Page 98 - Drumul_socialismului_1969_10

Redacţia

şi administraţia

ziarului

DEVA, str. Dr. Petru Grozrt. nr. 35

telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi secţia viaţa de partid — 2138 ; sec­
ţiile culturâ-sport şi probleme cetăţe­
neşti - 8317 ; secţia scrisori, documen­
tare şi externe - 2317 ; secţia industrie
şi administraţia - 1275 j telefon de ser­
viciu intre orele 16-24 - 1585.

Trimestrul IV—hotărîtor pentru înfăptuirea sarcinilor economice
Preşedintele Consiliului de Stat,

TELEX
CE NU SPUNE CONDUCEREA, SPUNE ABATAJUL: Nicolae Ceauşescu, a prim it

PRODUSE
PENTRU EXPORT
CARUSELUL D E F IC IE N T E LO R pe preşedintele Consiliului întreprinderea dc co­

merţ exterior „Mineral-
imporl-exporl’* a livrat
de M iniştri şi pe ministrul dc curind, din grupa ma­
terialelor de construcţii,
LA MINA VULCAN din Cehoslovacia, R. D.
unor parteneri comerciali
Germană. Iugoslavia, Po­
afacerilor externe al Olandei lonia, Ungaria şi Uniunea
Sovietică, însemnate can­
tităţi dc ciment, carton
TREBUIE RAPID Miercuri t<i amiază, preşe­ Consiliului de S tat al R ep u ­ l'xp riin in d u -se hotârîrca ce­ asfaltat, împislitură bilu-
mizată, dale de marmură
dintele Consiliului dc Stat. blicii Socialiste R om ânia şi lor douâ popoare dc a-şi a d u ­ concasată, plăci do asbo-
Nicolae Ceauşescu. a primit prim ul m inistru al O landei au ce aportul la prom ovarea în­ ciment, piatră de ghips,
la P redeal pc preşedintele subliniat cu satisfacţie că r e ­ ţelegerii şi colaborării in te r­ precum şi carbură dc si­
Consiliului de M iniştri al O ­ laţiile fructuoase rom âno- naţionale, la asigurarea secu­ liciu.
STOPAT landei. Piet dc Jong. şi pe olandcze în dom eniile econo­ convorbiri» a fost relevată im ­ patra(i de geam tras şl
Sute de mii de metri
cursul
rităţii europene, In
mic. tehnico-şliinţific şi cu l­
Joscpli; Luns. m inistrul aface­
rilor ex tern e al Olandei, care tural înregistrează o evoluţie portanţa pe care o are co n tri­ laminat au fost expedia­
se află în vizită oficială în ascendentă, corespunzător in­ buţia activă a tu tu ro r ţârilor, te in Canada, Italia,
(ara noastră La prim ire au tereselor am belor popoare. ;d mari sau mici, la găsirea unor S.U.A. şi în alte ţări. In
luat parte tovarăşii Ion consolidării păcii şi co lab o ră­ ocecaşi perioadă, au mai
Daco ar fi să comparăm două situoţii, una scoasa in G hcorghc M aurer. p reşed in te­ rii internaţionale. In acest soluţii pentru asigurarea p ă ­ fost exportate zeci do mii
evidenţă cu prilejul unei anchete întreprinse de redacţia le Consiliului de M iniştri. Va- context s-a ev id en ţiat dorinţa cii, securităţii şi înţelegerii dc tone dc ciment în Ce­
ziarului nostru după primul trimestru de muncă din acest sile Gligii. ad ju n ct al m inis­ com ună de a se folosi mai între popoare. hoslovacia, Iugoslavia şi
an cu evoluţia actuală a minei Vulcan, s-or putea spune trului afacerilor externe, şi larg posibilităţile care există Polonia.
