Page 95 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 95
PAO. 2 B DftURUt SOCTAUSMULOt - RfERCURf 99 OCTOMBRIE I titi
D E B I L I T A T E A Gură de roi
U N E I Î N T R E P R I N D E R I acţionată
pneumatic
zentăm directorului fap te ca- nalltatea colectivului în tre şl întreprinderi sim ilare din
re-i contrazic afirm aţia ,Nol prinderii de prefabricate din ţară p en tru a se califica şi
am făcut totul 1", şl care de beton, este aceea a modului perfecţiona. Acţiunile conti
m onstrează că la I P.B. Blr- în care lucrează oamenii. A nuă şi e firesc pentru că ex In cadrul E.M. Vulcan b
cea, între ceeA ce doreşte to cum, după intrarea In p ro ploatarea şl în treţin erea uti fost introdus cu succes un
!n flagrantă neconcordanţă cu varăşul Szabo şi celelalte ca ducţie a unităţii, chestiunea lajelor şi instalaţiilor se face nou sistem pneum atic de
regulii? elem entare de activi- dre de conducere şi ceea ce arzătoare este atingerea p a ra încă defectuos, cu multe în închidere şi deschidere a
tole. conducere şi eficienţă e- se face de fapt, p entru îm p li m etrilor proiectaţi. Dintr-o treruperi şi stagnări. O rgani gurilor dc rostogol. Cu noul
conomicâ. că nu se acţionea nirea acestor dorinţe, este convorbire pe care am avut-o zatoric s-au făcut m ulte lu dispozitiv sc asigură o
ză suficient dc convingător In încă o distanţă apreciabilă cu tovarăşul ing. T raian A cruri bune A cum greutatea funcţionare eficace a rosto
spiritul şi în direcţia în fă p Să concretizăm : vram ; secretarul organizaţiei muncii de partid trebuie sâ golurilor. tnâriiulu-sc în a-
tuirii sarcinilor trasate de — Este oare vinovat altci de bază a întreprinderii, a cadă pe de o parte pe ridica cclaşi fimp gradul de secu
partid in domeniul ridicării n- neva că secţiile de producţie flâm că aici s-au întreprins rea calificării, Însuşirii p er ritate a muncii. Economiile |
fieicnţc'i economice a investi- arată .obosite" de parcă ar fl m ăsuri concrete pentru p re fecte de către fiecare m u n ci i înregistrate dc (a începutul J
V iilor. puse în funcţiune de 30 de gătirea colectivului în vederea tor a tehnologiei de lucru, iar anului şi pînâ în prezent. {
— f u m vedeţi situaţia eco ani, nu de 3 luni ? Se face vi asaltului spic param etrii pro pc de altă parte (şi încă mai prin ex tind erea lui la m a- •
num iră a întreprinderii pe novat constructorul de starea iectaţi Peste 400 de m u n c i mult), pe ridicarea conştiinţei Jorilatea locurilor de m un- \
care o conduceţi ? A dresăm de proastă întreţin ere a u ti tori, maiştri, tehnicieni au oam enilor ’ pentru răsp u n d e că din subteran sc cifrează ;
Întrebarea inginerului Carol lajelor şl a Instalaţiilor. de fost trimişi la diferite cursuri rea ce o nu la 110 000 lei.
Szabo. directorul acestei u n i exploatarea lor lipsită de a
tenţie şi grija 7 Sau că disci
tăţi economice. plina de producţie — aici sa „Maşina“ de tocat bani
— Faţă de condiţii, faţă de
re ar trebui şi am dori sâ fa deţine recordul pe judeţ la ne-
cem, situaţia e nem ulţum i- folosirea tim pului de lucru r
toarc im pus ca o necesitate fireas şi timp trebuie casată
num ai R0,7 la sulă — nu *-a
— Sînteţi conducătorul unei
li tieprin dcri şi in virtutea a- că ? faţă de propunerile cetăţenilor
ri'Sîei funcţii aveţi obligaţia — Aici, da. avem ceva n e
nu de a consem na stări de cazuri — se Justifică directo de urgenţă
lucruri necorespunzâtoare, de rul. Dar să ştiţi, cu toate as
ficienţe şi neajunsuri, ci de a tea. liniile lucrează deja la Aşa cum ie eubllnLazâ In tr-unui sau altul din ex em p le pe aceeaşi stradă şi pe altele problem e de interes personal
Ic schimba. Cum aţi acţionat param etrii proiectaţi. P en tru a înlătura efectul vinde producţie de num ai docum entele Congresului al le citate referitor la trad u ce precum şi in satele Batiz, ci şi cu cele dc interes obştesc.
