Page 99 - Drumul_socialismului_1969_10

PA0.2 I W B U M W U B DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 30 OCTOMBRIE 1969 ) » l ll l | i | W W I I > W B W B l W

C U I F O L O S E Ş T E J O C U L D E - Â | c '

Nopţi Şi zile, clipe şi dece­
Apărarea averii obşteşti nu este nii - oceoslo este durata ce­
lui moi lung dintre
fulgere.
C O N C R E T U L S I ABSTRACTUL > Pentru că ce altceva docă nu
un fulger neîntrerupt este or­
sublinia cum sînt capabili unii un act benevol, ci o obligaţie! cul voltoic în o cărui incan­
descenţă se topesc metalele
A dunarea generală a org a­ te totuşi vinovat de această şui director şl are dreptate, restructurîndu-şl moleculele şi
cristolizîndu-se în străluciri şi
nizaţiei de bază de la Trustul râm inere în urm ă ? tovarăşi, se pune problem a sâ vorbească vrem e în d elu n ­ durităţi de oţel. Fulgerul con­
de construcţii H unedoara-D e- S-au rem arcat şi situaţii cu prezenţei la serviciu, dar să gată fără a spune nimic. A părarea şi înlârirea prin tâţii obşteşti. Nu asupra aces­ obţinute şi de m odul cum sc
va a inccrcat să se apropie de lotul incredibile. De pildă, că facem front unic ca să rezol­ Era de aşteptat ca ad un area toate mijloacele a proprietăţii tora ne vom opri in articolul fac scâzâm intele legale. tinuu ol cuptoarelor electrice
una din problem ele cheie ale şantierul din B rad n-a consu­ văm problema. Noi n-am cu­ sâ realizeze o dezbatere a n a ­ cooperativelor agricole este de faţă, ci vom evidenţia, în — „Din greşeală de a d u n a ­ o ţîşnlt lo Hunedooro moi
activităţii : care este co n trib u ­ m at intr-un trim estru întreg noscut situaţia învoirilor şi a litică, serioasă, profundă, la înscrisă în Statutul C.A.P. ca dorinţa de a fi desprinse în ­ re" — explică m agazinera E­ intii timid acum 30 de ani şi
ţia com uniştilor din serviciile nici un gram de var şi doar absenţelor? D ar ce-am făcut? obiect şi persoane asupra pro­ o îndatorire dc prim ordin ce văţăm intele cuvenite, unele lena Crişan, s-a înregistrat o nu s-o maî stins de otuncî, bo
trustului la îndeplinirea sarci­ 11 mc de agregate Aşa a p a ­ N u m ăru l per total trust este blem elor ce le ridică resp o n ­ revine fiecărui m em bru coo­ aspecte situate la polul opus producţie de porum b cu 4 314 dimpotrivă o crescut în inten­
nilor ce revin unităţilor su b ­ re în scripte. In adu n are nu foarte mare. Deci în această sabilitatea com uniştilor din perator. indiferent de funcţia al răspunderii şi exigenţei ee kg mai mică faţă de cea re ­ sitate şl forţă, Primul cuptor
ordonate. A încercat, d ar n-a s-a precizat Insă cine a n u ­ treabă trebuie să facem m ult serviciile trustului pentru soar­ pe care o îndeplineşte in c a ­ trebuie sâ caracterizeze acti­ coltată în realitate (?). Sau, un electric ol Hunedoarei aprins
reuşit să dezbată decit ta n ­ me a prezentat trustului a- mai mult. ta producţiei. drul unităţii În făptu irea în vitatea unor oam eni învestiţi alt caz. M agazinera Elena Je- in 1939 avea o capacitate de
genţial cîtevo aspecte (şi aces­ ccastâ situaţie şi de ce. „Biroul ne-a aju tat şi ne va T ovarăşul A ureliu Bucur. mod ex em p lar a unei asem e­ dc cooperatori cu încrederea ler a înregistrat producţia de numoi 5 tone pe şorjo. 140 de
tea minore) ale problemei K Instructor al com itetului m u­ nea cerinţe condiţionează bu­ dc a gospodări în condiţii ire­ grîu pe baza docum entelor de tone. aceasta este copocito-
drept, eîţiva tovarâ.şi (Stelian nicipal de partid, prezent la nul mers al activităţii econo­ proşabile potenţialul econo­ ticier, fără sâ o mai clntâ- teo octuolâ o oţeloriei electri­
Popescu, A lex andru Lugojan, adu n are, a încercat în douâ- mice şi financiare a coopera­ mic al unităţilor. reascâ, ceea ce a făcut ca pe ce de la Hunedooro.
