-organizatorice a
uni­
nor mari colectivităţi sociale, se alizare a lennului participat secretarii co m itete­ tăţilor agricole cooperatiste şj — ca, mobilizînd toate forţele
lor dc partid com unale, orăşe­
de stat. sporirea contribuţiei
Programul elaborat de Con­ neşti şi m unicipale, preşedinţii lor la form area fondului cen­ şi resursele existente, şi în sec­
torul zootehnic să se obţină
gresul al X-lea al partidului de DAVID LAZAR poate solda cu eşec pentru ac­ consiliilor populare, preşedin­ tral de produse al statului, la
ridicare a patriei noastre pe prîm-secretar al Comitetului tivistul in cauză, cît şi pentru ţii cooperativelor agricole de rezultate superioare atit in
noi trepte ale civilizaţiei cere municipal de partid organizaţia în care este promo­ Luni s-a constituit l;i Deva arâ.şii: Ştefan A lm ăşan, se- producţie, directori ai I M A. aprovizionarea mai bună a privinţa creşterii efectivelor
perfecţionarea relaţiilor sociale Petroşani vat să lucreze. Com binatul de exploatare şi ta r al C om itetului judeţean şi I Ai>, aparatu l Direcţiei a ­ populaţiei, precum şi m ăsurile şi a producţiei, cit şi a înde­
specifice orinduirii socialiste, Noua etapă în care a intrat industrializare a lem nului nedoara al P.C.R.. A ndrei gricole jud eţen e şi U .JC .A P., ce se im pun a fi luate în sco­ plinirii prevederilor co ntrac­
organizarea şi dirijarea ştiinţi­ procesul de desăvîrşire a con­ Noua formă de organizare a ocandru, director general activişti de partid, rep rezen ­ pul îndeplinirii in mod ex em ­ tuale la produsele anim aliere.
fică a dezvoltării societăţii. E­ strucţiei socialiste in ţara noas­ activităţii forestiere din ju d e­ m et în M inisterul Indus- tanţi ai organizaţiilor ju d e ţe ­ plar a obiectivelor cc stau în Se im pune însă ca incâ din
conomia, domeniile vieţii so- promovare a cadrelor. Aparatul tră, realizarea programului sta­ ţul nostru constituie aplicarea Lem nului, conducători ne care concură la valorifica­ faţa agriculturii judeţului. P ri­ aceste zile să se pregătească
cial-politicc ca şi celelalte sec­ de partid, cadrele chemate să bilit de cel de-al X-lşa Congres, in practică a m ăsurilor sta­ U nităţi, secretari ai comi- rea producţiei agricole-m ar- mul secretar a insistat asupra în cele mai bune condiţii iern a­
toare cunosc o neîntreruptă per­ aplice holârîrile adoptate de sporirea rolului conducător al bilite dc conducerea p a rtid u ­ l6)r de partid, şefi de sec­ fâ a unităţilor agricole socia­ necesităţii respectării întoc­ tul anim alelor, să se asigur©
fecţionare. Este semnificativ că partid trebuie să fie caracte­ partidului, în faţa căruia stau lui şi stalului privind perfec­ *?, cad re tehnice de spe- liste. mai de către fiecare unitate stringerea, depozitarea şi folo­
acest proces complex, multila­ rizate pi intr-o temeinică pre­ responsabilităţi din ce in ce ţionarea şi îm b u nătăţirea co n ­ clâte etc. cooperatistă şi de stat a obli­ sirea raţională a tu tu ro r can­
teral arc loc în condiţiile spo­ gătire ideologică şi politică, de mai cuprinzătoare legate dc tot ducerii. organizării şi plani } conducerea com binatu- La şedinţa de lucru, nu parii gaţiilor asu m ate prin co ntrac­ tităţilor de nutreţuri.