următorul lucru : in loc de o îmbunătăţire a situaţiei pe G coigc Klian. am basadorul pentru adincii*ea şi diversifi­ Întrev ederea s-a desfăşurat
care se sconta la acea dată ovem de-a face în prezent cu României la Haga O aspeţii care.» colaborării şi eooperâiii intr-o atm osferă cordială, dc LĂRGIREA
o înrăutăţire o ei. O demonstrează rezultatele economice au fost însoţiţi de Dirk van bilaterale, pe baza principiilor stim ă reciprocă. SORTIMENTELOR
pe care le raportează conducerea minei pe perioada celor l'ysinga, am basadorul O lan­ d reptului internaţional. ale DE ULEIURI
10 luni de activitate. dei la Bucureşti. respectării suveranităţii şi in ­
— Minusul Io producţîo de cărbune de la începutul In cursul convorbirii, caic dependenţei naţionale, eg ali­ PENTRU MOTOARE
onului — recunoştea tovarăşul Cornel Boso, inginerul şef ol a avut lor cu acest prilej, au După întrevedere oaspeţii au Colectivul Institutului
minei, este de 25 200 tone (cea mai mare restantă înregis­ Autorul dispozitivului mecanic pentru curăţat vagoneţi, mais­ fost abo rdate problem e p ri­ tăţii in dreptu ri, neam esleeu participat la un dejun oferit de cercetări pentru pre­
trată in Valea Jiului de vreo exploatare de la începutul o- trul Constantin Binţinţan de la E.M. Muncel a realizat de cu- vind dezvoltarea relaţiilor Jui în treb urile interne şi a ­ de pieşedinlele Consiliului de lucrarea f i ţ c t u l u i
nului — n.n.). rind un nou dispozitiv, de această dată pentru motriţat zale. Am­ dintre cele două ţâri şi unele v antaju lui reciproc Sfat, Nicolae Ceauşescu. (I.C.P.T.) din rioicşti, in
Despre cauzele core au generat aceostâ stare de fap­ bele dispozitive aduc exploatării economii anuale antecalculate aspecte ale situaţiei actuale strlnsă colaborare cu
te, dezonoranta pentru conducereo minei, aşteptam să o- in valoare de peste 700 000 lei. internaţionale. P reşedintele specialiştii din rafinării,
flom clteva lucruri demne de luot în seamă de la inginerul a efectuat, cu rezultate
şef. Or, acesta pune totul pe lipsa de efective pe care o Vizita preşedintelui Consiliului bune, experimentări la
consideră că or exista în prezent. scară industrială privind
Alirmaţio nu rezista. In luno aceasta, sarcinile zilnice procedeul de hidrofinare
de plan au fost reduse cu 600 tone, la nivelul efectivelor ONORAREA INTEGRALĂ de Miniştri al Olandei a uleiurilor pentru toate
existente — chiar şi aşa stînd însă lucrurile, nu putem sa tipurile de motoare.
nu punem din nou întrebarea : ce o întreprins conducereo Troducerca acestora va
minei în acest sens, ce măsuri concrete a luat ? Sau s-o la I. A. S. „30 Decembrie" permite diminuarea im­
mulţumii numai să urmărească foarte minuţios intrările şi A CONTRACTELOR - portului de aditivi şi
ieşirile de efective dîn cadrul exploatării ? lărgirea sortimentului dc
uleiuri adilivato
româ­
La aceste probleme nimeni nu avea nimic de spus. Şi M irivuri dim ineaţă, pieşe- La pleca»e. prem ierul Piet neşti.
cum să aibă dacă comitetul de direcţie coutâ să ascundă dintele Consiliului dc Miniştri dc Jong a sem nat în cartea
o seamă de deficienţe proprii, care mal de care moi se­ jil Olandei. Piet de Jong. şi dc onoare : „In tim pul scurtei F O T B A L
rioase. Ceva bun tot s-a făcut. Printr-o redistribuire o e- o acţiune de cinste m inistrul afacerilor externe. noastre vizite am fost p u ter­
feetlvelor media zilnică în cărbune o fost realizată şi chiar Joscph . Luns. îrpprcun.ă . ou nic im presionaţi de rezu ltale­ , Selecţionata divizionară
depăşită. Moi mult, acelaşi lucru se poate spune şi despre persoanele oficiale olandeze ii* o b ţin u le pinâ acum si 'd e dc fotbal a ţării noastre
lucrările de pregătire unde minusul de efectiv a fost cu care îi însoţesc, au vizilat în ­ planurile pe care le aveţi a susţinut ieri pe stadio­
mult redus. şi maximă responsabilitate trep rin d erea agricolă dc stat pentru viitor? L’răii dc m ult nul „23 August" un meci
— Intr-un cuvînt, tovarăşe inginer şef, în abataje nu ,30 D ecem brie" din a p ro p ie­ surces". dc verificare in compa­
vă puteţi plînge de lipsă de efectiv. Totuşi, de ce zilnic la rea Capitalei. In vizita făcută la Intie- nia echipei iugoslave
