Page 97 - Drumul_socialismului_1969_10

r * ‘ DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 29 OCTOMBRIE 1969

™ = = a * * - - m s E m m s a t r s m n m u ^ ^ ^ .

S i t u a ţ i a Delegaţia de partid şi de stat a întrevederi Avioane a m erica n e au PREZENŢE

d§Hi R.S. Cehoslovace şi-a încheiat vizita ale locţiitorului b om b ard at unele locali­ ROMÂNEŞTI

Liban în Uniunea Sovietică şefului delega­ tăţi din R .D . V ietnam

MOSCOVA 28. — C orespon­ continuare, că In cursul co n ­ ţiei române HANOI 28 (Agerpres). — ta re agresive ale S.U.A. şi cere PESTE HOTARE
dentul Agerpres, L Dutâ. vorbirilor au fost abordate şl Un p urtător de cuvint al Mi­ în m odul cel m ai hotârit în­
CAIRO 28 (Agerpres). — 9 cetarea atentatelor la suv era­
Recentele incidente d in ­ transm ite : La K rem lin a avut problem e ale colaborării eco­ nisterului Afacerilor E xterne al nitatea şi securitatea R D. V iet­
Au luat apoi cuvîntul Lud- la sesiunea
tre a rm ata libaneză şl fo r­ loc un m iting consacrat vi­ nomice R D, V ietnam a dat m arţi p u ­ nam.
ţele palestiniene d e guerilă, zitei în U.R.S.S. a delegaţiei blicităţii o declaraţie in care
care staţionează pe terito­ de partid şi de stat a R. S. vik Svoboda. preşedintele R.S se arată că în ultim ele zile a ­ ☆
riul Libanului, au fost u r­ Cehoslovace Cehoslovace, şi G ustav Husak, 0. N. U. vioane am ericane de diferite SAIGON 28 (Agerpres). —
m ate dc o intensă activita­ L uînd cuvîntul. Leonid prim ul secretar al C. C. al tipuri au lansat bom be explo Unităţi m ilitare ale G u v ern u ­
te diplom atică în m ajo rita­ Brejnev, secretar general a) P C. din Cehoslovacia, care au zive, incendiare şi cu bile. lui revoluţionar provizoriu al
tea capitalelor arabe, de C C. al P C .U .S . a spus, p rin ­ trecut In revistă situaţia in-* NEW YORK 28 — C oresp o n­ precum şi rachete asupra mai Republicii V ietnam ului de Sud
luări de poziţii, în scopul tre altele, că discuţiile purtu- tern ă şi externă a Cehoslova­ dentul Agerpres, Constantin m ultor centre populate din au b o m b ardat in noaptea de
sondării posibilităţilor de te „au cu prins aspectele cele ciei. A Jexandroaic, transm ite : Luni districtele Minh Hoa şi Tuycn luni spre m arţi cinei poziţii
boluţionare a conflictului, mai im p o rtan te ale relaţiilor ★ dupâ-am iazâ. adjunctul m i­ Hoa din provincia Quang amerieano-saigoneze, se a-
sau de declaraţii reflectînd dintre cele două partide şi M arţi, delegaţia de partid nistrului afacerilor ex tern e al Binh Totodată, din sudul zo­ n u nţâ din Saigon dc corespon­
punctul de vedere al Gu­ ţâri, precum .şi problem ele si­ şi de 6tat a R.S Cehoslovace Republicii Sociajiste România. nei dem ilitarizate a fost su denţii agenţiilor de presă Un
vernelor statelor respective. tuaţiei internaţionale actu a­ şi a încheiat vizita in U n iu ­ Mircea Maliţa. locţiitor al şe­ pus unui b o m bard am en t de purtător de ru v în t al arm atei
Agenţiile do presă rela te a ­ nea Sovietică, înapoindu-se în fului delegaţiei ro m ân e la cea artilerie satul Vinh Giang dir> am ericane din V ietnam a ca­
ză eă la Cairo au sosit re ­ le*'. V orbitorul a relevat. în patrie. districtul Vin Linh
de-a 24-a sesiune a A dunării lificat aceste b o m bardam ente
prezentanţi ai unor ţâri a ­ G enerale a O rganizaţiei N a­ La 23 octom brie bom bardie­ ca fiind im portante
rabe. în vederea exam inării ţiunilor Unte, a avut o între­ re strategice B 52 au atacat In zona deltei Mckong s au
situaţiei caic s-a creat în vedere cu secretarul general num eroase centre din vestul sem nalat luni două angaja
intervenit intre autorităţile Şedinţa Comitetului al O.N.U., U T hant districtului Bo T rach din pro­ m ente între forţele patriotice
li b a n in urm a conflictului
In cadrul acestei întrevederi,
libaneze şi forţele de co­ desfăşurată intr-o atm osferă vincia Q uang Bînh şi tru p ele saigoneze. In cursul
T oate aceste acţiuni au p ro ­
luptelor s-au înregistrat p ier­
m ando palestiniene Din cordială, la sediul secretaria­ vocat victim e în rîndul popu deri d e am bele părţi.