ririi valorilor materiale şi spi­ o înaltă competenţă profesio­ ceea ce angajează viitorul po­ ficârii economici naţionale. !lll>u înfiinţat fac parte cipat tovarăşii loachim Moga. te, cantitativ şi pe sortim ente, Totodată, se cer eforturi su s­
nală, să întrunească calităţi prim -sccretar ai Comitetului
rituale, ale creşterii prestigiu­ porului, impun îmbunătăţirea C om binatul nou înfiinţat va intfornel Fulga, director organizaţiile dc partid, consi­ ţinute in vederea sporirii a p o r­
deosebite pentru munca dc con­ judeţean de partid, p reşed in ­
lui României pe plan mondial. în continuare a întregii activi­ coordona activitatea unităţilor £°nl ; ing. R om ulus Goţîu, liile populare şi conducerile tului ţărănim ii cooperatiste şi
Tinînd scama de natura dia­ ducere, oameni care dovedesc tăţi de creştere, promovare şi de exploatare şi industrializa­ S1 '• G heorghe Orvas, di­ tele Com itetului executiv al C A P avind datoria să asigu­ a ţăranilor din zona neeoope-
lectică a vieţii sociale, partidul pasiune revoluţionară, exigenţă educare a cadrelor re cu gestiune internă dc pc re c t tehnici ; economist Consiliului popular judeţean, re valorificarea în mod sup e­ rativizată la asigurarea ap ro ­
nostru porneşte de la principiul şi responsabilitate faţă de sar­ Abordînd această problemă a raza judeţului : Dev a. Orăşllc. r on:tin M ăruţă, director Aurel Rulgaiea şi Ştefan Al­ rior a tu tu ro r posibilităţilor vizionării populaţiei cu produ­
că formele şi metodele de con­ cinile încredinţate dc partid şi pregătirii şi perfecţionării ca­ Haţeg şi Petroşani, precum şi ecoric şi ing M ircea Pa- măşan, secretari ai C o m itetu ­ existente pentru a contribui se agroalim entare.
ducere şi organizare socială nu popor. Natura specifică a m un­ drelor — cerinţă a mersului a sectoarelor forestiere Baia nait, *cctor comercial. lui jud eţean de partid, Vîchen- cu cantităţi cît mai mari de Este în interesul co op erati­
sint imuabile, stabilite o dată cii de partid, energia deosebi­ înainte al întregii vieţi sociale de Ciiş, Dobra. H unedoara şi In -jeierea şedinţei a luat te Bălan, prim -vicepreşedinte produse la aprovizionarea velor agricole şi al coopera­
pentru totdeauna, că ele tre­ tă cerută dc această activitate — în atenţia organelor şi o r­ a Fabricii de cherestea de la cuvm tovarăşul Ştefan Al- al C om itetului executiv al populaţiei. torilor, a ară ta t vorbitorul, ca
buie continuu perfecţionate, tn reclamă menţinerea perm anen­ ganizaţiilor dc partid se impu­ Vata. Prin com asarea fostelor ma.şar care a recom andat Consiliului popular judeţean. P en tru a crea încă de pe a ­ acele unităţi care au posibili­
pas cu cerinţele actualului sta­ tă a unui fond activ de cadre ne ca un deziderat major asi­ întreprinderi forestiere din nouluigan de conducere a Aurel Nistor. directorul Direc­ cum prem ise favorabile înde­ tatea să suplim enteze co n ­
diu al construcţiei socialiste, cu de partid cu o vîrstă medie op­ gurarea en toate cadrele dc judeţ, sc asigură condiţii mai eom bi\iUi să acţioneze in- ţiei agricole judeţene. Viorcl plinirii planului în sectorul tractele, să livreze cantităţi
schimbările ce se produc în timă care să îmbine in mod e­ partid să-şi înzecească efortu­ bune dc organizare ştiinţifică Ocnş, preşedintele U.J.C.A.P, cil mai mari de produse, spo-
chilibrat experienţa şi matu­ sistenU n tru intensificarea vegetal, vor trebui să fie în ­
viaţă, cu sarcinile dezvoltării a producţiei şi a muncii, dc Luînd cuvîntul în cad ru l şe­ rindu-şi astfel veniturile si
ritatea cu energia şi entuzias­ rile pentru a-şi perfecţiona v econon^ice, pentru treprinse acţiuni energice in
materiale şi spirituale ale so­ valorificare mai superioară şi dinţei, tovarăşul loachim M o­ nivelul retribuţiei băneşti la
mul. Complexitatea sarcinilor, indeplia exem p lară a sar­ vederea term inării în cel mai
cietăţii. Partidul a Iniţiat un mai eficientă a masei lem ­ cinilor }ian p e nce.st an în ga a prezentat sarcinile ee re ­ scurt tim p a lucrârP or agrico­ 2 iua-m uncâ. De asem enea, in-