Vulcan sorcînile de plan sînt neîndeplinite ? Sint binecunoscute eforturile livrarea griului, porumbului, la timp ? Cui folosesc însă „ar­ La sosirea în unitate, o as­ p rin d ciea agricolă dc stal „30 Vojvodina Novi Sad. Fot­
Există aici în prezent o serie de deficienţe tehnico-or- pe care le lac partidul şi sta­ cartofilor, legumelor şi fasolei gumentele" de felul celor am in­ peţii au fost salu taţi de Ion Decembrie", oaspeţii olandezi baliştii noştri au obţinut
gonizotorice - or fi trebuit să sune răspunsul - pe core lul nostru pentru valorificarea evidenţiază însă faptul că nu tite, pot ele ţine locul produ­ Stanciu, ad ju n ct al m in istru ­ a u fost însoţiţi de G eorge Iu­ victoria cu scorul de
selor contractate ? Iată o între­
cît mai deplinii a potenţialului
în toate cooperativele agricole
conducerea minei le ştie foarte bine deoorece ele ou fost productiv al agriculturii, pentru s-au depus eforturile necesare bare care îndeamnă la reflec­ lui agriculturii şi silviculturii, lian. am b asadorul României 4—l (2—0), prin punctele
discutate de atitea ori. Vi le reamintim totuşi, dumneavoas­ creşterea producţiei agricole şi îndeplinirii integrale a prevede­ ţii conducerile unităţilor agri­ dc m em bri a» conducerii în ­ la Haga. şi de T ud o r Jianu, marcate dc Dumitrache
treprinderii
tră, precum şi celorlalţi factori de răspundere din cadrul ridicarea nivelului de viaţă al rilor planului (să nu mai vor­ cole şi organizaţiile de partid directorul protocolului din (2), Ghcrghcli şi Dohrin.
M inisterul A facerilor Externe.
comitetului de direcţie al exploatării in speranţa ca vor fi sutelor. Fiind prezente la tot bim dc angajamentele luate de dc la sate, a căror sarcină cen­ C onduşi dc ing. Alexandi*u Pentru oaspeţi a înscris
luate măsurile dorite si aşteptote de otita timp. pasul şi in judeţul nostru. în­ fiecare cooperativă agricolă !). trală şi criteriu principal de a­ Enciu. directorul L A S ,30 Andtci.
Moi întii, aprovizionarea cu moteriale o locurilor de noirile ce au avut Joe în privin­ Ignorind cele mai elementare preciere a activităţii îl consti­ D ecem brie", oaspeţii olandez» P reşedintele Consiliului de ★
In cadrul
muncă lasă mult de dorit şi tinde să devină o problemă. . ţa schimbării mijloacelor şi me­ obligaţii impuse de disciplina tuie modul de realizare a sar­ au vizitat i»noic sectoare dc Miniştri al O landei. P iet de ropene a „Cupei eu­
iirgurilor",
producţie, p rin tre care ferm a
insolubilă. In ocest sens, redăm cîteva din deficienţele todelor dc obţinere a produc­ contractuală, unele conduceri cinilor ce revin fiecărei coope­ de vaci de lapte, cu instalaţii Jong. şi m inistrul afacerilor miercuri la Racău, în
semnalote de uni? şefi de brigadă cu core om stat de ţiei. pc baza extinderii mecani­ de cooperative, la termenul rative agricole sau ferme de au to m ate de furajare, de m ul- externe. Joscph Luns. au o ­ meci retur, Dinamo Ba­
vorbă în subteran. zării. chimizării şi a irigi: -iilor, scadent al datoriilor, apelează stat. gere şi refrigerare a laptelui, ferit m iercuri, in saloanele cău a învins cu scorul de
— Ducem lipsă de armături metalice pentru susţinere, atestă grija cc se manifestă fa­ la fel şi fel de „argumente" în O situaţie inexplicabilă se in- precum şi serele în tre p rin d e ­ restau ran tu lu i „A thenee P a­ 2—0 (0—0), pc Skeid Oslo,
ne-o spus Mie Babiuc. Moi nou s-a recurs Io recondiţiono- ţă dc asigurarea unor condiţii scopul acoperiri» slăbiciunilor tilneşle la livrarea fasolei, pro­ rii, realizate prin cooperare late". un dineu in onoarea calificindu-sc pentru tu­
rea celor vechi. Nu om nimic de obiectat în acest sens. caro să permită obţinerea unor şi lipsurilor tare s-au manifes­ dus din rare s-au preluat doar cu firme olandeze O aspeţii au preşedintelui Consiliului dc rul următor al competi­
Este un fapt lăudabil deoarece oşa putem contribui la re­ rezultate superioare şi stabile tat în organizarea procesului de simbolic MO kg din 21 tone l av ut prilejul sâ cunoască, do Miniştri al Republicii Socia­ ţiei (primul joc se termi­
ducerea preţului de cost ol tonei de cărbune. Dar, nu în­ (n agricultură. producţie Cele mai mari restanţe la achi­ asem enea, principalele p ro d u ­ liste România, Ion G heorghe nase la egalitate, 0—0).