în acest sens ? Iată o afirm aţie nefondntâ. gravelor neajunsuri m anifes 640 000 lei lntr-un trim estru, X-lea al partidului nostru, a- rea In viaţă, cu participarea vStrcisingcorgiu. Strei. în s u Cu toate rezultau Ic lume.
■— Noi am făcut totul şi In luna aceasta planul zilnic tate In activitatea acestei în desigur că nu poate crea a lt tn b u ţn le mari ce rev in o rg a lor şi a alegătorilor din c ir prafaţă de aproxim ativ 4000 mai avem înrâ uncie n e a ju n
vrem să ne Îm bunătăţim este de 160 mc, d ar se reali treprinderi, ar fi necesar un ceva decit lipsă dc disponibil nelor de stat »mpun perfecţi cum scripţie, a propunerilor m p Au inceput lucrările dc suri. Nu in toate situaţiile în
munca. SJntrm Insă îm piedi zează sub 100 mc. Aceasta m arc volum de m uncă Un în cont, imobilizări, îm p ru onarea stilulufşi m etodelor de venite din partea cetăţenilor construire a căm inului cu l tregul ap arat al cons-luiIni
caţi de către Ş antierul 13011 face ca pină acum sâ se acu calculator electronic ar trebui m uturi penalizatoare şi alte m uncă, in lâtrarea fen o m e P rin tr-o m uncă susţinută tural din Câhinu Mic şi O h a popular se m anifestă aetiv m
Am pus liniile tehnologice in muleze deja un m inus de p ro folosit m ultă vrem e pentru r neajunsuri. nelor de foinallsm şl biro desfăşurată de către consiliul ba şi s-a term in at îm p re jm u îndeplinirea funcţiei încaifl-i-
funcţiune fără poduri rulante, ducţie de 1 123 mc faţă de se putea scoate la iveală p ier P rin u rm are fără calcula cratism din ftlvitatea ncesto- popular a fost posibil ca pes irea şcolilor din satele Strei ţatc, in studierea teim 'ini'â a
fără depozite şi alte dotări plan. Adică şi luna octom brie derile înregistrate, influenţa toare, fără explicaţii în plus, ra. creşteree operativităţii şl te 100 de propuneri pentru Sâcel şi N âdâstia de Sus S-au cazurilor şi problem elor r«m-
necesare desfăşurării norm ale se va încheia tot cu restanţe. Jor asupra tu tu ro r sectoarelor factorii răspunzători dispun răsp u nd erii paratului de stat care au existat condiţii de so întreţinu t şi reparat peste 17 crcte ale cetăţenilor, in folo
a producţiei. Toate lucrării» — Cînd se va redresa în tre de activitate. încearcă sâ ră s de suficiente probe care a- in rezolvare cererilor, sesiză luţionare pînâ In prezent sâ sirea tu tu ro r mijloacelor p'-i-
trebuiau term inate cel tlrziu prinderea, tovarăşe director 7 pundă economistul A lexandru testâ pierderile ce se înregis rilor şl prtfunerllor cetăţeni km d rum uri in satele Sincrai, tru rezolvarea acestora. As*
la 30 septembrie. C o n stru cto — In noiem brie vom pro Toma, şeful serviciului plan trează la această în trep rin d e lor. slujire prom ptă şi con- cum sc subliniază in docum en
rul insă mai are şi acum foar duce la un nivel de 220—240 şi organizarea muncii. re, pentru a-i determ ina sâ ştiicioasâ intereselor oam e tele Congresului al X-|ca res
te m ult de lucru. Pină acum m etri cubi pe zi. Am propus — In trim estrul III şi pri Intervină cu m ăsuri urgente nilor murii- pectarea neabătută a legilor
au fost autorizate sâ fu n cţio forului tutelar — C entrala in mele două decade din luna şl eficace, care sâ pună capăt In timpi cam paniei electo Consiliile populare ia lucru
neze num ai trei poduri r u la n dustrială a prefabricatelor din octom brie aţi înregistrat res n eajunsurilor cc risipesc fon rale, cît şcu alte prilejuri, ce atit de către organele do slal
te. alte şase se află In m o n beton Bucureşti — sâ ne re tan ţe de-a dreptul a larm an te durile şi toacă tim pul afectat tăţenii di oraşul C âlan şi din şi obşteşti cît si de fu r a re ce
