Page 101 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A » Redacţia

Nr. 4638 şi administraţia

ziarului
Duminică
i
D E V A , 5tr. D t. Petru G rota, nr, 33.
30 noiembrie telefoane : redaeloi şef - 11586 ; ie-
dactoi şei *jdjunct, sectetai de redacţie
şi adminishaţia - 12138 ; secţiile cul-
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 î telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16*24 - 11585.

0 cerinţă imperioasă: M E S A J U L încheierea vizitei tovarăşului

RENTABILIZAREA FERMELOR tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu Ion Gheorghe Maurer in Anglia

prilejul semicentenarului Teatrului Petre B la jo vici, Ion Iliescu,
ZOOTEHNICE ALE C.A.P. Naţional şi Operei Române din Cluj poiat în C apitală, venind de rea B rita n ic , la in v ita ţia p r i­ Ton loniţâ . Ion Stânescu, M i-
fSimbâlâ la am iază s-a îna­
m u lu i m in is tru , H arold W il-
hai M arinescu,
Ion
Pâţan,
son.
la Londra, preşedintele Con­
s iliu lu i de M in iş tri al R epu­ La sosire, pe aeroportul B ă ­ m em bri ai g u ve rn u lu i şi alte
P roducţia de lapte m arfă zultatele înreg istrate se dato- A lb , Tânase Jura, şi in g in e ru l S lim a ţi tovarăşi. b lic ii Socialiste Rom ânia. Ion noasa. se aflau tova ră şii persoane oficiale.
reprezintă unul din in d ic a to rii resc a sig u ră rii unei bune hrâ- Ion Şoi-op pentru a explica îm p lin ire a a 50 de ani de la în fiin ţa re a T e a tru lu i N a­ G heorghe M aurer. rare. inso­ G heorghe Râdulescu, T1 io V c r- Era prezent M S Rcid. in -
sin te tici care reflectă e ficien ţa n iri şi în g rijir i a va cilo r dc de cc p ru d u c ţij m edic dc la p ­ ţion al şi a O perei Române din C lu j îm i oferă p lă cu tu l lit de m in is tru l a fa ce rilo r e x ­ deţ, M axim B erghianu E m il sârcina tu l cu afaceri ad -in te -
a c tiv ită ţi) desfăşurate in sec­ lapte, o rg a n iză rii judicioase a te nu depăşeşte nici 00ti I pe p rile j dc a adresa pe această calc. in num ele C o m ite tu lu i terne. C o rn cliu Mânescu, a Drâgânescu, Janos Fazckas, rim al M a rii B rita n ii la B u ­
torul creşterii a n im a le lo r şi proceselor de rep rod ucţie şi cap de vacă, din care cea de lap­ C e ntral al P a rtid u lu i C om unist Rom ân, al C o n s iliu lu i dc făcut o v iz ită o ficia lă în M a­ Petre Lupu, Leontc R âulu, cureşti.