Beirut s-a an u n ţa i că. in a- A genţia A P relatează că a-
crlnşi scop, o delegaţie li­ pentru dezarmare tului O N U. din New York, au laţiei locale şi pagube m ateria­ vioanc am ericane „B-52" au
baneză va pleca la Cairo, fost abo rd ate o serie de pro­ le
blem e privind activitatea a- co n tin u at să bom bardeze pozi­
un de va avea convorbiri o- Ministerul Afacerilor E xter­ U.R.S.S. R.S.S. Mofdoveneascâ o găzduit ei poliţia înternoţio-
ţiile u nde se presupune că ar
fieiale cu reprezentanţi ai GENEVA 28 — Corcspon delegaţi în cursul sesiunii. Ei ccstui fcir internaţional pe li­ ne al R D. V ietnam , a declarat exista concentrări de efective nalâ de maşini şi utilaje de grâdinârit şi cultivarea viţei de vie.
organizaţiilor palestiniene dcntul A gerpres. H. Lim an, au rem arcat, de asem enea, că nia m enţinerii păcii in tern a­ purtătorul de cuvint, co n dam ­ Printre participanţi s-a numărat şi R.S. România. Vizitatori ana-
Poziţiile părţilor în ron- transm ite : Şedinţa dc m arţi a proiectul nu subliniază cu des­ ţionale, precum şi problem e ale forţelor patriotice din liiind cu otenţie tehnica grădinăritului şi cultivării viţei de vie.
fli'jt au fost ex p rim ate in C om itetului pentru dezarm are tulă precizie necesitatea strin ­ aflate pe ag en d a actualei se­ nă energic noile acţiuni m ili­ Vietnam .
declaraţiile şefului statului s-a desfăşurat in două faze. gentă de a se continua o dis­ siuni.
libanez şi ale conducători­ P artea oficială a fost m arcată cuţie constructivă cu privire In aceeaşi dupA-amiaz.â, Mir PARIS. — Corespondentul In zilele de 22—27 octom brie
lor organizaţiilor palestinie­ prin declaraţiile şefului dele­ la dezarm area generală — o cea M aliţa a av u t o Întrevede­ Agerpres. Georges Da.şral, la Sofia a avut lor sesiunea
ne Preşedintele C harles gaţiei sovietice. A.A. Roşcin. bieetiv fundam ental al Comi­ re cordială cu preşedintele s e ­ AUSTRALIA Incerlllndlni transm ite: Sub auspiciile M u­ C om itetului Executiv al U­
llclou arăta că, în ceea ce şi «le şefului delegaţiei am e­ tetului. siunii A dunării G enerale, d-na nicipalităţii din Toulouse, şi niunii balcanice de m atem ati­
priveşte Libanul, interesele ricane, Jam es îx*onard. care D ezbaterea asupra proieetu A ngie Brooks, în cad ru l căreia cu concursul Asociaţiei F ra n ­ că La sesiune au luat parte
sale decurg din necesitatea şi-au ex p rim at satisfacţia pen­ lui de rapo rt va continua In au fost discutate problem e m a­ ţa —R om ânia, la U niversitatea oam eni dc ştiinţă din Bulga­
oricăror acţiuni în limitele tru faptul că guvernele ţârilor urm ătoarea şedinţă jore ale sesiunii curente asupra rezultatelor din 'Toulouse a avu t loc ver­ ria, Grecia. Iugoslavia şi
inviolabile ale suveranităţii. lor au căzut de acord să an ga­ nisajul expoziţiilor „Vestigii­ Rom ânia. Din ţara noastră a
A utorităţile libaneze au fă­ jeze tratative p entru limitarea le daco rom ane pe teritoriul fost prezent acad N Teodo-
cut cunoscut că Libanul arm elor strategice Adunarea Naţională Franceză României" şi „M işcarea a rtis ­ rescu, şeful delegaţiei m ate­