G heorghe Mergea) au vizat u- Adunări pentru dări de seamă trei rinduri sâ orienteze dis­ tivelor. fapt care în ultim ă In urm a reviziei de fond e ­ borderourile de eliberare sâ Ce este însă un cuptor
ncle aspecte negative in ac­ cuţiile de la aspecte ca fu m a ­ instanţă se reflectă pozitiv in fectuate în acest an la C A P. ap ară o can titate cu 6 235 kg electric ? Imoginaţi-vă un
tivitatea uno r comunişti 1n tul, m ineatul sem inţelor şi al­ consolidarea unităţilor şi ri­ Banpotoc s-au constatat o sc­ mai m are dccît cea recoltată. ceaun gigantic în core
privinţa sprijinului şi în d ru ­ tele de acest fel spre pro­ dicarea nivelului retribuţiei rie de n eajunsuri în activita­ Totodată, ea a scăzut din ges­ se află o cantitote de
mării ce trebuie acordate co­ in organizaţiile de partid blem ele m ajore, dar nu putea la ziua-m uncâ. tea ap aratu lu i adm inistrativ tiune o can titate de cartofi metal topit. Deasupra o-
let ti velor de pe şantiere. înlocui pe cei care au luat cu- Privită prin această prismă, al unităţii şi abateri deloc ne­ mai m are cu peste 1 000 kg cestui lichid cobooră, postrînd
S-a sem nalat în a d u n are că vintul. folosirea cu eficienţă m axim ă glijabile de la prevederile re ­ faţă de norm ele adm ise totuşi o oarecare distanţă, trei
au fost form ate colective la A dunarea a mai constatat ajuta şl în viitor. Biroul o r­ Aşa stind lucrurile, ad u n a ­ a fondurilor m ateriale şi b ă ­ gulam entului de ordine in te­ Lista deficienţelor intîlnite electrozi urioşi din grafit prin
nivel de trust care să ajute — dar fără să num ească pc ganizaţiei de bază să aibă In rea anuală pentru darea dc neşti. în lătu rarea oricăror po­ rioară şi ale Statutului coope­ in gospodărirea averii obşteşti care pulsează cîtevo mii dc
şantierele să-şi îndeplinească vinovaţi, fără sâ-i tragă la viitor in atenţie organizaţiile fccamâ s-a înd ep ărtat de la sibilităţi de a produce pag u­ rativei agricole de producţie, nu este nici pe departe ep u i­ kîlowaţi. Forţo acestor kilo­
sarcinile, dar că nim eni nu răspu ndere — că in prezent dc m asă ; rem obilizarea g r u ­ scopul ce şi l-a propus. Anul be şi abuzuri în dau n a a v u ­ rare afectează în mod serios zată. Astfel, s-au efectuat o waţi se revorsâ osupro băii de
ştie ce rezultate s-au obţinut. ţiei obşteşti, precum şi gestio­ avuţia obştească. Regretabil serie de transp o rturi nejusli-
trustul are peste 5 milioane pelor sindicale, să cuprindă 1970 reprezintă pentru colecti­ metal numoi prin simplo ve­
Ha s-a spus chiar că re z u lta ­ n area corectă a valorilor re ­ este faptul că p rintre autorii ficate eu autocam ionul coope­
lei producţie neincasatâ. mersul înainte al producţiei şi vele şantierelor conduse de rativei. pentru că, motivează cinătate. Fluxul electronic al
tele dc după trim iterea pe te­ prezintă sarcini dc cea mai pagubelor se n um ără chiar
Explicarea concretă a fap te­ să sc pună in mod serios. M a­ trust exigenţe noi. m ult spo­ cu seninătate contabila şefă, electricităţii circulînd în orc
ren a acestor colective sint lor. analiza la obiect, tragerea terialele ce se prezintă in a- rite, asup ra cărora ad u n area m are răspundere care sint în ­ oamenii de nădejde — p re­
mai slabe decit înainte. Dar exigentă la răsp u nd ere a ce­ d un ârile generale să fie mal generală- ar fi treb u it sâ stă­ credinţate consiliilor de con­ şedintele, contabila şefă. con- „n-am avut im prim atele nece­ voltoic de la un pol Io altul
despre cei care au form at co­ lor vinovaţi au fost înlocuite docum entate. Nu vreau să se ruie. sâ le dezbată tem einic şi ducere de către ad unările ge­ tabila-casier, m agazinerele şi sare şi n-am dat atenţia c u ­ prin inducţia metalului topit,
lectivele. despre faptul că nu în ad u n are prin tr-u n mod nu înţeleagă că nu au fost Sâ sâ adopte m ăsurile politice ce­ nerale ale cooperatorilor. In unii brigadieri — cărora coo­ venită tran sp orturilor". Ce dă naştere unor temperaturi
şi-au făcut datoria, despre vi­ num ai ex term dc general sc creeze o bază de critică le mai eficiente. persoana preşedinţilor, c o n ta­ peratorii le-au acordat votul explicaţie convingătoare ! năproznice.