gradul de re n ta b ilita te al fe r­ selecţie a an im a lelor. E fo r­ te m arfă reprezintă m ai p u ţin S tat şi al meu personal, un ra id salut şl cord ia le fe lic ită ri
m elor zootehnice. Cu c it can­ tu ri stăruito are în această dc 35 la sută. nu poate fi cu a cto rilo r, re g iz o rilo r şi tu tu ro r c e lo rla lţi m e m b ri ai celor
titatea de lapte liv ra tă de la p riv in ţă s-au depus şi la coo­ nim ic argum entată. P riv ită două in s titu ţii de cu ltu ră , care. p rin ta le n tu l şi strădania Plecarea din Londra
fiecare vacă este m ai mare, cu perativele ag rico le din O râşlic, p rin prism a acestor cifre, ac­ lor. c o n trib u ie a ctiv Ja în flo rire a artei tea tra le şi m uzicale
a tit v e n itu rile şi ciştig u l u n i­ S im erin. C ris lu r, S întan drci şi tivita te a condu cerii u n ită ţii şi rom âneşti. Ia dezvoltarea' con tinu ă a c u ltu rii noastre so­
tă ţilo r vo r fi m ai ridicate. altele, unde (deşi nu sint e­ a in g in e ru lu i este total nesa- cialiste. LO N D R A 29 Coresponden­ tru l afa cerilor externe, C o rn c­ m in is tru l a fa ce rilo r externe şi
Cum se m aterializează aceas­ puizate toate rezervele) pro­ lisfâcâloare. re iie fin d slaba Crearea T e a tru lu i N a ţion al şi a O perei Române din tu l Agerpres, L. Rodescu, liu Mânescu. şi de celela lte al C o m m o n w ca llh -u lu i. de
tă cerinţă in cooperativele a- ducţia de lapte m arfă pe cap lor preocupare faţă dc v a lo ri­ C lu j — rod al e fo rtu rilo r pasionate depuse dc-a lu n g u l tra n s m ite : Incheindu-şi vizita persoane oficiate, a părăsit Denis Laskey. am basadorul
m u lto r ani de m a ri c ă rtu ra ri şi p a trio ţi — a însem nat un M a rii B rita n ii la Bucureşti, şi
crico lc din ju d e ţu l nostru ? de vacă se rid ică Ia 900— ficarea superioară a p o s ib ili­ o ficia lă pe care a făcut-o in sim bâlâ dim ineaţa Londra,
Ce ra p o rt există In tre produc­ 1 200 1. tă ţilo r existente pentru o b ţi­ m om ent de seamă in a firm a re a v ie ţii s p iritu a le a poporu­ M area B rita n ic, la in v ita ţia in dre ptîn du -sc spre patrie. de alte o fic ia lită ţi brita nice.
lu i nostru. Vrem e dc o ju m ă ta te dc secol. T e a tru l N a ţio ­
ţia totală şi cea m arfă de la p ­ D in păcate, asemenea exem ­ nerea unei eficien ţe rid ica te nal şi Opera Română din C lu j au m ilita t pe ntru id e a lu ­ p rim u lu i m in is tru H arold W jl- Pc aeroportul H ca th row . A u fost prezenţi Vasile Pun-
te 7 la lă în tre b ă rile la care ple ne sînt o fe rite de un n u ­ in sectorul dc creştere a a n i­ rile lum inoase ale um a nism u lu i, ilu s trin d cu s tră lu c ire v ir ­ son. preşedintele C o n siliu lu i în a ltu l oaspete a fost salutat gan, am basadorul Rom âniei la
am căutat răspuns p rin p ris ­ m ă r m ic de u n ită ţi, în m a jo ­ m alelor. tu ţile creatoare ale po p o ru lu i, a s p ira ţiile sale spre frum os de M in iş tri al R e p u b licii So­ în num ele g u ve rn u lu i M a n i Lo nd ra, m e m b rii Am basadei şi
ma s itu a ţiilo r in tîln ile în lr-o rita te a coo pe rativelor agricole D eficienţe serioase in orga­ şi cu ltu ră . cia liste R om ânia. Ion G heor­ A ge nţie i com erciale române.
scrie de u n ită ţi cooperatiste. a tit producţia totală c it şi cea nizarea şi conducerea a c tiv i­ C o ntin uînd tra d iţia a c tiv ită ţii unor p e rso n a lită ţi dc ghe M aurer, in so ţit de m in is ­ B rita n ii, dc M ichae) Slevvart.