taj şi rem edieri. Din această structureze planul onual cu faţă de plan Pe du m neavo as producţiei. satele a>rţinâtonre au făcut tăţean in parte reprezintă o
cauză avem spaţiile dc pro circa 3—6 m ilioane lei. tră nu vă .alarm ează" de loc şi fac umeroase propuneri fie trad u se în viată. Din cele Sâcel. Grid, şl s-au executat condiţie fund am en tală a ia
ducţie şi depozitele blocate. — Adică la nivelul realiză acest lucru ? care se r^ r â la cele m al Im 196 propuneri înregistrate, 32 un n u m ăr de 8 poduri şi po târirii stalului, a cim entării
Intr-adev ăr, în secţiile' pro rilor slabe de acum ? — Cu excepţia lunii sep p o rtan tei diverse sectoare de «Jnt de com petenţa organelor deţe S-a îm b u nătăţit reţeaua legăturilor sale eu masele, o
ductive, m unţii de prefab rica C iudată optică şi slabe spe tem brie. noi ne-am realizat actlvitai Cele mai m u lte din superioare, iar 13 nu se pot de deservire a populaţiei cu latură esenţială n înaintării
te fac ca procesul m uncii sâ ran ţe de redresare atlla vre planul fizic şi valoric în fie ele se jterâ la Îm b u n ătăţirea rezolva, ce) puţin lntr-un vii bunuri do larg consum . înfiin- ţârii pe drum ul ( nnMrueiţci
stagneze Nu este greu de ob me cit directorul în trep rin d e care lună. fi^ara aprovizinârii, efectuarea u tor apropiat. Au răm as 31 p ro ţindu-sc 4 chioşcuri pentru socialismului, a întăririi nrin*
servat eâ cea mai m are parte rii îş! Iroseşte energia pentru — Da. dar In condiţiile în puneri neîndeplinite care In cooperaţia m eşteşugărească. cluirii noastre sociale. a a p ă ră
din cele spuse de tovarăşul a negocia cu forul tutelar noi care forul tu telar v-a redus nor K'ârl edilitar-gospodâ- perioada u rm ăto are îşi vor O.C.L. produse industriale si rii cuceririlor revoluţionar» ''
Szabo slnt reale. păsuiri şl concesii pentru nc- planul dc două ori. La prim a îndoială reşti, ^nsportul în com un. găsi rezolvarea în raport cu T.A.P.L. întregului popor
I.âsînd constructorului ce respectarca legii planului de lan sare do plan, sarcinile sta Imbun-âţirea asistenţei m e condiţiile care sc vor crea. In continuare se lucrează Rezolvarea propunerilor fă
esle al constructorului, p re stat ! 7 bilite au avut ca punct de d ic a le ^ . Cu alte cuvinte mai bine de intens la executarea lucrărilor ru te dc u legă Ion râmi ne in
Corvetul executiv al con
plecare cerinţele economici, ® Antagonismul dintra siliul» popular orăşenesc a- 30 la sută din totalul p ropu de drum uri, la m odernizarea con tin uare o sarcină impuri., i
• •
Uitind propriile răspun care nu pot fi suplinite cu beneficiar şi constructor cordP atenţie deosebită p ri nare favorabilă pină in p re Şi repararea străzilor, atit prin tâ pentru Comitetul oxecir.lv
nerilor şi-au găsit o soluţio
fonduri bugetare cit şi prin
al Consiliului popular al u n
in
înregistrate
neajunsurile
în trep rin d erea In care m u n trebuie sâ se transforme m i r i i soluţionării cererilor zent. participarea efectivă a cetăţe stihii Câlan. a conducerilor tu
grabnic intr-o conlucraro
ciţi. laborioasa pentru termi oamdlor muncii. încă de la Ilustrate sub raportul re a nilor Uiror com partim entelor in mire
deri, şeful iŞantierului nul Iniţial sîrvtem datori cu narea tuturor luerârilor şl alegi a fost form at un co- lizărilor fizice, propunerile re s-;m rezolvat 7 propuneri. S-au s-au făcut propuneri In a e ra
social-cultural
sectorul
In
— Intr-adevăr, faţă de p la
lect care s-a ocupat cu cen-
zolvate pină la finele lunii
tă direcţie îndatoriri im por
tra a re a propunerilor, tar In
septem brie a c. s-au concreti
4 670 mc de prefabricate din funcţionarea normalâ a cornu are cu recepţlonarea zat în am enajarea unei su p ra făcut propuneri pentru con- tante revin si deputaţilor, rare.
utilajelor şi instalaţiilor.