sprijină cauza organizaţii­ In partea neoficiali a şedin­ alegerilor tică dc am atori in R om ânia", m aticienilor rom âni
lor palestiniene insă. au ţei « «vut loc o scurlâ d ezba­ La in au g u rare au p articipat După încheierea lucrărilor
form ulat o seric de condi­ tere pe m arginea proiectului discută bugetul pe 1970 reprezen tan ţi ai m u n icip alită­ a fost sem nat un protocol, c a ­
ţii in privinţa libertăţii de de raport asupra desfăşurării CAN BERRA 28 (Agerpres). Intre cei doi com petitori din ţii. personalităţi din lum ea li­
acţiune a com andourilor pe actualei sesiuni, elaborat dc PARTS 28. — Corespondentul Agerpres, Georges Dascal, Incertitudinea persistă a su ­ fru n te In situaţia actuală, a ­ terară. artistică şi ştiinţifică. re prevede o colaborare mai
teritoriul libanez, in sensul copreşedinţi. Mai m ulţi dele­ tran sm ite : In A dunarea N aţională Franceză au început p ra rezultatelor alegerilor cest sistem avantajează coa­ Presa şi radiotelevizat nea re ­ am plă a tu tu ro r statelor b al­
râ acestea nu trebuie să gaţi au subliniat preocuparea m arţi discuţiile asupra bugetului ţârii pe anul 1970 M inistrul p arlam en tare desfăşurate şim- liţia. intrucît cel mai im po r­ gională au eonsacrat em isiuni canice în dom eniul ştiinţelor
pericliteze securitatea ţârii. autorilor proiectului de a r e ­ economiei şi finanţelor, V alcry Giscard d ’Estaing, a expus b ătă In A ustralia. M ajoritatea ta n t partid m inoritar a u stra­ şi articole celor două e x p o ­
Com andourile palestiniene, flecta în mod fidel discuţiile liniile principale ale noului buget, bazat pe un echilibru ziarelor atribuie coaliţiei g u ­ lian. P artid u l dem ocratic la­ ziţii. subliniind interesul pc m atem atice P articipanţii an
la rîndul lor, au cerut a u ­ de pinâ acum Vorbitorii au absolut al încasărilor şi cheltuielilor, echilibru realizat p en ­ v ern am en tale 63 de m andate, burist. a reco m and at alegăto­ care acestea il suscită în rin ­ h otârit ca viitorul congres al
torităţilor de la Beirut să ex p rim at lotuşi o serie de cri­ tru prim a dată după mai m ulţi ani. rezu ltat care i-ar conferi a- rilor săi să voteze candidaţii dul cetăţenilor oraşului m atem aticienilor din ţările
In bugetul pe anul 1970 se prevăd 150 950 m ilioane franci eesteia drep tul de a form a
a ro id c libertate deplină de tici, relevînd că proiectul de guvernam entali. Acest al doi­ ie balcanice să sc desfăşoare in a
la venituri şi 159 855 m ilioane franci la cheltuieli. încasările noul guvern. P otrivit altor
acliunc forţelor palestiniene ra p o rt Ignoră o bună parte a înregistrează u n spor de 10 la sută faţă de bugetul pe 1969, surse, cele două p artid e care lea tur de scrutin urm ează să SOFIA. — Corespondentul doua ju m ătate a lunii mai
de guerilă din Liban sugestiilor făcute de diferiţi Iar cheltuielile o creştere de num ai 6,2 Ia sută. au condus A ustralia în ultim ii înceapă luni. Agerpres. Gli leva, transmite? 1970 la IsLanbul.