vast program de înnoire a orin­ Încrederea de care se bucură noase fiecare tate şi pregătirea vin lucrătorilor din agricultu­ le de sezon, punîndu-se un ac­ ţelegînd că buna aproviziona­
duirii noastre sociale, de îmbu­ partidul In faţa maselor popu­ (CONTINUĂRI IN FAOl • } «f La şedinţa de constituire a temeinic producţiei anului ra judeţului în perioada u rm ă­ re a populaţiei cu produse a-
nătăţire a metodelor şi stilului lare cer ca la orice nouă înca­ com binatului au luat parte urm ător. cent deosebit pc cxeeularea a- groalim enlare şi a industriei
de activitate In toate domeniile. drare a unui activist să se ia toare privind îm bunătăţirea râtu rilo r şi fertilizarea tere- cu m aterii prime, este o în­
Intre acestea, un îoo deosebit în considerare autoritatea pe d atorire patriotică de prim
care acesta o are în colectivul
ni se pare că-1 ocupă perfecţio­ ordin, este indicai ca Uniunea
din care provine, din punct de
nările de ordin structural şl judeţeană a cooperativelor dc
vedere profesional, polltieo-
funcţional aduse aparatului dc morcovi, 0{j etc. Situaţia Intr-un salon de spital, sau la etc., ne-a spus loan Dorondoi. consum . I.J.V.L.K. şi Intre
partid, dc stat şi economic. ideologic, cultural şi, cu deose­ ÎN PRAGUL IERNII: salvărilor asem enea, ne dă consultaţie, să ţi se servească, prinderea ju deţeană dc in d u s­
bire, moral-cctăţenesc. Ignora­ m ulte b ă t, cap două adm inistratorul spitalului din
Amploarea sarcinilor actuale rea sau subaprecierea uneia corespim d(.tul in tern at fiind, o masă slabă, G helar. Acelaşi lucru îl subli trie alim entară sâ asigure o
ce stau în faţa organelor şl or­ dintre aceste calităţi, necesare nu ştiu cum neconsistenlâ ! Atunci de ce nia şi Valeriu Mogoşan. şeful bună desfăşurare a acţiunii
ganizaţiilor noastre de partid Mai m ult decît in oricare alt căldură in interior, asigură un vor circuli iarnă , factorii răspunzători nu p ri­ serviciului aprovizionare la dc achiziţionare a su rp lu ­
impune îmbunătăţirea procesu­ unui activist chemat să fie un dom eniu de activitate, in re­ transport corespunzător bolna La alte he> ceje d in £)r _ vesc cu toată seriozitatea p ro­ spitalul din Hunedoara. sului de produse de la m e m ­
lui de selecţionare, creştere şi îndrumător, un sfătuitor al u- va, H unedt Ghelar, Brad, blema aprovizionării cu pre­ brii cooperatori şi din gospo­
ţeaua sanitară se ccr făcute, vilor. (Bine era dacă această situaţiile s-tsemănătoare. R ăspunderea directă pentru dăriile ţăran ilor individuali.
in pragul iernii, cele mai m i­ inovaţie era extinsă, generali­ Noroc câ jjul d jn G helar cădere a spitalelor Dc ce urgentarea încheierii p regăti­ Ilâspunzînd eforturilor însem ­
nuţioase şi com plete pregătiri zată — n n.). are o gospq. anexă pro_ C.L.F. Petroşani nu asigură rilor în toate unităţile spitali­ nate pe care statul nostru le
Aceasta pentru ca acordarea Am pornit pe la cîteva spi- pne. P e n tru dacă ar fi aş_ spitalului din localitate şi ce­ ceşti din judeţ revine in pri­ face pentru ridicarea nivelu­
asistenţei medicale să se poa­ lorlalte din oraşele Văii Jiu- mul rînd conducerilor de spi­ lui de viaţă al satelor prin
tă asigura la un nivel cores­ tale. Dar acestea singure, ne­ predarea unor cantităţi spo­
punzător şi in perioada ano­ sprijinite, ce pot face ? De a- rite dc produse agroalim enta-
tim pului friguros, alit in spi­ eeea, o răspundere deosebită i c. ţărănim ea, toţi lucrătorii din
fapt. Pregătirile în vitale rămîn
tale. cît şi la dispensare, c ir­ au şi consiliile populare m u ­ agricultura judeţului nostru
cum scripţii sanitare, policli­ nicipale, orăşeneşti, com unale vor contribui alătu ri de clasa
nici. P regătirile au. de Cît priveşte forul sanitar ju­ m uncitoare, care asigură un
trei ţinte precise, im portante : deţean, se im pune o mai m u l­ volum sporit şi o gam ă v aria­
căldura, hrana, transportul tă insistenţă în conlucrarea cu tă dc m ărfuri pentru sate, la
— In general, coi caro ne tot la „timpul iitor“ ? obiectivelor stabilite dc C on­
bolnavilor. In ce m ăsură au alte direcţii judeţene (Direcţia realizarea in mod ex em p lar a
fost finalizate ele ? comercială. Direcţia dc gospo­ gresul al X-lea al partidului
dărire com unală si
locativâ.