beton. îmi dau seam a de d e
siruircn (ie căm ine culturale
dă altora lecţii despre ce In economie dacă toate în disciplina şi răspundere - uiărlrea aplicării lor în con verzi pe 5trâzile 30 Decembrie, social-cultural cuprinzînd un folosind toate mijloacele *i
® Spiritul de
ordine,
altora şl, bineînţeles, cu
feţe dc peste 3 hectare spaţii
reglajul ce s-ar putea p ro d u
metodele, trebuie sâ antrene
la sate, construirea unui grup
treprind erile din ţară ar lu unica sursa de „încălzire” ferita te cu reglem entările în F urnalistului. 7 N oiem brie şi club, o casă de cultură, o crc- ze m asa largă do cetăţeni !a
realizarea num eroaselor ob i
a atmosferei de muncă în
v>are.
probitate cra ca noi, d ar eu consider că secţiile productive. Iu de mult. Comitetul exe- Gării din oraşul vechi, p r e raşul nou Câlan Unele din ele ective dc intrros obştesc în
Şâ şi grădiniţă de copii în o
le
faţă de condiţiile pe care
cum şi în oraşul nou : 5 tere
deplinirea la nivelul cerinţe
avem . rezultatele m uncii £ Bunele intenţii şi do* e-iv al Consiliului popular al nuri de joacă pentru copii şî in anii viitori pot fi rezolvate lor şi posibilităţilor actu h , >A
noastre sint fireşti. rinţele sînt lipsite de va* aşului Câlan a prezentat în baze sportive simple In oraş şi prin contribuţia voluntară m andatului incrcdin'ul
Aşadar, beneficiarul aduce răspunsul De fapt, nici nu — Fireşti, din punctul d u m lonre dacă nu se depun siune un rap o rt cu privire în satele aparţinătoare. în creş bănească a cetăţenilor. legâtori va contribui fără in
constructorului gnave acuzaţii poote da un râspvms afirm a neavoastră dc vedere. D ar strădanii pentru materiali rezolvarea p ropunerilor fâ- tere^ capacităţii dc tran sp o rt Rezultate bune am obţinut doialâ. la îm bunătăţirea in
pentru situaţia precară a în tiv. Cel puţin în ceea cc p ri privind lucrurile dincolo do zarea lor. Jte de alegători în cam pan ia în com un prin infiinţnrea de şi in direcţia creşterii spiri general a activităţii tu tu :.a'
treprinderii. P entru a lăm uri veşte starea precară a depozi zidurile întreprinderii 7 în tre O Raţiunea producţiei lectoralâ din prim ăvară. De noi linii de autobuze, ceea cc tului dc răspundere in rezol sectoarelor, la ridicarea nive
lucrurile ne adresăm şefului telor şi a celor 14 poduri ru prinderea este dată în fu n c de prefabricate este con putaţii prezenţi la sesiune au a contribuit la îm bunătăţirea varea sarcinilor. Au sporit o- lului gospodăresc al oraşului
banlicrului 303 Bîrcea, ingine lante, dacă s-ar face o listă a ţiune dc aproape patru luni. sumul industrial, nu supra* unoscut cu acest prilej m o transportului pe rutele Câlan pcrativitatca şi receptivitatea Şi a condiţiilor »lc viaţă ;i!c
rul Pavel Ciobanu : vinovaţilor, şeful şantierului Deficienţele m anifestate în a- stocarea în depozite şi dul cum a organizat comitetul — Sim eria, Câlan — Sincrai. funcţionarilor în rezolvarea locuitorilor săi.
— Tovarăşul director Szabo trebuie sâ ocupe locul întîi. eoastâ perioadă nu s-au hale ! lată o cerinţă eco executiv rezolvarea şi soluţi Câlan — Streisîngeorgiu. Gîn- d ; feritelor problem e ale c e tă ţe
vă face răsp un zător p entru în- Spunem aceasta pentru că este schimbat. Nu aţi putut in flu nomica elementară ce onarea propunerilor şi suges ţaga etc S-au ex ecu tat lucrări nilor Acest lucru a făcut sâ GHEORGHE OPRINSSCU
trebuie onorată fără dis
enţa cu nimic im pulsionarea
tîrzierca lucrărilor şl proasta revoltător ca o treabă atît de producţiei ? cuţie. tiilor cetăţenilor. De asemenea, de reparare a canalizării pe se întărească încrederea oa secretar al Comitetului ornş’ u-'rrc
'■xectiiie a obiectivului. Ce ne modestă din punct de vedere — Nu. insă în ultim ele luni deputaţii au avut posibilitatea strada 30 Decembrie. s-au m enilor în salariatul dc stat. de partid Câlan, piinc
puteţi răspunde ? tehnic cum este m ontarea u am produs mai m ult de a se revedea ei înşişi in construit şi reparat trotuare el se adresează nu num ai cu oraşului
— Este com plet neadevârat. nui pod rulant, sâ fio făcută
de-andoaselea. cu greşeli ele — Totuşi, faţă dc plan res
Toate obiectivele care le-am
m entare Unde era atunci şeful tanţele sint foarte mari.