Preocuparea perm anentă şi m arfă de lapte m en ţinindu -se tă ţii la ferm ele dc anim ale prestigiu ale c u ltu rii progresiste rom âneşti — Gheorghe
răspunderea m ajoră pe care la un nivel m u lt scăzut, de­ şi-ou făcut loc şi la C .A P . U a riţiu Io s if V ulcan, Zaharia Bîrsan. G heorghe Dim a, la - Conferinţă de presă
consiliu) de conducere, cadre­ parte de j o g lin d i p o s ib ilită ­ Pui. Cum apreciază oare Lu- cob M ureşianu, T ib c i iu B rediceanu — T e a tru l N a ţion al şi
le tehnice şi în g rijito rii de la ţile existente. F aptul că res­ ca Dccuş. preşedintele u n ită ­ Opera Română d in C lu j şi-au în d e p lin it cu cinste, în con­
C A P. Bâcia au m anifestnt-o tanţa la livra re a la p te lu i de ţii, şi in g in e ru l D io n isic Zeţa d iţiile nou create după 23 August 1944. m isiunea dc pro­ de traducere in via ţă a aces­ ceput cu acele problem e asu­
faţă de soarta producţiei a n i­ către C A P . însumează peste fa p tu l că această cooperativă pagatori aî artei socialiste îna intate, aducind o preţioasă LO N D R A 29. T rim iş ii spe­ tu i deziderat. pra cărora se poate realiza
male se concretizează în rea­ 10 000 h] este urm area lipsei nu a realizat, de la un efectiv c o n trib u ţia Ja cu ltiva re a id e a lu rilo r no ii noastre societăţi, c ia li Agerpres N Ioncscu şi M cn ţio n in d că d is c u ţiile mai uşor o înţelegere, ceea cc
liz ă ri m e rito rii C o ntractul a- de răspundere şi a nepăsării de peste 190 vaci, nici 25 000 a dragostei de pa li ie. a p rie te n ie i in tre oam enii m u n cii Ada G regorian tra n s m it : în a ­ purtate au c o n trib u it la a p ro ­ ar perm ite sâ se facă paşi pe
nnnl )a lapte s-n în d e p lin it m anifestate dc unele co n silii I lapte m arfă ? M ai poate fi rom âni, m aghiari, germ ani şi dc a lte n a ţio n a titâ ţi. Ia s lrin - inte dc a părăsi cap itala M a ­ pierea p o s ib ilită ţii de a înce­ ta ic a s p o ririi „c o e fic ie n tu lu i
cu 1 roi lu n i mai devreme, u- do conducere şi cadre tehnice vorba in tr-o asemenea situa­ gerea le g ă tu rilo r lor frâ tc ş ti in m unca com ună pentru pro ­ r ii B rita n ii, preşedintele Con­ pe realizarea se cu rită ţii euro­ de securitate". O rice progres
nita lca avînd po sib ilita te a să faţă de în d e p lin ire a sa rcin ilo r ţie dc aplicarea unor m ăsuri gresul şi prosperitatea Rom âniei socialiste In această no­ s iliu lu i dc M in iş tri. Ion G heor­ pene. pre m ieru l rom ân a sub­ in direcţia cre şte rii acestuia
livreze o însemnată ca n titate de pian. N cre a liză rilc rele elem entare care să in fluenţeze bilă a c tiv ita te num eroase g e ne raţii dc a rtiş ti s-au dedicat ghe M aurer. in so ţit de m in is ­ lin ia t că aceasta nu sc poale ar duce im p lic it la o îm b u n ă ­
l>eslc plan. Im p o rta n t este că m ai m ari se întîlnesc Ia C A P. c it dc c it po zitiv re n ta b ilita ­ cu în flă că ra re şi devotam ent rid ic ă rii p re stig iu lu i celor tru) a fa ce rilo r externe, C o rnc­ realiza d in tr-o dală, ci in ca­ tă ţire a conHiM îlnr în r*o-«