novaţii de această stare, nu de abord are a stărilor de lu ­ Nu zic nu au fost pînă acum bililor şefi. brigadierilor şi a de încredere pentru funcţiile Surprinde. dc asem enea,
s-a am intit nimic, nu 9-a dat cruri (altfel, în realitate, fo ar­ critice şi autocritice..'* C om itetul m unicipal de magazinerilor, cooperatorii tre ­ respective şi i-au investit cu faptul că preşedintele C A P.,
la iveală nici un nume. partid trebuie sâ acorde aces­ buie sâ găsească exem plele răspunderea de a nu tolera Nicolae Bcnţa, a dispus p re ­ ■ — - ~
te concrete) ci şi prin fraze şi Sâ ne fie scuzată redarea a- tei organizaţii de bază un a ju ­ sub nici o formă risipa şi a-
S-a ară ta t In darea de sea­ form ulări din care nu se poa­ crstoi m odalităţi de ex p rim a ­ tor substanţial tocmai in d i­ cele mai reprezentative de buzurilc. Dar sâ vedem d e ­ d area (ca din averea sa !) a 50
mă că in trei trim estre tr u s ­ te pricepe prea mult. re — goale, labirintate, pe c a ­ recţia desfăşurării unei munci cinste, corectitudine şi in tra n ­ spre ce este vorba. dc piei dc oaie, declarate fă ­
tul a îndeplinit planul in p ro ­ P entru edificare vom re ­ re nu ştii de unde s-o apuci concrete şi eficiente, coborîlâ sigenţă in gospodărirea b u n u ­ La verificarea de fond a ră v aloare (?). D eficienţe se
porţie de abia 63,8 la sută. curge doar la cîteva din clc. Ia ­ — d ar nm făcut-o nu cu p r e ­ din sfera vorbelor în cea a rilor create prin m unca în gestiunilor s-au constatat c re ­ întîlncsr şi în ceea ce priveş­ A r c u r i
S-a vorbit despre fel de fel tă ce a spus. între altele, to­ tenţia de a găsi in adunările faptelor, a vieţii de pe şan ti­ comun. Există suficiente do­ ate plusuri ce însum ează pes­ te evidenţa şi n orm area m u n ­
de situaţii obiective şi subiec­ vezi care atestă grija m an ifes­ cii. lată de ce s-au efectuat
varăşul A lex an dru Toader, generale de partid şi în şedin­ ere tată de unele consilii dc con­ te 45 000 lei. Cum se explică pontaje in plus la grădina de
tive, dar în care n-a încăput şeful serviciului personal : ţe de producţie num ai o ra ­ ducere în privinţa păstrării existenţa lor ? legume, iar şefei de ferm ă E-
nici un num e de om. Cine es­ — Aşa cum spune tovară- tori dc meserie, ci pentru a C. ARMEANU integrităţii şi sporirii proprie- O parte din ele îşi găsesc Iconora Albu i s au atribuit v o lta ic e
provenienţa, aşa după cum d e ­ zile-m unrâ pentru că a „îngri­
clară contabila şefă, Aurelia jit" 1-2 vite bolnave Ba Snai
M urcşan. în faptul că „in v en ­ mult, ca a fu rajat o perioa­
tarul la sfîrşitul anului s-a
dă de tim p o junincâ proprie­
NE OFERIŢI SERVICII denţa contabilă". Se pune în ­ la cooperativă
OBMâfif Din m o :ij făcut dup ă soldurile din ev i­ tate personală cu nutreţuri de în o je l
„Spiritul
gospodăresc"
al
treb area : ce fel de
inventar
poate fi acela, dacă el nu o­ consiliului de conducere este
merge tot oşo, cu ce va mol fl susţinut obotajul peste ct- glindeşte realitatea, existenţa evidenţiat şi de faptul că u n i­ ■yaaiiim n m m n MTiwmMmflin
teva zile ? Sau poale la Vulcan se tinde în prezent tot un boiler. Stă şi astăzi din La H unedoara, coafura ca de fapt a bun u rilor m ateria­ tatea s-a aprovizionat cu o to ­
spre susţinerea în lemn ? Un singur lucru romine de văzut. lipsa unei butelii. P en tru p e­ şi cosmetica râm în, totuşi, u- le ? S uperficialitatea şi igno­ cătoare de furaje (care costă Foiţa calorică este astfel
Cine vo plăti oceşti stilpi ? Nu de alta. dar pogubele în­ dichiură ne servim de un li­ nilâţi de prestaţii in exclusi­ ran ţa cu care s-a privit ges­ peste 9 000 lei), adăpători au ­ provocoto nu pnn agenţi chi­
ghean în aceeaşi încăpere u n ­ vitate pentru femei Iar în­ mici core pot introduce in me­
registrate se ridică Io o sumă destul de mave. de facem şi coafura; nu avem tionarea mijloacelor fixe ale tom ate şi alte m ateriale că­
O serie de dereglări se pot remorca şi în transportul m estrul trei va fl rezolvată vopsele p entru pâr, nu avem d ru m area şi controlul acesto­ cooperativei sînt ev id en ţiate de rora nu li sc dă nici o utili­ tal substanţe nedorite, ci pnn
cea mai pură energie calorica,
subteran, din obotoj pînă Io suprafaţă. Datorită montării problem a spaţiului. S-a găsit fixativ. Cind am m ers sâ ce­ ra le fac (tot în exclusivita­ o serie dc aspecte greu de e x ­ zare oceeo derivată din transforma-
te) num ai bărbaţii care.