pus în funcţiune pot sâ p ro du — Vom realiza la nivelul
de şantier ? P reda cum va be
că )a nivelul planului. Nu
neficiarului lecţii despre re s planului
fcîntcm coi vinovaţi că utilaje — Cînd ?
le şi instalaţiile nu se întreţin ponsabilitate, com petenţă şi — Alunei cind constructo MORALA IREPROŞABILĂ
singure. Oricine merge în În probitate profesională ? rul ne va asigur,» toate co n m
treprindere îşi dă seam a de Dar întirzieren neperm isâ a diţiile necesare procesului dc
dezordinea şi proasta organi lucrărilor ? P entru punerea producţie, cînd vom uvea for
zare care există acolo Aşa nu form ală în funcţiune, pentru ţă de m uncă calificată la ni
se face producţie ! viciile de execuţie cu care l-;i velul im pus dc tehnicitatea ţii înlr-o funcţie de răspunde funcţii de conducere. Unui n-
.p ă c ă lit' pe beneficiar, pentru lor organelor de partid şl de ticatc manifestările rlc indisci
— D um neavoastră, tovarăşe fluxului tehnologic. re numai acel om care întru devârnt conducător ii sint pro siat, precum şi al aparatului
Angajam entul dc a preda pină plină. indolenţa, tendinţele stră
Ciobanu, conduceţi şantierul şi — Aţi trim is oam eni p en neşte toate aceste cerinţe, in prii însuşirea organică a liniei de partid, aceasta fiind o con ine de principiile partidului
răspundeţi de lucrări, de te r la 30 septem brie toate lu crări tru calificare şi specializare, (are sc înmănunchează o soli politice a partidului, a spiritu diţie esenţială a creşterii com de legalitatea socialistă Desi
m enele de execuţie şi calitatea le aferente fabricii, d ar caro in pentru care s-au cheltuit bani dă pregătire dc specialitate, un lui novator ce caracterizează petenţei în exercitarea contro gur. în activitatea organelor ->i
lor. La 30 iunie aţi sem nat un final sâ se prelungească ch i grei şi acum vă plingeţi de continuu atit pregătirea nivel ridicat de cunoştinţe po activitatea acestuia, o atitudine lului asupra îndeplinirii hotă- organizaţiilor noastre de partid
d o cu m en t'în care beneficiarul nuitor, şeful şantierului si cei forţă de muncă sionalâ cit şi calităţile *al- litice şi ideologice, acuratele morală ireproşabilă In toate îm rin lor şi în acordarea ţinui a In ceea cc priveşte educarea
v-a acordat un term en sup li lalţi şefi de pe şantier au fost — Aceşti absolvenţi sînt poMtlce. In decursul «ni ţn morală desâvirşitâ, remarcabi prejurările. Oricît de bine pre jutor calificat organizaţiilor moral-pohticâ a cadrelor cu
m en tar pentru term inarea l u rem u n eraţi cu generozitate. foarte slab pregătiţi din punct municipiul Petroşani, c a 01-'1" le aptitudini organizatorice. gătit ar fi un activist de partid, de partid şi conducerilor între munci de răspundere sc mai
crărilor restante, l^a 30 sep Numai prem iile acordate de dc vedere profesional ; nu s-a re a grijii organelor Ceea ce trebuie să caracteri de stat, din economie sub raport prinderilor. manifestă incâ neajunsuri. Lip
tem brie ar fi trebuit 9â fi în m inister se apropie de aderne- făcut o selecţionare co respu n nizaţiilor de partid, in -1 viri- zeze în pi imul rind un om pus profesional, el nu-şi va putea Preocupat de continua per sa de răspundere In muncă a
nitoaroa sum ă de 100 000 Ici. în funcţie de conducere este
cheiat integral toate lucrările. zătoare atunci cînd au fost le cadrelor s-au produ?sem” îndeplini obligaţiile fără a avea fecţionare politică şi profesio unor conducători de unităţi
Or, după cum se vede, şl d u Interesant, dar mai ales util trimişi la şcoală. nate schimbări calitati * concepţia înaintata asupra ac un larg orizont politic-ideolo- nală a cadrelor, comitetul mu
de ştiut este dacă acum. cînd si tivităţii în domeniul în care Industriale, de investiţii şi de
pă cum lucraţi, vă apucă p r i — Dintre aceştia au plecat mare număr de activi.» Şi-au gic. fără a fi înarmat cu con nicipal de partid a sîulornicit deservire dăunează încă pc «