?-a u rm ă rit îndeaproape ca U nirea, Gurasada. Rîu A lb. tea ferfne i dc vaci ? două in s titu ţii clujene, dînd viaţă, in tr-o deosebită m ăies­ liu Mânescu, a p a rticip a t dru ! unui proces care trebuie poată fi t
ponderea c a n tită ţii dc lapte Pui. O strov. R iu de M o ri, Bc- O pondere sub lim ita orică­ trie a rtistică , unor opere din dra m a tu rg ia na ţion ală şi u n i­ la un dejun o fe rit la Dorehcs- mc
versală care au avut un adine ecou şi au fă cu t să v i­ ter H otel de Asociaţia Presei parcurs etapă cu etapă şi a
'm arfă în to ta lu l producţiei riu . Ilia , S âlciva otc. Fiecare ro r aşteptări a producţiei de cărui durata depinde dc in- In acest
o b ţinu te să fie cît m ai r id i­ din aceste u n ită ţi m ai trebuie lapte m arfă — situată in tre breze in im ile m iilo r de spectatori S trăine din capitala M a rii B r i­ suşi m odul in care el evoluea­ C o n siliu lu
general
în tre g u lu i
popor
Inca drin du-se e fo rtu lu i
al
cată Ca urm are, pînâ la în ­ să livreze cîte 200—600 Iii 20—40 la sulă din producţia că lă u zit de p a rtid , pentru fă u rire a societăţii socialiste m u l­ ta n ii. ză. Gheorghe
După salutul adresat dc pre­
ceputul lu n ii noiem brie s-au lapte In c o n d iţiile acestui an. totală o b ţin u tă — s-a înregis­ tila te ra l dezvoltate, s lu jito rii T e a tru lu i N a ţion al şi O perei Este ştiu t — a relevat p ri­ unul din
rea liza t in m edie cîtc 1 803 deosebit dc favo ra bile pentru tra t şi la C A P Ocoliş, Sălaşu Române din C lu j, îm preună cu ai c e lo rla lte lăcaşuri dc şedintele asociaţiei, H G . A - m ul m in is tru Ion Gheorghe care se ii
I lapte pe cap dc vacă. din p ro d u c ţia 'd e furaje, apare cu dc Sus. S întăm ă ria-O rlca , Ha­ cu ltu ră , au datoria să-şi înch ine în şi m ai m are m ăsură lcxander. pre m ieru l rom ân a M au rer — că în Europa sint ea in reia
care peste 1 200 1 reprezintă to tu l in e xp lica b ilă realizarea ţeg. Dcnsu.ş şi altele. ta le n tu l şi capacitatea creatoare în flo rir ii artei noastre răspuns la num eroasele în tre ­ problem e nei'czolvale. ca dc europene i
producţia m arfă, A fost posi­ a num ai 400—000 1 lapte pu* C arenţele in fu ra ja re a şi socialiste, re a liz ă rii unor spectacole to t m ai valoroase care bă ri puse de zia rişti. a ltfe l şi în alte p ă rţi ale lu ­ forţă, obie
b il astfel ca şi planul anual cap de vacă la o mare parte în g rijire a anim a lelor, care să dea o în a ltă expresie a rtis tic ă v ie ţii noi a p o p o ru lu i E xp rim în d satisfacţia p â rtii m ii. Dar problem ele europene ar tre b u i
de v e n itu ri din sectorul zoo­ din cooperativele agricole a- sint evid e n ţia te şi de indicele nostru, m om entelor glorioase din istoria sa. id e a lu rilo r sale rom âne pentru fe lu l cum s-au cînlâresc oarecum m ai greu. ra n ja m cn lt
tehnic să fie depăşit deja cu m in lite . O rice m otive " nr in ­ scăzut do na talita te , au de­ de pace, lu p te i popoarelor pentru lib e rta te socială şi na­ desfăşurat c o n v o rb irile o fic ia ­ deşi nu au m an ife stă ri a tit dc sâ nu aibi