fac anum ite reparaţii la spita­ în trep rin d erea judeţeană pen­ privind edificarea socialism u­
le (I.G.C.L.-uri, grupuri de şan ­ tru valorificarea legumelor şi lui în ţara noastră.
tiere etc ) — nc-a spus to v ară­ fructelor, întreprinderea ju ­ In încheierea cuvîniului, to­
şul dr. Theodor Bâdâu. direc­ tale pentru a cunoaşte la faţa toptat să i se aşiU ,n tim p deţeană de industrie ali­ varăşul loachim Moga şi-a ex­
torul Direcţiei sanitare ju d e­ locului situaţia pregătirilor de zarzavaturile, le^e de j., lui cantităţile necesare de c a r­ m entară etc.), caro concu­ prim at convingerea câ organi­
ţene — nu se prea... grăbesr- ui rnă. furnizorii cu car« trac_ tofi, varză, morcovi, rădăci- ră la aprovizionarea pentru zaţiile de partid, consiliile
să încheie lucrările. In privin ­ — La capitolul căldură stăm te încheiate, <C.L,unedoa. noase, ceapă etc ? Ca şi C.L.F. iarnă a spitalelor, la executa­ populare, organele agricole
ţa aprovizionării pentru iarnă Deva, H unedoara şi celelalte rea reparaţiilor la clădiri, uşi, judeţene, conducerile C .A P ,
bine — nc-a declarat dr. losif ra) n u ştim cu ce
organizaţiile com erciale ori ne prega- — De m ulte ori nu putem geam uri etc.. a reviziilor la cadrele tehnice, toţi lucrătorii
Eşanu. directorul spitalului lit in vrem ea asta
„uită", ori nu ne acordă acea din Petroşani. Pentru cazane v ilo r! bolna- pregăti unor bolnavi mincarcu instalaţiile de căldură, apă, din agricultură vor m unci cu
prioritate la care avem drep pe care le-o recom andă m ed i­ canalizare P entru că la iarnă, răspun dere şi dăruire, vor ac­
avem 130 de tone cărbune,
tul. la care sint obligate chiar. Peste tot In r a i d i ţ ^ n j cul specialist şi care este c h e ­ bolnavilor internaţi, celor oare ţiona cu întreaga lor pricepe­
precum şi lemnele necesare
Cit despre autosanitare sc ştie s-a spus nu o d a tâ ^ e _arn mată să contribuie direct şi în vor veni la consultaţii, analize, re şi hărnicie în scopul reali­
N c - h u fost m ontate 4 cazane
că vin din fabrică fără încăl­ descurcat (şi nc m ai irc§m \ foarte m are m ăsură la g răb i­ etc., nu le vom putea servi
nou Aprovizionarea c mai cu... zării sarcinilor trasate de p a r­
zire interioară. P entru a lc-o '•um am putut." CuiL po_ rea însănătoşii ii sale, pentru in locul condiţiilor cît mai b u ­ tid agriculturii, contribuind
In cadrul Fabricii de stîlpi hidraulici din Vulcan lucrează şi asigura, la staţia din Dev a s-n einter. Deşi avem asigurări că sibilă o asem enea \ d r ne do îngrijire a sănătăţii, m o­
strungarul Livia Delanea. Electui nd lucrări de bună calitate ea nu ne va lipsi nimic, deocam ­ fapt ? Cine dintre n t ştjc că ne lipsesc anum ite alim en­ tivări, scuze astfel la creşterea 'v en itului
este evidenţiată lunar în Întrecerea socialistă pe anul in curs. făcut o inovaţie şi m ajoritatea dată va trebui să mergem noi te. de cele mai m ulte ori pro­ naţional şi Ia ridicarea nive­
salvârUor acestei staţii au pe la C.A.P.-uri să ne culegem ce Înseam nă să ra b i dusele lactate, de carne, ouă GH. I. NEGREA lului de trai al întregului
popor.