ţelegem de ce curbura acestora depăşeşte cu mult pe ceo Apare firesc şi necesar deci Un exemplu dc? neglijenţă tarea îm prum uturilor şl a m u n­ se ind u strializate ale întie- Maurer. Cele douâ puncte au fost
normală, ducînd prin oceasta Io o supradimensionare a ca fiecare unitate agricolă be­ crasă şi lipsă de răspundere cilor I.M.A., Insumînd cîte 1—6 prinderii. eforturile depuse in In tim pul dineului, care s-a realizate dc Dembrovv-
pentru onorarea obligaţiilor cu­
profilului de galerie respectiv. neficiară a ajutorului multila­ tone, unele râmase şi din anii vederea diversificării şi îm b u ­ desfăşu rat lnlr-o alm osferâ ski.
teral acordat dc stat să-şi înde­ venite în contul muncilor exe­ trecuţi, s-au acumulat la C.A.P. n ătăţirii p erm an en te a p ro­ caldă, cordială, cei doi şefi de
Deci un volum de munco inutil care duce la excovarea plinească cu maximă responsa­ cutate de IM.A este oferit dc Romoşcl, Mărtineşti şi Bretea guverne au rostit toasturi.
unei cantităţi de rocă în plus, prelungirea timpului la îna­ bilitate obligaţiile asumate pri­ C.A.R Bretea Şiroiului Aceas­ Streiului Pinâ clnd consideră duselor.
intări, precum şi înregistrarea unor viteze de ovonsare mult vind livrarea produselor la fon­ tă unitate, al cărei preşedinte cooperatorii din localităţile res­
sub limitele plonifîcote. Şi oceasta de ce ? Pentru că ni­ dul centralizat. Considcrînd o­ este Ion Opriţcseu, mai arc de pective că pot lua din fondul
meni nu s-a preocupat mai indeaproope de modul cum norarea contractelor ca o ac­ livrat la fondul centralizat pes­ statului, fără ca în schimb să-şi
sînt recuperate aceste armaturi, docă ele corespund cerin­ ţiune do cinste şi o îndatorire te 70 dc tone de grîu, porumb achite datoriile ? Acest proce­ Cu planul pe 10 luni îndeplinit
ţelor impuse de natura lucrărilor. patriotică de primă im portan­ şî cartofi Restanţe nu mai pu­ deu dc a „răspunde" ajutorului
• La noi se face simţită tot mai mult lipsa bandaje­ ţă. o serie de cooperative agri­ ţin însemnate la grîu, porumb, primit din partea statului este
lor tăiate, a intervenit minerul Grîgore Cojocoru, Acest lu­ cole. printre rare amintim pe cartofi sau legume sint sem na­ cit sc poate dc dăunător, evi­
late. de asemenea, la
C.A.R.
cru dotoritâ pur şi simplu faptului că sectorul de aprovizio­ cele din Orâşlie. Tîmpa, Uăcia, Rapoltu Mare. Ruşi. Ciida Ma­ denţiind deficienţele seiioase I. E. M. DEVA AVICOLA MINTIA
care persistă în activitatea coo­
nare nu se achită de sarcinile ce-i revin. Haţeg şl altele au reuşit in bu­ re, Vaţi, Sălaşe» de -Sus, llo- perativelor agricole. Râu este
Despre deficienţele de ordin tehnic şi orgonizoto.'ic se nă măsură să predea producţia jan, Valea Sîngeoi-giulni şi in »ă, deşi sînt cunoscute, neajun­
întreprinderea agricolă de stat „Avico­
pot spune multe lucruri. Pentru fiecare din efe există reale agricolti-marfă conform sarcini­ alte cooperative ale căror con­ surile se perpetuează de la un Eforturile depuse de colectivul Inlrcpiîn- la" din Mintia, a îndeplinit înainte de
unele
lor ec le-au revenit. Iu
posibilităţi de remediere. Dar după cum merg lucrurile in produse livrînd şi cantităţi su­ silii dc conducere şi c adre teh­ an la altul fără ca şi consiliile derii de explorări miniere Deva pc linia termen sarcinile dc producţie la toţi indi­
prezent, problemele ridicote Io fiecare loc de muncă au plimentare Organizaţiile dc nice cînd soseşte vremea sca­ populare comunale sâ intervină mai bunei valorificări a timpului dc lucru, catorii principali. Tovarăşul Emil Bâilă.