20 de ani, liberal şl agrarian,
nu au reuşit însă să cfştige
decît 62 de m an d ate
In şase circum scripţii elec­ persoanele care s-au făcut
In C U R IE R ® C U R IE R
torale, nici unul d in c a n d i­ vinovate de corupţie poli­
daţi nu a obţinut m ajoritatea tică şi ad m inistrativ ă în p e­
necesară pentru victorie. rioada 7 octom brie 1951
aceste cazuri urm ează să in ­ (proclam area independenţei
tre în vigoare sistem ul p re ­ Libiei) şi 1 septem brie 1969
ferenţial care guvernează a ­ (data loviturii m ilitare de
legerile în A ustralia şi prin fctat), vor fi deferite justiţiei
care voturile can d id aţilo r si­ Tom a G ranfil, m em bru al Vccei Executive F ed e­
rale. a prim it pc Erncst WoU IMommscn. preşedin­
tuaţi mai slab în disputa e ­ ♦ O *
tele C om itetului ad m in istrativ al Asociaţiei indus­
lectorală vor fi redistribuite triaşilor vest-germ ani. care se află la Rclgrad. in P reşedintele Turciei, Cev-
fru n tea unei delegaţii economice. Cu acest prilej au det Sunay, va face o vizită
fost abo rd ate problem e privind schim bul de m ă r­ oficială in U niunea Sovieti­
furi d in tre cele două ţări. posibilităţile dc dezvoltare că între 12 şi 21 noiembrie,
Bilanţul a acestor schim buri şi m ăsurile care trebuie luate a n u n ţă agenţia TASS. El
esle invitat dc Prezidiul So-
in acest scop. Au fost. dc asem enea, discutate pro­
bleme privind posibilităţile unor investiţii com une v ietului S u prem al U.R.S.S.
cutremurului in econom ia iugoslavă. şi dc guvernul sovietic.
♦ O *
din Iugoslavia ferm itate o politică ex tern ă m u lat ex ecu tarea unor m a ­ L o nd ra sc vorbeşte tot m ai
ton. din Texas, unde au si­
Bolivia va prom ova
cu
In cercurile
din
politice
U.R.S.S. Oraşul Cita. Piaţa Lenin. independentă, vizînd apăra nevre com plexe la bordul m ult despre faptul că pri­
B EL G R A D 28 (Agerpres). — rea dem nităţii şi su v eran i­ m odulului lunar m ul m inistru H arold Wilson
D upă cum an un ţă agenţia tăţii ei naţionale, prietenia ♦ O * a r putea să devanseze data
Taniug, cu trem u ru l produs cu toate popoarele lumii, o O ferm ă de 207 ha de te­ ţinerii alegerilor pentru C a­
luni dim ineaţa la B ania L uka polii â în d rep tată im polri ren. aparţin in d unuia dintre m era C om unelor, care în
cei mai bogaţi latifundiari
va im perialism ului — a d e ­
AGENDA Divizarea pieţei s-a soldat cu 20 de m orţi si clarat m inistrul de ex tern e din Mexic. Mario Moreno, a mod norm al ar urm a să
aibă loc în 1971
peste 400 de răniţi. De asem e­
fost exp ro priată de
către
nea, s - a u înregistrat im p o rtan ­ bolivian, generalul Ccsar tre 42 de familii de peoni. + 0 4
guvern şi va fi îm p ărţită in ­
Ruis V elarde, in tr-u n in t e r ­
te pagube m ateriale. Peste 70
viu aco rd at ziarului m ex i­
ECONOMICA comune agricole — la sută din clădirile oraşului can „Exeelsior". Cesar Ruis S ccu n tate. prin voturi sepa a
G enerală
A dun area
au fost distruse sau grav a-
Consiliului
O.N.U. şi
dt-
V elarde a declarat, de a se ­
variatc A genţia m enţionează
In capitală, indexul p re ţu ri­ o problemă de lungă că num ărul victim elor nu a m enea, că Bolivia intenţio­ rate, au ales luni candidaţii
nează să-şi ex tind ă relaţiile
MOSCOVA. ~ In Knzah- fost m are deoarece cetăţenii eu ţările socialiste Ca u rm are a ploilor propuşi dc S.U.A.,, U.R.S.S,,
sl.in . 1 început construcţia u- lor bunurilor de consum a — avertizaţi de cu trem u re a n ­ torenţiale care au căzut U ruguay, S p an ia şi Daho-
nri m ine gigant, care va pro­ fost cu 1 la sutâ mai marc, terioare de o mai mică in ten ­ ♦ 0 * fără în treru p e re in ul­ mcy, în funcţia de m em bri
duce anual 5.5 m ilioane tone iar in provincie cu 2 la sutâ durată sitate — părăsiseră locuinţele, tim ele 24 dc ore, oraşul ai Curţii Internationale de