m ăvara De ce nu v-aţi re s tuaţia de la T.P R. Bîrcea h foarte mulţi din în trep rind e îmbogăţit pregătirea ^bţică, lucrează, spiritul creator, ini cepţia matcrialist-dialccticâ, cu In activitatea sa metoda in locuri bunului mers al activi
pectat propriile obligaţii 7 dezbrăcat haina festivă, dind re Dc cc ? profesională şi cultur. ţiativa şi perseverenţa în m un cunoaşterea profundă şi multi struirii practice a aparatului tăţii şi denotă că nu toate or
— Am întîrziat, dar nu din la iveală realităţi dure. va a — In trim estrul II! au p le însuşit cunoştinţe terllce *n că. Aceasta impune organelor şl laterală a politicii partidului. său. a tuturor conducătorilor ganele şi organizaţiile de partid
cauza noastră Beneficiarul cl vea sau nu efectul de b u m e cat num ai 56 domeniile de activita*^ care organizaţiilor de partid o gri Numai avîndu-se în vedere unităţilor economice, instituţii manifestă intransigenţa necesa
proiectan tu l... rang asupra celor răsp u n zi — Dar in tim pul probelor lucrează, au absolvit^1 rrie~ jă deosebită pentru a îndruma calităţile oamenilor !n întreaga lor social-culturale, a organi ră pentru dezvoltarea trăsătu
cadrele de conducere sâ ţină
— Aţi predai liniile te h n o fori de neajunsurile m anifes tehnologice cîţi au plecat 7 dii şi au dobîndit tdlhcarc mereu pasul cu dezvoltarea şti lor complexitate, fără sâ se fa zaţiilor de masă şi obşteşti în rilor proprii cadrelor de partid.
logice, depozitele, podurile r u tate. Forurile com petente tr e •— Mai mulţi, nu ştiu exact, superioară, calităţi ispensa- inţei şi tehnicii, sâ facă efor că nici un fel de concesie, este lumina indicaţiilor Comitetului Organele de partid din muni
lante fără probe tehnologice. buie să-şi spună neîntîrziat şl că la serviciul nostru nu s-a bile oricărui cadru cîstl'- cu posibilă promovarea consecven judeţean de partid. Cu acest cipiul nostru nu se pot Incâ
răspicat cuvântul. turi pentru a dispune de o bo tă a unor cadre cărora sâ li se
Se defectează mereu. Podurile ţin u t evidenţa lor M ajorita funcţii dc răspund' gată şl multilaterală informare potrivească dictonul popular, prilej cadrele de partid sint mulţumi cu faptul că în diferite
le-aţi m ontat greşit, funcţio P e n tru că. este inadmisibil tea au plecat insă pentru că Selecţionarea şi >movarea despre noile tendinţe şi feno pătruns de atîta înţelepciune înarmate cu cele mal recente posturi de răspundere au fost
nează prost In fata acestei si ca o întreprin dere nouă. p e n nu le place disciplina. unor cadre cu ade<l valoroa mene, sâ Ie explice tuturor că „omul sfinţeşte locul" hotârlri ale organelor superioa promovate cadre necorespunză
tuaţii aveţi îndrăzneala sâ tru care s-au cheltuit multe Deci. aportul cadrelor dc la se în toate domenr*0 activi insuficienta preocupare pentru In această ordine de idei, are re de partid şi de stat, cu sar toare. Va trebui sâ depunem e
spuneţi cu m îndria firească m ilioane de Ici sâ fie m en ţin u serviciul organizarea muncii tate sint posibile la* atunci completarea cunoştinţelor de o mare însemnătate nu numai cinile cele mai stringente pe forturi spre a-i ajuta să-şi per
oricărui constructor : „Eu am tă intr-o stare do debilitate o- la redresarea întreprinderii cind pc primul pl*1 preocu specialitate are urmări dintre promovarea celor mai corespun care le ridică spre soluţionare fecţioneze metodele de activita
construit această întreprinde- conomicâ. cauzată de lipsa de s-n rezum at la executarea lu părilor stau cnlit? profefţio- cele mai nefavorabile, condam zători oameni, ci stimularea au- viaţa economică şi social-poli- te, sâ-şi însuşească arta de a
d rre I* ? respect şi răspundere faţă de crărilor de birou, fără a în tre nule, politice şi ca u© nă la râmîncre în urmă. topcrfccţionârii lor sub toate ticâ a municipiului. Pentru ca conduce. In aceeaşi măsură or
drele de conducere din econo