sorţi sa nu fie rezolvate. Nu mai departe, la singurul abo- parlid, consiliile dc conducere, denţelor ..uită'* că mai ac» şi o­ cu măsuri energice, oxercitîn- organizarea Judicioasă a muncii la fiecare inginerul şef al întreprinderii, nc-a infor­
toj frontal susţinut cu stîlpi hidraulici, anomaliile de ordin toţi membrii cooperatori din u­ bligaţii. Intrebind pc' oricare du-şi atribuţiile cu care sînt sector de muncă in parte dau întreprinderii mat că unitatea â produs şi livrat la fon­
tehnic se ţin lanţ. Aici. Io fiecare dirijare de presiune se nităţile respective au înţeles că din preşedinţi» acestor coopera­ investite, în vederea înlăturării posibilitatea dc a raporta în aceste zile dul pieţei, de la începutul anului şi pînă
distrug în medie cîte 7 stîlpi hidraulici. Dacă lucrurile vor sursa principală de venituri o tive : de ec unităţile sc prezin­ lor. Jnţelegînd că datoria cea îndeplinirea sarcinilor de plan ce ii re­ in prezent. 13 435 000 ouă. cu 1 499 000 mai
veneau pe perioada cc a trecut de la în­
constituie predarea produselor tă cu astfel de situaţie, răspun­ mai Înaltă a fiecărei unităţi a ­
Ing. CORNEL DUMITRU sul vine pro»r»pt: „culturile s-au ceputul anului. Astfel, la lucrările miniere multe decît era prevăzut în planul de
contractate la fondul centrali­ gricole este asigurarea cantită­
compromis", sau „producţia a ţilor de produse prevăzute pen­ se înregistrează un phis dc 46 m 1 iar producţie pe 10 luni.
zat, In scopul aprovizionării co­
fost slabă". Se puteau oare aş­ tru fondul centralizat, se cer a la cele de foraj de 305 m I. S-au livrat, în acelaşi timp, în afara
(CONTRAM Kf (N MO, • * 4 respunzătoare a populaţiei şi a' tepta la cev a mai bun dacă lu­ fi iniţiate acţiuni eficiente în Ca urmare a folosirii mai Judicioase a
industriei. crările agricole, îndeosebi cele scopul onorării In mod exem­ utilajelor aflate în dotalie. precum şi con­ prevederilor, 70 tone carne de pasăre şi
Restanţele de mii dc tone la de întreţinere, nu s-au aplicat plar a sarcinilor contractuale. sumurile dc materiale înregistrate aduc 499 000 pui dc o zi.
întreprinderii economii la preţul de cost. Toate aceste succese sînt rezultatul apli­
pc perioada celor 10 luni. in valoare de cării celor mai avansate reguli dc îngri­
aproape 430 000 Ici. jire şi furajare a păsărilor.