se
necorespunzătoare o transportorului pe galeria colectoare, încă din prim ăvară şl în căp e­ rem la biroul contabilităţii ni pare, nu vor sâ deranjeze cu plicat Cum se poate oare m o ­ Exem plele sînt suficiente
reo energiei electrice. Oţelul
mori cantităţi de cărbune sint deversate pe alături, ducînd rea corespunzătoare dar.. A s-a răspu n s : „Voi aveţi obli­ prezenţa lor, femeile (!). tiva cheltuirea In anul trecut pentru a ilustra, poate, de re ostfel obţinut este cu mult mai
In final la blocarea operatului. Aceleoşi deficienţe sint trecut trim estrul trei... gaţia sâ cereţi, noi sâ nu vă Am fi dorit sâ vorbim de­ a 5 5Gfl lei pentru rep ararea Ia cooperativa agricolă din pur, cu o mult moi severa do­
semnalote şi pe colectorul principal unde, din lipsa unei Secţia coafură n-a fost greu dâm '(l). spre am b ian ţa şi cadrul civi­ unui cazan de ţuică, dacă a- Banpotoc nu se obţin rezu l­
corelări judicîoose în Introducerea şi scoaterea vagoneţi- s-o găsim Ne-a indicat d r u ­ lizat de servire, întîlnit în u- cesla nu era nici m ăcar în re ­ tate economice pc m ăsura zare o elementelor sale com­
A scultlndu-le ne-am în tre ­ gistrat în evidenţa contabilă a condiţiilor şi posibilităţilor ponente. Aceasto „rafinare”
lor, se produce blocarea unor garnituri întregi, fapt ce duce m ul spre ea un schim b de cu-, bat i ce se întim plâ cînd un nitâţile de prestaţii ale coo­ unităţii ? De asem enea, se p u ­ dc care dispune unitatea, de
Io stognărl nepermise înregistrate lo fiecare loc de munco. vinte dintre coafeze, care se' b ărb at solicită să i se facă perativelor m eşteşugăreşti din ne întrebarea : cum este po­ ce m ijloacele m ateriale şi hâ- superioară a oţelului nu sc
..îndem nau" la căratul apel pedichiura? îşi scoate încăl­ H unedoara. poate obţine in cuptoarele
calde : „Mergi şi ajută la ca­ ţăm in tea şl îşi vlrâ picioare­ D orinţa noastră a răm as In­ sibil sâ fie scăzute din gestiu­ neşli se folosesc cu eficienţă Mortm şi de aceea este ne­
zan". „Dar mie cine mi-a a ju ­ le în lighean In faţa a 10-13 să la m odul optativ. Cit de ne 2 000 kg superfosfat, 240 scăzută. P en tru a pune cap ăt voie co oţelul cu calităţi su-
tat? Şi doar l-am odus singu­ fem ei, p rim ind ztm betele de civilizat e „cadrul civilizat" al kg detox, 240 kg lindatox şi n eajunsurilor m anifestate este perîoore necesar unor piese
de aşteptat ca pe lingă re c u ­
alte m ateriale care In realita­
Ce nu spune ră de la blocul de lingă şcoa­ com pătim ire din partea aces­ acestor unităţi — am consem ­ te nu au fost folosite în p ro ­ perarea pagubelor constatate, metolice speciale (desigur al­
tele decit săbiile de Toledo)
la profesională". „Du-te I Aş­
teaptă clientele după apă cal­ tora ? Plăcut... tablou. N e-am nat. Dorim, însă, sâ consem ­ cesul de producţie ? Nu mal U.J.C.A.P. sâ găsească un ră s­ so fie elaborate în cuptoare
în treb at şl altceva : conduce­ năm — şl asta cit de curînd p uţine sem ne de întreb are r i­ puns la întreb area : cui i se
dă". „Dar ce, asta-l u nitate rea cooperativei „Prestarea" — şl m ăsurile ce se vor lua dică şi „apariţia" unui cal în electrice. Schema teoretică -
conducerea, spune lux 7 Sâ cârâm apa de la cli­ n-a avut nevoie de asem enea p entru ca deservirea în aces­ plus în efectivul de anim ale încredinţează sarcinile de a otît de mult s/mplîficotă ojci -
gospodări averea unităţilor a ­
ente de-acasâ?"