de m inereu de fier Procesul mai m arc decît în perioada elevii, soldaţii, m uncitorii şi Fostul prim -m inistru al Sfax, situat în sud-cstul Ju stiţie de la Haga A lege­
do extracţie in noua mină va corespunzătoare a anului p re ­ funcţionarii nu se aflau în Somaliei, lb rah im Egal. a Tunisiei, a fost complet rea prim ilor patru candidaţi
fi complet mecanizat. astfel cedent şcoli, cazărm i, fabrici si insti­ încercat dum inică să sc o- Î2 olat de restul ţării, a- a fost co nfirm ată de Con
ră mina om ului nu va in ter­ LUX EM BURG 28 (Agerpres). cipalclor produse agricole în tuţii. trăvcascâ, îuînd o m arc c a n ­ n u n tâ agenţia Reuter. siliul de S ecuritate din p ri­
veni dc la locul de extracţie VARŞOVIA. _ | i n grup dc Miniştrii dc finanţe şi ai a- R P a G erm aniei şi co m p en ­ C utrem urul, a cărui intensi­ titate de diverse m edica­ C alam ităţile naturale, mul tur de scrutin, dar pen­
şi pinâ la staţia de flotare industriaşi francezi se află in grirulturii din ţările C E K. sai ii pentru exportatorii vest- tate a fost la epicentru de g ra­ m ente, an u n ţă agenţia F ra n ­ care s- aii produs dc la tru rep rezen tan tu l Dalio-
In abataje m inereul so \ a e x ­ vizită in regiunea industrială întruniţi la Luxem burg, nu au germani. Aceasta înseam nă că. dul 9. s-a resim ţit pe o zonă ce Pressc, citind surse dom începutul acestei luni. m cy-ului au fost necesare
trage . 1 1 ajutorul exploziilor a Silcziei. a n u n ţi agenţia reuşit niei de data aceasta A deocam dată. R.F. a G erm aniei mai largă în Iugoslavia cu o nc de încredere din cap ita­ au provocat pină acum cinci tururi de scrutin
In etapa viitoare, c a p a c ita ­ PAIV O am enii de afaceri ajungă la un acord definitiv râm ine izolată de piaţa co m u ­ intensitate mai m are sau mai la som alianâ S tarea săn ătă­ m oartea a 459 dc p er­
tea de producţie a minei va francezi au avut convorbiri cu privire la m ăsurile cc ar nă agricolă. Dacă la aceasta mică. Astfel, mişcări seismice ţii lui lb rah im Egal este c ri­ soane şi au lăsat fără a ­ * © ♦
fi triplată. cu reprezentanţi ai organiza­ trebui adoptate pentru preve­ adăugăm şi izolarea pieţei a- au fost înregistrate la Karlo- tică El a fost arestat in p ri­ dăpost alte 100 009. Un nou grup de cercetă­
ţiilor poloneze de com erţ ex ­ nirea consecinţelor reev alu ă­ grirolo franceze, intervenită vaţ. in Slavonia, la Zagreb. mele ore după recenta lo­ In Algeria, o altă zo­ tori a pornit pc calea a c ru ­
BUDAPESTA. — In prim e­ terior in legătură cu dezvol­ rii mărcii vest germ ane asu­ in urm a devalorizării fran cu ­ Belgrad şi Valicvo Cel mai vitură dc stat din Som alia nă a Africii u nde s-au lui spre Arctica, pentru u
le 9 luni ate acestui an, in­ tarea colaborării trhnîco-şliin- pra pieţei com une agricole lui. rezultă că divizarea pieţei m ult însă a avut de suferit După cum s-a anunţat, noii ab ătu i ploile torenţiale, înfiinţa staţiunea „Polul
dustria ungară a realizat o ţifice polono-franceze. cu li­ Consiliul ministerial al „ce­ com une agricole începe să oraşul Bania Luka. care n u ­ conducători ai Somaliei au bilanţul total al calam i­ Nord-19“ . A vioanele vor
producţie cu 2 la sută mai vrarea de maşini, instalaţii şi lor şase” a holârit doar să m ără peste 60 000 de locuitori afirm a t că loţi m em brii con­ tăţii în ultim ele săptă- tran sporta pe banchiză pes­
m arc decît in perioada co res­ linii tehnologice pentru in­ m enţină pentru incâ şase sâp- devină o problem ă de lungă şi din care 40 000 au răm as ducerii vechiului regim vor mîni, este dc 76 morţi, 3 te 200 tone de diferite a p a ­
punzătoare a anului prece­ dustria m etalurgică poloneză, lâinini mecanism ul actual de d urată fără adăpost. fi judecaţi p entru corupţie. dispăruţi şi 237 răniţi. rate, utilaje şi alim ente.