Am descins In H unedoara De ce. oare, cosm etica e o
cu scopul de a beneficia — in NE OFERIŢI SERVICII. unitate cu profil exclusiv p en ­
postura clientului — de ser­ tru fem ei? Ce bine a r fi sâ în ­
viciile unităţilor de prestaţii cerce .şi bărb aţii sâ participe
la o „şedinţă de în fru m u seţa-
ale cooperativelor m eşteşugă­
reşti ..Unim nou" şi „Presta- ie". Poate atunci ar călca pi a-
îea". Doream, de la bun în­ g»il unităţii şi tovarăşii din
ceput. sâ întîlnim in unităţile Nu se poate şi civilizat ? conducerea cooperativei ..P re ­
celor douâ cooperative cadrul starea". Ar simţi „pc viu" cit
civilizat, am bianţa şi deservi­ de greu îi este unei eosm eli-
rea de care sc pot bucura lo­ vitaţia „A dresaţi-vâ cu în c re ­ ciene sâ lucreze în condiţiile
cuitori» unui m unicipiu de sâm tovarăşei dc la ghişeu dere unităţii noastre, caic <*- pe care i le oferă i»n spaţiu
talia acestui im po rtant ecnlru — Vă rog. urgenţele unde dc 2 3 mp. caic nu beneficia­
se prim esc ? x ccutâ lucrări de calitalc şi ză nici m ăcar de cel mai n e ­
siderurgic. Am reuşit sâ gă­ R A I D
— Aici. la tim p", am păşit bucuroşi cesar elem ent p entru o astfel
sim ceea cc doream ? Solici­
tudinea pe care ne-au oferit-o — Am vrea o pereche de pragul secţie». Dar n-am a ­ de unitate : apa. o chiuvetă
vut cui sâ nc adresăm „cu în ­
m eşteşugarii de la cîteva u n i­ blacheuri pentru pantofii (a- Sc utilizează aici fel de fel
râlâm încălţăm intea din pi­ credere". Nimeni n-a sesizai dc caslioncle şi lighcanc. D a­
tăţi (croitoriile pentru b ă r ­ tinărâ ne m ăsoară din cap prezenţa noastră acolo C ine­
baţi şi femei de la com plexul cioare). pinâ-n picioare şi ., intră în va, d inlr-o secţie alăturată. n< ră se intim plâ sâ fie prezente
de deservire din strada Karl — Daţi-i îneoace ! atelier Intre tim p adm irăm inform ează : ..Aşteptaţi, dom trei cliente (mai multe, eu ţo a­
M.irx, atelierele foto şi secţii­ — Dar... interiorul în care nu nc a nul Dragoviri Ircbuîc sâ vină lă bunăvoinţa, n-au loc) atunci
le de creat covoare persane) A şteptăm sâ ni se ofere o irage nimic. Nici m ăcar cu La o ia 14.00 in liâ in schim b". sint obligate sâ parcurgă a ­
ne perm it sâ dăm un lăspuns hiitie. un ziar, pc t are sâ râţenia. Trec m inutele Unul. Şi, iş» priveşte ceasu l-b râţarâ cel „cerc vicios", cum U d e ­
afirm ativ. In rest. stăm cu picioarele. Cim entul douâ. cinci Din atelier iese ale cărui m in u tare arătau pai - num esc cosmcticienele. do pe
e m u rd ar şi rece A şteptarea cineva. 17c aslâ-datâ un tinâr. <â ostentativ ora 14.30. un scaun pe altul p entru a fi
nu prim eşte lăsp u ns Ne aşe­ Ne pliveşte şi el, trece Ia tej­ servite.
Cum se rezolvă zăm pc banca de alături cu ghea şi d upă cîteva clipe ştii — T ovarăşul preşedinte
urm e de apă ce se prelinge gâ : „Domnul C ..!“ N-am în ­
„urgenţele" jos. pe cim entul plin de hîr- ţeles num ele Cel ch em a t vi­ Aici bărbaţii nu Cornel M oraru — ne infor­
tii şi alte resturi. Facem p u ­ ne Ni se adresează destul dc mează tovarăşa M«ria O râşa-
Intrăm în cizm ăria din ţină echilibristică pînâ nc es politicos.. N um ai că politeţea au acces nu — ne-a prom is eâ In tri-
Piaţa Libertăţii (Aici. după te adusă încălţăm intea. A chi­ lui era în flagrantă co n tra­
cit sc vede, denum irea unită* tăm contravaloarea blnehcuri- dicţie cu aştep tarea ofcrilâ Dacă ar avea, poate ar re­ Raid realizat de
ţii îşi arc etimologia în cu- lor şi a manoperei. Ieftin Un cu ncîngâduilă „bunăvoinţă". zolva alîtea nereguli cîte am LUCIA LICIU
leu Nu prim im nici un bon
vintul cismâ. nu cizmă. Aşa Cind ain citit în vitrina intilnit in sivţiilc .Cosmetica" Priceperea şi hărnicia sint atribute care caracterizează activitatea laborantelor Rozalia
scrie pe firmă). Nu ne în tre a ­ în schimb. Dar ce contează croitoriei pentru bărb aţi nr şi „Coafură", unitatea nr. 33 Vîrdea şi Elena Şerban din cadrul laboratorului central al I.M. Barza.
bă nimeni cu cc treburi ne-am un leu, acolo (!) Foto : V. ONOIU
ab ătu t pe acolo. Şi do ar sîn- La croitoria din aceeaşi pia­ 4 a C om plexului de deservire din cadrul com plexului dc pe (5 2 E S 2 U f r t O • } « 4
tem singurii clienţi. Ne adre- ţă ni se dă, totuşi, atenţie. O din slrada George Lucscu, in­ strada G eorge Enescu.