m ai m u lt de 60 000 lei. Re­ voca preşedintele C A P . Rîu N. T1RCOB ţională. pentru independenţă, suve ran itate şi progres so­ le — caracterizate p rin lr-o a t­ ascuţite ca în a lic puncte ale m al. Ceea
cia l ; p rin întreaga lo r a c tiv ita te să co n trib u ie la dezvol­ m osferă con stru ctivă, dc de­ g lo b u lu i, da to rită p o s ib ilită ţi­ este sâ sc
tarea c o n ştiin ţe i socialiste a m aselor, la lă rg ire a o riz o n tu ­ plină sinceritate, p rin tr-o co r­ lo r pe caro le au statele euro­ independen
d ia lita te desâvir.şilâ — ca şi
lu i lo r de c u ltu ră şi form are a s e n s ib ilită ţii estetice, la ed u­
pene de a folosi toate c u c e ri­
C u p la n u l p e 11 lu n i j UAM IM fAO. • 2-o) carea o a m en ilo r m un cii în s p iritu l lu m in o a se lo r idei ale pentru rezu ltatele lor. şefui rile ş tiin ţe i şi te h n icii m oder­ e u rila le a s
tecul in tr
in a rx is m -le n in is m u lu i, ale p a trio tis m u lu i şi in te rn a ţio n a ­ g u v e rn u lu i rom ân a a ră ta t că ne. Desigur, in mod norm al partea nim
lis m u lu i. ale fră ţie i şî u n ită ţii^ tra in ice d in tre poporul ro ­ clisct;ttulc> s-au purtai, asupra a aceste m ijloa ce -ar tre b u i fo lo ­ pretext, dn
în d e p lin it mân şi n a ţio n a lită ţile ' cnnlocuitdare!' oTe" pnelenieV ”şT înţe­ două m ari grupe de pro ble­ site spre binele om u lu i, dar de a-şi hol
legerii în tre popoare
me : dezvoltarea m u ltila te ra lă
ilu ru l aşa
din ne fericire , ele ar puica d u ­
îm i e xp rim convingerea râ, a lă tu ri de c e ila lţi oam eni a re la ţiilo r d in tre cele două ce şi la distrugerea lui. c u v iin ţă C
Fabrica de blănuri „Vidra" , de c u ltu ră şi n ilâ , d czvo llîn d şi în tă rin d colaborarea cu ţâ ri pc plan econom ic, teh ni- R cferindu-sc Ui căile de so­ raroa c ît r
colegii lo r de artă m aghiari, colectivele T e a tru lu i N a ţion al
acestui dr<
Colectivul Fabricii de blănuri „Vidra" din Orâştie, cu­ şi O perei Române din C lu j vor şti sâ fie la în ă lţim e a m a­ c o -ş tiin ţific . c u ltu ra l* şi p o li­ lu ţio n a re a problem ei securi­ sul com un
noscut ca unul din colectivele fruntaşe ale întreprinderilor r ii lo r m isiu n i vor continua cu aceeaşi d ă ru ire valoroasele tic — ajungîndu-se la co n c lu ­ tă ţii europene. p re m ieru l
din judeţul nostru, şi*a reolixol planul pe 11 luni depă­ tra d iţii ale în a in ta şilo r, rid irîn d pe noi cu lm i arta te a tra lă zia unanim ă a necesităţii dc rom ân a arătat că aceasta cere europene -
i'opene —
tim p. supleţe, tact. O
prim ă
şind indieotorul la producţia globală cu 3 milioane lei, .şi m uzicală românească, sporind tezaurul c u ltu ra l naţional a aborda în mod concret rea­ concluzie caro sc im pune este m ul lo r S(
lizarea unei serii în tre g i de
iar la producţia marfă cu 2 110 000 lei- De asemeneo, ou şi rcnu m elc p a trie i noastre — R epublica Socialistă R om â­ a cţiu n i com une — precum şi aceea râ abordarea problem ei