dent. se arată intr-un co m u n i­ precum şi a unor produse laxe asupra im porturilor prin- 14 000 dc locuinţe au fost
cat al Direcţiei centrale de m etalurgice şi oţeluri speciale. ♦ © ♦ ♦ O *
statistică Cu toate că produc­ U ltim a verificare generală total distruse, iar alte P atru portughezi de origi
ţia realizată intr-o oră m un LONDRA. — La L ondra s-a „Alcoolismul, maladie socială" a stării de funcţionare a 16 000 avariate. ne africană şi un tunisian
că depăşeşte CU 5 la sută n i­ an u n ţat că Marca B ritanic a SEIUICENTENARUI. com plexului spaţial Apollo- nu fost aduşi luni în portul
velul anului precedent, pro­ acordat Ghaneî un îm p ru m u t 12, care urm ează să fie brazilian Belem de un cai
ductivitatea muncii nu a cres­ su plim entar în valoare de un LOCOM OTIVEI „SKODA" PA RIS 28 (Agerpres). — derea îm bolnăvirilor dc can ­ lansat spre L ună la 14 n o ­ gobot italian, după ce au r ă ­
cut înU*-un mod satisfăcător, milion lire sterline. Acesta se „Alcoolismul, m aladie so cer în rîndul sexului fem inin, iembrie. a in trat în faza fi­ O parte a m em b rilor fos­ tăcit pe m a re tim p de 41 de
se relevă in comunicat. adaugă îm prum utului de pa­ PRAGA 28 (Agerpres) — rialâ". constituie tem a p rin ­ ca u rm a re a creşterii co n su ­ nală Un p urtător dc cuvint tei familii regale a Libiei, zile G rupul călătorea de U
Exporturile IIP. U ngare au tru m ilioane lire sterline ofe­ O amenii muncii din oraşul cipală a unui congres ce se mului de alcool. Dacă în u r ­ al N A S A a precizat că îm p reu n ă cu alte persoane,
crescut în această perioadă cu rit anterior guvernului de la I’lzen au sărbătorit 50 de ani desfăşoară în prezent la Ver- mă cu 20 de ani num ai 3,5 la toate testele s-au desfăşurat u rm ează s i ap ară în faţa in­ D ak ar la Capul V erde într-c
pescuit i
am b arcaţiu n e dc
lf> la sulă faţă de prim ele 9 Acera în vederea cu m p ărării de la construirea primei loco­ sailles, şi care reuneşte sp e ­ sutâ din cazurile dc cancer tn b une condiţiuni şl în con ­ stanţelor judecătoreşti din ''ârci cîrm â a fost insă dis
luni ale anului 19611. iar im ­ din Marea B ritanic a unor motiva' „Skoda". Din 1950. u ­ cialişti dc seam ă ai medicinci feminin se d ato rau co n sum u ­ form itate cu program ul s ta ­ această ţară. sub acuzaţia de trusă dc o furtună. 7n acca6
porturile cu 9 la sută Volu­ vagoane şi locomotive necesa­ zinele „Skoda" din l’lzcn c o n ­ franceze Profesorul Jean Le- lui de alcool, astăzi procentul bilit. A stronautii Charles corupţie politică şi ad m in is­ tâ perioadă, singura lor h r a ­
mul com erţului eu am ănuntul re m odernizării reţelei fero­ struiesc locomotive electrice. roux-R obert a arătat că 67 la se ridică la 9 la sută Conrad. Alan Bean şi Rj- trativă. an un ţă agenţia R eu ­ nă au constituit-o peştii
a crescul eu 10 la sulă faţă viare. In cinstea sem icentenarului, sută din cazurile de cancer L ucrările congresului au r- chnrd C ordon au revenit ter, citind un decret publi­ prinşi în mare.