este insă deporle de
a pu­
Un alt dialog — la care servicii ? R ăspunsul e negativ, te unităţi sâ d ev in ă... servire. proprietate obştească. Sâ nu gricole co o p eratiste? tea înfăţişa odevăratul toblou
luat
evident. Altfel s-ar fi
Şi nu de orice fel, ci civiliza­
mai vorbim despre „erorile"
abatajul am fi dorit sâ fi participat şi m&surîle de rigoare. tă. de înregistrare a producţiei T. DOBRICEANU ol unei oţelorii electrice. In
conducerea cooperativei — s-a
fopt un cuptor electric1 este
înfirip at pe loc. P en tru a nu-l
scuti pe tovarăşii din co nd u ­ cu mult moi complicat. Pro­
aliate
şi
ducţia oţelurilor
cere de „plăcerea" pe care înolt aliate este din ce in
ne-a produs-o acest dialog, 11
Nu este deci de mirore că nici in această lună mino Vul­ ce moi mult solicitată o data
can nu realizeoză sorcînile. Dimpotrivă ocumuleoză restan­ reproducem identic, minus cu dezvoltorea vertiginoosă a
partea fonică :
ţe core se ridică Io peste 4200 tone de cărbune. industriei noastre constructoa­
Un alt aspect al întregului carusel de deficienţe l-om — Da vestiare e un singur re de moşini Industrio de ou-
aflat şi din discuţio avută cu tovarăşul loan Poşco, preşe­ lighean pentru spălat. Vă daţi tomobile, industrio de autoca­
dintele comitetului sindicatului pe exploatare. seam a ce se întim plâ cind e mioane şi tractoore. industrio
-La capitolul pregătire profesională, a unor cadre de aglom erat. Din 13 aparate de rulmenţi, industrio utilaje­
moiştri şi ingineri stăm foorte slob. Nu vreou să mă refer lo pentru uscat, funcţionează lor petroliere şi multe olte in­
doar 5. Cele două aparate
un coz izolat. Sint destul dintre oceio core nu contribuie p entru p erm an ent cald sint dustrii de prelucrare o meta­
cu nimic Io bunul mers ol producţiei Şi otunci să ne moi defecte din prim ăvară. lului au impus Hunedoarei
mire faptul co la noi asistenţa tehnico lasă mult de dorit, — Şi cum procedaţi eînd o să-şi măreoscă producţia oţe­
că pe măsură ce, In urma Intervenţiilor lo forurile tutelare, clientă -d oreşte p erm an ent lurilor speciale.
sarcinile de pion se reduc, noi ovem realizări tot moi sla­ cald ? De altminteri, .Hunedooro
be ? — Simplu. Nu facem n-o făcut ostfel decit să-şi
Din cele spuse de preşedintele comitetului sindical, — C redeţi că e o rezolvare? sublinieze şi prin ocest resort
singurul de altfel care o privit cu multă obiectivitate întrea­ — Nu e. Dar ce sâ facem ? ol vieţii ei troiectorio ascensi­
ga situaţie in care se afla mina, rezultă un lucru cert. Co­ Am Încercat pe reşou, dar unii calitative. Două noi cup­
mitetul de direcţie ol minei rămîne încă refractar Io propu­ nu reuşeşte perm anentul. Sâ toare electrice ovînd liecare
nerile core se foc de către salariaţi. Deci chiar membrii vă spună colega Nicoleta Ti- o copocitote de 50 de tone
comitetului de direcţie nu conlucrează între eî. Atunci de mofte, ea a pâţit-o mai râu (dublă foto de cuptoorek in­
la cine să mai aşteptăm ca propunerile atitor muncitori, decit noi. Fiind obligată sâ trate în producţie în anul
vizînd îmbunătăţirea procesului de producţie din subteran, refacă perm anentul a fost şi 1957) ou început să producă
core ou fost semnalote cu prilejul adunării generale a sa­ sancţionată.. Tocmai cind îl onul ocesla şi au rotunjit, in
lariaţilor, să fie rerolvote ? refăcea a venit cineva din ocest fel. profilul unei secţii
Avînd in vedere întregul lanţ ol deficienţelor puse în conducerea cooperativei şi a de sine stătătoare, cu o pon­
evidenţă Io mino Vulcan precum şi couzele core le gene­ văzut-o. Bineînţeles, ea era dere volorico substanţială in
rează, putem afirma că întreaga situaţie poate fi redresată „vinovata". La noi num ai fir­ mareo producţie a combinatu­
numai printr-o intervenţie fermă a conducerii Centralei cor- ma e „lux", deservirea nu lui.
bunelui Petroşani, în strlnso coloborore cu conducerea mi­ poate fi pentru că nu avem Cele două cuptoore electrice
nei. Sint deficienţe şi lipsuri core cer o rezolvare cit mai cu ce. T ransportăm zilnic la — ultimii noi născuţi din sena
urgentă, cu moxlmum de eficienţă. etaj apă caldă de la diferite noilor ogregote ce i-ou dat
blocuri, cu cazane de 25 de Hunedoorei relieful industrial
kg De patru ani a fost adu9
impunător de astăzi, sint de
fopt opera de fineţe o siderur-
giştilor, sint cintecul de liră
într-un concert magnific.