fr'.t îndepliniţi şi depăşiţi indicatorii de plan la produc- nia: In încheiere, doicse sâ adresez tu tu ro r oam enilor de problem e interna ţiona le . se cu rită ţii europene nu tre ­
^ n a rfă vindută şi încasoto, productivitatea muncii şi c u ltu ră din C lu j — rom âni, m a g hiari şi dc alto n a ţio n a ­ In ce priveşte acest al d o i­ buie con diţiona tă de rezolva­
k .oficii. Este de remarcat că în această perioadă s*au lită ţi — urarea caldă de a ob ţine noi şi însem nate succese lea cap itol, a releva t pre m ie­
produs peste sarcinile de plan 29 000 perechi mânuşi din In a ctivita te a de m are frum useţe şi no bilă răspundere so­ ru l rom ân, un ul din p rin c ip a ­ rea a lto r problem e existente
în Europa Aşadar, trebu ie în ­
blană, 13 000 bucâţi' arlicole de blănărie şi s-au prelu­ cială căreia i s-au consacrat, de a da noi s tră lu c iri c u l­ lele aspecte discutate a fost
crat 23 000 mp piei ovine. In obţinerea acestor importan­ tu rii noastre socialiste. securitatea europeană Im p o r­
te realizări s-ou evidenţiat colectivele secţiilor mânuşi NICOLAE CEAUŞESCU tanţa acestei problem e — a
(şef de secţie Miicea Dan), blănărie (şef de secţie Vasile spus v o rb ito ru l — a fost sub­
Paşca) şi ovine (şef de secţie Vasile Corbuţ). secretar general lin ia tă în cad rul c o n v o rb irilo r
IUL1U DICU al Partidului Comunist Român noastre de râ tre nm beie p ă rţi,
şeful serviciului plan de la Fabrica „Vidra" Orăştie preşedintele Consiliului de Stat. reea ec ne-a îng ădu it sâ ana­ Tinereţea
al Republicii Socialiste România lizăm o serie dc m o d a lită ţi
I.I.L Orăştie
$i colectivul întreprinderii noastre raporteaiă realira- de ştiinţă
ea planului pe 11 luni cu trei iile mai devreme. Preve*
erilc planului la producţia globală, marfă, productivi* Instituirea premiului anual al Uniunii Ziariştilor
iteo muncii, producţia marfă vindută şi încasată au fost
alizate in proporţie de 100,1 — 101,1 la sută. La li* Arheologul, a co il „m ine r al ijto că intensă pentru lăm urirea pro­
istoriei
fundam entale ale
ori către comerţul socialist, planul a fost depăşit cu 42 U niunea Z ia riş tilo r din Re­ garea şi reflectarea re a lită ţii dent — 30 septem brie din a­ rioi", cum il deţinea A lbe it Comut, blem elor Principalele reiuH ole ţi
vreţi un
esto
tău doea
un poel
d a cie i.
sută- publica Socialistă Rom ânia a soeia l-po litice din Rom ânia. nu l ca len daristic curent. In vită lo r Vestigii cic^gropote, (iscare conduşii ale săpaturilor arheologice
O contribuţie de seamă in obţinerea acestor rezultate in s titu it prem iu! anual „A le ­ P re m iu l „A le x a n d rii Sabia" acest an, în mod excepţional, ciob de Iul o ri teu monedă ru g i­ ou tosl consemnate in reviste de
nită îi evocă lapte, intîm plori rea
a adus colectivul secţiei mecanice care a înregistrat ce- xa n d ru S a iiia " care se acordă constă din diplo m a nom inală, p ro p u n e rile se pot în a in ta le petrecute aievea, care icopă o specialitate rom âncţti sau străine.