de anul precedent In prim e­ Acordul a fost încheiat cu m uncitorii an d at in ex p lo a­ al cavităţilor bucale şi farin- videnţiat. pc de altă parte, o luni la Cape K ennedy de la cat dum inică scara la T r i­
le X luni ale anului I9G9. p re ­ prilejul v izitei pe care o fare gelui provin din rindul alco­ creştere. înccpînd din 1965, a baza m ilitară aeriană Elling- poli, capitala Libiei. Toate * © ♦
ţurile au crescut cu 0.9 la su­ la Londra prim ul m inistru tare locomotiv a electrică *u alcoolismului juvenil In F ra n ­
tă. inclusiv preţul serviciilor. chanez, Kofi Busia. n um ăru l 1000 olicilor. El a subliniat ex tin ­ ţa. G u vern ul Kenyei a exa
m inat in cadrul unei rcu
niuni situaţia creată în ţară
în u rm a incidentelor care a r
In liUN. un electrician, mecanic al firm ei se depla­ av u t Ioc Ia 25 octombrie, er
Charles Royce, îm preună cu sează oriunde un „Rolls" a prilejul vizitei preşcdintclu
lordul Henry Rolls, care a­ nas im rămas in pană — c un a de­ Jom o Kcn.yatla în oraşul
ducea O hnp'.trlanlă contribu­ văr ; firm a garantează 1 pe Kisum n. In tim pul acestor
ţie financiară, construiau trei - viaţă maşinile sale — greşit, incidente, 11 persoane a r
automobile care aveau să c o n ­ — firm a nu acordă decît trei fost ucise, iar pcslc 70 ră
stituie fundam entarea firmei ,,Rolls"-ui 7 din această cate­ te dr ceilalţi constructori de ani garanţie pentru partea nite. După reuniunea gu
de mai tîrziu — „Rolls R oy- lui constituie garanţia indis­ autom obile ? mecanică a maşinilor ei ; un vornului. an u n ţă agenţi:
| ce". Iniţial, firma livra doar cutabilă a calităţii. gorie. Deşi unii nu s-au in- posesor dc „Rolls Royce" şi-a Reuter, a fost dată publici­
\ motoare plasate pc şasiuri, Imediat se găseşte cite un lilnit niciodată, ei se cunosc Răspunsul la întrebare este transform at maşina in salon tăţii o declaraţie în care sc
carosarea maşinilor fiind fă ­ iniţiat care să povestească un amestec de legendă şi a ­ Louis X V — a$a este ; in sfir- anunţă că toţi deputaţii
cută dc alţii, după gustul cli- ceva despre aceste autom o­ devăr. Un „Chost" produs de şlt, se spune că la Paris ar partidului de opoziţie. Uniu
bile, cc par a fi ,.n em u ritoa­ această firm ă in 1906, care o exista o şcoală specială la nea poporului, condus dr
eu (i lor.
r e M a i m ult dccit otita, in parcurs pină acum 050 000 care se învaţă conducerea fnsiul vicepreşedinte Oging
De a fu n d , 1ti lumea întrea­ tunica întreagă sc desfăşoară Notă externă kilometri, poate atinge şi maşinilor „Rolls Royce‘ — Odingn. au fost arestaţi.
gă , num ele „Rolls Royce' a o adevărată vinătoarc c/ujxl astăzi 100 k m pe oră. Se sp u ­ intr-adevăr şcoala există şi
devenit si. onim ul perfecţi­ modele i:cehi, construite in ne că motoarele „Rolls” sint
primele două decenii ale vea­ sigilate ; nu-i adevărat. CA trebuie să te înscrii cu 6 luni
unii in m aterie de automobil. după num ărul înregistrat pe
cului nostru. In m o m en tu l de puterea lor reală este ţinută de zile înainte pentru a pu­
Indiferent de locul unde s-ar şasiul maşinii
faţă e.ristâ ap roxim ativ 30 de secret — aşa este ; buşoanele tea urma aceste cursuri.
găsi o maşină cu iniţialele mii dc eoleclionori de auto­ In fond cc a contribuit la dc la radiatoare sint din ar­ R.D. GERMANA. Mocheta noii pieţe, V.l. Lenin, din centrul C U R IE R
mR.R.m pe m asca radiatoru- mobile, posesori ai unor crearea acestei faim e invidia­ gint — nu-i a d e v ă r a t; un E. IONESCU capitalei R.D.G. — Berlin.
T IP A R U L : În trep rin d erea poligrafică Deva.
«4 065