SOCIETATEA SOCIALISTĂ MULTILATERAL DEZVOLTATĂ acestor cuptoore ale căror si­
Acum cind mă oflu in faţn
luete foscineoză şi core im­
pun respect pnn urioşo ener­
gie ce se mistuie dincolo dc
pereţii lor încinşi, om senti­
mentul că soarele însuşi o fost
Construirea sociolismulu! pre­ legilor construcţiei socialiste Io sâ fie din toate punctele de ve­ blul economiei naţionale, ca perioară. Industria chlmîcă va torul deceniu, se are in vedere nicii în toote domeniile, ridica­ capturot şi încozcerot aici şi
supune, In procesul de trece/e condiţiile concrete o le ţării noos- dere superiooro oricăror cuceriri promotor al progresului tuturor cunoaşte şi în viitor o dezvol­ unportonţo deosebită pe care rea grodului de pregătire profe- geme şi se zbuciumă cumplit,
spre comunism, o omplă perioa­ tre, pe studiereo aprofundată, de pino atunci. ramurilor, ca factor dinamizator tore acceleroto, sporind cu prio­ o ore agricultura, scopul urmărit sionolo şi cutturolo determină in cu un muget osurzitor şi pri­
dă istorică, parcurgerea mal generalizarea şi folosirea expe­ Spre a se ojunge lo un înalt ol întregii vieţi sociole. Acestei ri tote producţia de fire şi fibre fiind ocela al asigurării măririi fopt crearea condiţiilor în vede­ vesc cu admiraţie pe oamenii
multor etape intr-o succesiune rienţei proprii o P.C.R., a celor­ grad de bogăţie materială, mai orientări îi corespunde stabilirea sintetice, de mose plastice şi contribuţiei acestei ramuri a pro­ rea ridicării bunăstării moteriole care se apropie cu otita de­
legică şl intr-o directă corelaţie lalte partide comuniste şi munci­ oles în condiţiile cind socialis­ unui ritm susţinut de 8,5 - 9,5 îngrăşăminte chimice. Se vo lăr­ ducţiei materiale la creşterea ve­ şi spirituale o tuturor oomenilor. gajare de aceste focare con-
cu realităţile istorice concrete din toreşti. Fireşte, procesul de mo- mul a învins intr-o ţară rămasă la sută in medie onuol, astfel gi şl moderniza pe moi departe nitului naţional şi a nivelului de Societatea sociolisio multila­ centrînd gigantice energii, In
fiecare ţorâ. turizore, de dezvoltare multila­ In urmă economiceşte, sarcina incit la încheierea viitorului cin­ bozo energetico o ţării. Totodoto, trai ol populaţiei. teral dezvoltată se vo corocteri- mîinile lor cuptoarele se su­
In ţara noastră, prin dezvol- terală a societăţii socialiste ore principală consta in o asigura cinal industria să producă cu o atenţie deosebită se va acor- Una din valenţele insepara­ io nu numoi printr-un progres pun docile. Ştiu. oare, oamenii
toreo lopidă o forţelor de pro­ o esenţă comuna în toote ţările. creşterea rapidă şi accelerată a 50-57 la sută moi multe produse do extinderii şi diversificării pro­ bile olc procesului de făurire o rapid al forţelor de pro­ aceştia, în general tineri, cu
ducţie şi crearea bazei tehnice Dar caile, sarcinile, modalităţile forţelor de producţie. decît în 1970 şl de peste 2,6 ori ducţiei bunurilor de consum, in societăţii socialiste multilateral ducţie. ci şi prin relaţii socialiste au fost investiţi, prin profesia
motenole o socialismului, prin înfăptuirii ocestut obiectiv trebu­ Congresul ol X-leo ol partidu­ mol multe decit In 1965. strinsâ coreloţie cu creşterea pu- dezvoltate o constituie sporirea de producţie perfecţionate, prin lor, cu puteri demiurgice ?
generalizoreo reloţiilor socioliste ie să răspundă particularităţilor lui o definit obiectivul fundamen­ substonţialâ o rolului ştiinţei şi olirmoreo plenară o democroţiei. Un tinăr, adjunctul şefului de
de producţie în întreogo econo­ fiecărei ţări. tal al dezvoltării României in invăţomîntului, definirea lor ca co unul din atributele esenţiale secţie, inginerul Emil lonescu.