Şeful şantierului ocoleşte sarcini. prinde m ăsuri eficiente. criteriu unitar, ‘'iz‘hil. Aşa Este necesar sâ se manifeste o aspectele. Adesea organele şi ganele de partid vor trebui sâ
— Situaţia financiară a în cum sublinia to5u l Nicolae preocupare deosebită pentru organizaţiile de partid relevă mie s-a iniţiat în cadrul cabi stimuleze iniţiativa personală a
Sîîrşitul... în prelungire treprinderii este sub orice cri Ccauşescu, In rrntl1^ ^~ pregătirea profesională a cadre ca un fapt pozitiv că o funcţie nare a organizării producţiei şi acestora, sâ le dezvolte ambiţia,
netului municipal de perfecţio
ţă latura csenti.esle ca cei
eforturile spre a ae autoperfec-
tică Cum apreciaţi acest as
lor. In acelaşi timp însă, nu
pect ? Lstc întrebarea la care promovaţi în n‘ cie condu trebuie neglijate în nici un caz, de răspundere trebuie sâ fie a muncii o formă adecvată de ţiona continuu, atit din punct
ocupată de oameni cu studii dc
am solicitat răspuns to v arăşu cere sâ aibă u13** n' veI de aşa cum se mai intimptâ une specialitate. Dar numai atît a îmbogăţire a cunoştinţelor «- de vedere profesional, cît şi
nefirească lui Iulian Irimcscu. şeful ser cunoştinţe prol03*0, tehnice, ori. calităţile politico, compor pare ca insuficient. Promova eestora In strînsâ concordanţă multe cadre care, fiind trase la
moral politic. Mai avem
prea
cu complexitatea sarcinilor ac
ştiinţifice, o 1 . Pregătire
viciului contabilitate.
— Rezultatele economico- ideologică şi deosebite tarea In societate şi familie a rea de către partid a spiritului tuale ce stau în faţa unităţilor răspundere pentru lipsa lor de
nou, ştiinţific, în Industrie şi
acelora care se află sau care
industriale, de construcţii, In
Fabrica se află la sflişitul lipsuri, fi dat m ultă bătaie de financiare sînt oglinda fidelă pentru muncf conducere. urmează sâ fie promovaţi în agricultură, În toate domeniile vestiţii etc. Prin toate formele preocupare faţă de studiu, fa
prim ului trim estru de func ra p exact atunci cînd lu c ră a activităţii productive A Poate face f ^ bune rond)- construcţiei socialiste implică de pregătire şi instruire, noi ţă de lărgirea orizontului lor
ţionare Acum sc trag c o n d u rile trebuiau sâ avanseze în pentru comunişti, şi cu atît mai Insistăm asupra aspectului că de cultură generală, se lamen
rii la care trebuia sâ sc a ju n ritm normal. Apoi au fost si mult pentru cei aflaţi in func orice post ar ocupa, un condu tează cu multă dezinvoltură :
gă flc acum un an. tuaţii cînd constructorul a ţii de conducere, pentru toate cător. indiferent dc domeniul „Cind 9 ă mai citesc, cînd *â
obţin u t cn m ultă greutate nn mă mai duc la un teatru? Sarcini
P rim a concluzie care se cadrele, necesitatea de a depu în care lucrează, trebuie sâ fie le de producţie nu ne îngăduie
utilaj nefolosit de la benefi
desprinde, dincolo de e fo r tu ciar. Dar sâ zicem că astfel ne eforturi neobosite In vede la înălţimea cerinţelor etice ale aşa ceva". Cu această explica
rile comuniştilor aflaţi in în de asperităţi există în relaţii rea autopcrfecţinnnrii. a depă societăţii noastre socialiste, să ţie mulţi conducători sc soco
cleştarea cu presingul tim p u le şi dintre alţi constructori şi şirii stadiului de pregătire n- se bucure dc autoritate şi pres tesc absolviţi de datoria pri
lui este aceea că a lipsit co beneficiari Intervine cineva tins la un moment dat. Puterea tigiu în ochii maselor. Numai mordială ce le-o incumbă func
ordonarea muncii relor două dinafară si se găseşte solu de a privi mersul înainte, dc atunci cînd la un conducător ţia ce o ocupă, aceea de a se
organizaţii de partid. E drept, ţia Aici Insă sînt şi aspecte a - şi fixa obiective tot mai înal se îmbină pregătirea profesio instrui, de a menţine pasul cu
aici au venit deseori şi au n- ra re nu credem sâ mai fie în- te în interesul societăţii, de a nală. priceperea de a organiza noul. de a se autodepâşi. Tre
jutat (f iu rlouâ organizaţii dc acţiona pentru înlăturarea prac oamenii în munca concretă pen