mic, prin făurirea unei suprastruc­ Făurirea societăţii socialisto viitorul deceniu, lărgirea şi laturi componente şi insepara­ ole noii orinduiri. De aceea, unul porcă vorbind despre cea moi
turi odecvate schimbărilor core mul ti Iote ral dezvoltate reprezintă perfecţionarea bozei tehnice C O N S U L T A Ţ I E bile ole acestei societăţi. Con­ din obiectivele făuririi acestei simplă jucărie, îmi explică pe
ou avut loc in naluro orinduirii o etapă superioară de maturiza­ materiale a socialismului, Rea­ gresul al X-leo al partidului, sta­ societăţi ÎJ constituie perfecţio- un ton cald şi firesc cum
sociale, s-o încheiat etapa de tre­ re şi evoluţie neîntrerupta a orin­ lizarea sarcinilor ce decurg din bilind direcţiile principale ale noreo relaţiilor socialiste de pro­ s-au născut toate ocesteo,
cere de Io capitolism la socia­ duirii sociale din ţara noostrâ, de acest obiectiv fundamental pre­ cercetării ştiinţifice, invăţămîntu- ducţie o organizării societăţii, cum ou fost puse Io lucru ce­
Concepţia modernă core stă
lism, socialismul a invins defini­ lărgire şl diversificare o bozel supune în primul rind creşterea lo bazo continuării industrializă­ terii de cumpărare a populoţiel. luî şi culturii, a înscris printre creoreo codrului core să asigure le două cuptoare moi devre­
Perspectivele de dezvoltore o
tiv şi irevocabil pe pămintul Ro­ tehnice materiale o socialismului, intensă a forţelor de producţie, rii îşi găseşte ilustrarea elocventă industriei româneşti sint ilustrote sarcinile definitorii ole evoluţiei manifestareo în sfera vieţii so­ me şi moi bine decit oşteptă-
mâniei. de perfecţionare otit o bozei e- crearea unei economii ovonsote, în evoluţia pe core o vor oveo şi de faptul că in viitorul dece­ economice şi sociole promovoreo ciale a fiecărui cetăţean, par­ rile. Singura explicoţie o o-
O dotă rezolvote aceste pro­ conomiee a societăţii noastre, cit O unei industrii şl ogriculturi mo­ largă o ştiinţei, dezvoltarea în- ticiparea tot moi activă o oa­ cestui fopt - după cum înţe­
bleme cardinole, proprii etapelor şi a suprastructurii. O latură in­ derne. in stare să satisfacă ce­ romurile de bază. determinante niu siderurgio urmează sâ asigu­ văţâmintului de toote gradele, menilor muncii la conducerea leg din aceosto discuţie - este
pentru progresul tehnic şi econo­
de început ote construcţiei so­ separabilă a făuririi societăţii rinţele mereu sporite ale socie­ re aproape în întregime necesa­ crearea condiţiilor pentru ridica­ treburilor ţării, core să asigure oceeo core ne vorbeşte de­
cialiste, în faţa societăţii se pun socialiste multilateral dezvoltote, tăţii. mic ol ţării, pentru volorlficareo rul de metal ol ţării, producţia rea continuă o nivelului general deplino împlinire o personalităţii spre siguranţa de sine o oces-
noi sarcini, care prin complexi­ căreia Congresul ol X-leo al par­ In cadrul acestui proces tră­ superioară o resurselor naturale de oţel apropiindu-se de cea de cultură ol întregului popor. umane. tor oameni, despre voinţa lor
obţinerea
şi de muncă, pentru
tatea şi omplooreo lor necesită tidului i-a ocordot o importanţă sătura de bază o va constitui obţinută în ţările cu o industrie Ştiinţele tehnice. îndeosebi do­ Societatea socialistă multilote­ în o-şi perfecţîono ropîd în
eforturi mult moi mori pentru o majoră, o constituie formarea u­ continuarea in ritm susţinut o in­ unei înalte eficienţe în întreogo ovonsoto. industrio constructoare meniile lor moderne - automatica, rol dezvoltată se caracterizează suşirile profesionale şi care ne
asigura (aurirea comunismului nul om ol muncii înaintat din dustrializării ţării co factor defi­ economie. de maşini şl chimică vor asigura cibernetica, electronico, energia prin lărgirea cuceririlor socioIis- vorbeşte de osemeneo despre
Aceosta presupune otit pe pion toate punctele de vedere, cu pro­ nitoriu In făurirea unei econo­ In perioada 1971-1975 o pinâ în 1980 circa 45 lo sută din nucleoră, meconico fină şi optico mului în domeniul artei, literaţu- simţul responsabilităţii lor în
teoretic şi moi ales practic cău­ funde cunoştinţe de specialitate mii socialiste moderne. Caracte­ dezvoltore moi mare vo cu­ intreogo producţie Industriolâ o - sint îndreptate cu precădere rii. culturii, corespunzător posibi­ faţa îndatoririi de o pune în
ţării.
tarea. stob'lirea şi definirea ct şi cu un nivel ridicol de conşti­ ristica de bazo a dezvoltării in­ noaşte industrio electroteh­ spre soluţionareo problemelor lităţii for şî cerinţelor crescute ole producţie cît maî repede şi
mol exactă şi riguros ştiinţific o inţă socialistă. In procesul fău­ dustriei nooslre în viitorul dece­ nică şi electronico, producţia ele­ In reolizarea acestor obiective legate nemijlocit de producţia lim pului. cit moi bine noile cuptoare.
etapei şi a căilor menite să con­ ririi societăţii socialiste multi­ niu va fi îmbunătăţirea structurii mentelor de outomotizore, fabri­ importante sarcini de more răs­ materialo. Construcţia societăţii socialiste Ascultîndu-î pe aceşti oameni
ducă in direcţia făuririi comunis­ lateral dezvoltate, se vor crea şi sale. creşterea acceleroto o unor caţia de moşinl-unelte de înaltă pundere revin şi oomenilor mun­ Dezvoltorea şi modernizarea — moiştri, topitori, prîm-topi-
mului. O osemeneo definire a premisele mote.iole şi spirituale romuri moderne de înaltă efici­ tehnicitate, de utilaje tehnologice cii din judeţul Hunedporo. in învăţomintului in procesul de e­ multiloterol dezvoltote este o e- fori - vorbind despre munco
etapei ce urmează a o porcurge care sa permită in viitor trece­ enţă, strins legote de procesul şi instalaţii complexe, pentru core mod deosebit detaşamentelor dificare a societăţii socialiste topo distinctă in istoria socîo- lor, despre înfruntarea lor con­
listă o României, definită prin
loro noastră in viitor a (ost for­ rea la faza superioară a noii so­ tehnico-ştiinţific contemporon. se prevăd ritmuri medii onuole inomtote ale clasei noastre mun­ multiloterol dezvoltate conferă tinuă cu subtilităţile tehnice
mulată Io Congresul ol X-lea ol cietăţi. orinduirea comunistă. Directivele cu privire la planul de creştere de 15-19 la sută faţă citoare - minerilor şi sîderurgiş­ şcolii rolul de foctor hotărîtor în amplele, profundele şi rapidele ale modernelor agregate, om
Partidului Comunist Român in Una din valenţele esenţiale ale de dezvoltare economicâ-socialo de 11,5-12 la suta pe ansamblu) ti 10 r. amplul proces de formare o o­ prefaceri în toote domeniile, •nţeles că o porte din energio
Roportul prezentot de tovarăşul socialismului o reprezintă creş­ o României pe onii 1971-1975 şi industriei constructoore de ma­ Atenţia acordată industriei se mului înaintat, coruio sâ -i fie prin maturizarea societăţii noas­ ce vuieşte în cuptoore este e-
tre, este etapa plasării Români­
Nicolae Ceauşescu. terea necontenită o bogăţiei liniile directoare ale acestei dez­ şini Corespunzător cerinţelor ca­ îmbină organic cu preocuparea caracteristice o înaltă competen­ nerqîa înteligenfeî lor, o colî-
Creoreo societăţii socialiste sociole. factor ce condiţioneo'ă voltări pînă în 1980 au fost con­ litative ale dezvoltăm industriei, consecventă pentru accelerarea ţă profesională, copacitotea de ei printre ţările dezvoltote ole tot'lor lor morale şi profesio-
multilateral dezvoltote este un hotărîtor bunăstarea maselor, li- cepute tacmm intr-o asemenea se va îmbunătăţi structuro pro­ procesului de dezvoltare inten­ o înţelege complexitoteo feno­ lumii, etapa în core se făuresc nole fără de core arcul voi-
premisele trecerii treptate la co­
proces conştient de creştere ac­ berlalea oamenilor. înflorirea viziune. Se distinge în acest ca­ ducţiei de metal, accentul urmînd sivă şi de modernizare o ogn- menelor din notn-â şi societate. munism. tO'C s-or întrerupe - fulgerul
celerată o economiei şi vieţii so­ personolitoţii lor, te osicuro acea dru occentuoreo poziţiei con­ să lie pus pe creşterea ponderii culturn. In sobilireo direcţiilor DrzvoltO'On forţelor de prodeţio. continuu s-nr stinqe.
fale. fundamentot pe aplicoreo viaţa materială $î spirituală care ducătoare o industriei în ansam­ oţelurilor aliate şi de calitate su­ şi evoluţ'o acesteia pentru vii­ folosirea largă o ştiinţei şi teh­ ION CHIOREAN mihai caranfil
!S B