tîlnite undeva. Iată : acum se buie sâ recunoaştem că avem
bnzâ diferiţi activişti ai Co execută cea dc a doua deschi ticilor învechite, mentalităţii tru înfăptuirea politicii partidu Incâ numeroase cazuri de acest
m itetului m unicipal dc partid dere a depozitului de pro du anchilozate se află într-o strîn- lui cu principialitatea, cinstea şl fel, ceea ce ne impune sâ ac
Deva. inclusiv un secretar al se finite. C onstructorul pri să legătură cu împrospătare;» < orectitudinea, unitatea dintre ţionăm cu şl mai multă răbda
*âu _ tovarăşul David Goe. m eşte grinzile .şi stilpii do necontenită şi îmbogăţirea cu euvint şi faptă. intransigenţa re şi perseverenţă pentru a im
Au dat indicaţii şi îndrum ări. la... beneficiar, aflat la cîţiva noştinţelor şi, tocmai de aceea, faţă de lipsurile de orice na prima tuturor cadrelor cu munci
S a făcut extrem de puţin paşi. Acesta insă îi livrează această problemă trebuie sâ tură, el se poate achita cum se de răspundere o înaltă respon
însă tocmai in direcţia cea (iată un Everest de inepţie), stea mereu în atenţia organe cuvine dc misiunea încredinţa sabilitate faţă Hc perfecţionarea
mai indicată — a coordonării cu întîrziere şi de proastă ca lor şi organizaţiilor de partid tă propriei lor personalităţi.
Cele două organizaţii n-au litate. De aceea, lucrarea ro care au datoria de a determi In urma măsurilor luate de Concepînd munca cu cadrele
întreprins decit sporadic .şi trebuia term inată acum o lu na şi sprijini măsurile practi comitetul municipal de partid, ca o problemă cheie a întregii
anem ic acţiuni comune. P e n nâ. mai durează de acum în ce, iniţiativele valoroase meni cu sprijinul Comitetului jude lor activităţi, strâduîndu-se sâ
tru edificare asupra valorii a- rolo mai bine de o lună. Un te sâ contribuie la înfăptuirea ţean, în ultimul timp a crescut cunoască profund şi multilate
restora am intim că ele s-au unui astfel do deziderat ma substanţial combativitatea şi in
de mai puneţi că întîrziercn ral oamenii promovaţi In dife
lim itat la pregătirea zilelor jor. .Sc impune ca o cerinţă de transigenţa organizaţiilor de
cu care se livrează aceste ele rite funcţii de conducere, con-
dc 1 Mai, 23 A ugust etc., — mente, ca şi calitatea lor sla marc însemnătate sporirea gri partid, a tuturor comuniştilor trolîndu-i şi ajutîndu-i în mod
după propria expresie a to hă. se datoresc proastei ex jii organelor şi organizaţiilor laţâ de abaterile de la princi sistematic, cultivJndu-lc trăsă
varăşului Ioan Ispas, secreta ploatâri a utilajelor şi instn noastre de partid pentru per pialitatea comunistă, dc Ia nor turile etice şi spirituale înain
rul organizaţiei de bază de la fecţionarea pregătirii do specia mele oti<c ale societăţii noi. tate. organele şi organizaţiile
Şantierul 303. laţiilor din noua întreprinde litate a fiecărui activist, asigu In şedinţele Comitetului muni- (le partid din Valea Jiului v0r
rând astfel in aparatul ' nostru
U rm area ? O seam ă de n ea re. Ce părere aveţi despre a dc partid oameni cu temeinice <ipal dc partid Petroşani, ale obţine fără îndoială noi succe
junsuri. Mai întîi. ele nu au cest cerc vicios, tovarăşi de la Un pod rulant, montat stri nr,r0St e*PloalQt a P^s „pe butuci" după numai o lună cunoştinţe intr-un domeniu s.iu comitetelor orăşeneşti au (ost se în înfăptuirea programului
d eterm in at beneficiarul şi m unicipiu ? de la dorea in funcţiune, blocînd J,u* PfelQbf|cate. altul. In acela .şi timp. rAc ne luate mai des in dc/hulcre, în luminos dc desâvîrşirc a con
constructorul sâ studieze a- A doua concluzie ce se d e cesar sâ sc organizeze mai bi ultimii ani, c»/urile dc abateri strucţiei socialiste in patria
m ân u n ţit proiectul de execu ne studiul ideologic al membri ale unor cadre c»i munri de noastră elaborat de Congresul
ţie Acesta, cu m ulte erori şl gajă, dar care ţine de perso- r.V ir ndr-rr. an fn-u .:-ii r r j_ al X-1ca al partidului.