Zăresc, pe masa sa de lucru, ul­
mai mari depăşiri de pion. La producţia globală, marfă Lăcătuşul malriţer iaan in d iv id u a l z ia riş tilo r care s-au m edalia de aur, a rg in t sau pinâ la 15 decem brie. mului de tind. tim ul volum ol p ub lica ţie i muzeu­
- Daco socoţi câ arheologul e ilc
şi productivitatea muncii această secţie a înregistrat de­ Itu se numără printre cei distins în mod deosebit p rin b ro n 2 şi sum ele de 8 000. 4 000 T e x tu l in te g ra l al re g u la ­ un poet, trebuie tă specifici că, u­ lui judeţeon, „S o rg e ţio *. o/uns la
păşiri cuprinse între 12 şi 33 la sutâ. Se evidenţiază prin mai harnici muncitori de creaţia lo r pu b licistică în do­ şi 2 000 lei. pe ntru p re m iu l I, m e n tu lu i p riv in d decernarea neori. pentru a scrie un singur numărul jose Ca director a l ocei-
tui muzeu (intre 19J4-19J6), e dite a ­
munca depusă şi rezultatele obţinute in întrecere, muncito­ la F.C. Orâştie. Pentru de­ m eniul re p o rta ju lu i de presă H şi. respectiv. III. p re m iu lu i anual .A le x a n d ru ,,vers“ , e nevoie să sapi cu Irudâ ză prim ul volum, ceea ce a consti­
rii : llie Ocolişan, Solomon Voinea, Vaier Cîndea, Gheor* păşirea in fiecare lună u — pentru re p o rta je publicate P re m iu l — ce poate fi de­ Sabia" a fost p u blicat in n u ­ 7eci sau sute dc metri cubi de pa- tuit dc topi fi prim a p ub licaţie pe­
mint, îmi spune doctorul docent Oc
riodică emisă de un muzeu jud e ­
ghe Daraban, Gheorghe Toljon, loan Pricâjan, Alexandru sarcinilor de plan, el a în presă sau transm ise p rin cern at şi unor colective dc m ă ru l 10/1969 al reviste i tavian Floca, in ch itîn d un manuscris ţean. Pentru m erite deosebite în
Scurtu, maistru la atelierul de turnătorie, şi laurean Lucoi, fost declarat fruntaş in radio, tele viziu n e şi ju rn a lu l a u to ri se acordă pe ntru re­ „Presa no astră", organ al LJ- ji punîndu-l deoparte. dezvoltarea ştiinţei istoriei romă*
Cunoscut a tit m ţa ră cit ţi în
maistru ia atelierul de construcţii metalice. producţie în tot cursul a­ cinem atografie de a c tu a lită ţi, po rta je le publicate sau tra n s­ străinătate, intrat de m ult in b i­ n ejti, obţine in 1934 prem iul Aca­
dem iei
Române,
Pîrvon*.
„V a s ile
ELENA JOCA nului. repreze ntind c o n trib u ţii deo­ mise în perioada 1 octom brie n iu n ii Z ia riş tilo r din R epu­ b lio g ra fia „o b lig a to rie " a universi­ iar in 1930, împreună cu ocad. C
Foto : V. ONOIU sebit dc valoroase la in v e s ti­ din an ul ca len daristic p rc 'c blica Socialistă R om ânia. tă ţilo r, po O cloviart Floca l om m- D aicoviciu, Premiul de Stal, în ur*
şelul serviciului producţie la I.I.L. Orăştie tiln it prim a ooro in m ijlocul moi ma cercetărilor arheologice Intre*
tin erilor săi confraţi, in ale arheo­ orinse la cetatea docică Piatra
logiei de la muzeul judeţean ; o Rojie.
poi la castrul roman de la M icio Dar doctorul docent Octovian
Hunedoara. Dupâ-amiază o- că repetat norm ele de c irc u la ­ — Am şi eu copii Mă în g ri­ fac. Pnrcâ-i un făcut, clnd e bul „S id e ru rg is tu l" se prezintă — Vin, şi destul de m u lţi. De
hişnuită. Oameni g ră b iţi trec ţie. Aşa e cazul e le vilo r N i­ jesc m u lt de ei şi pînâ acum noroi, în loc sâ meargă frum os spectacole ale unor orchestre aceea am organizat cîleva r a i­
in tr-o parte şi alta. E tim pu l colae Lazăr, clasa a X -a B dc am avut numai bucurii dc pc pe trotuar, merg pe cim entul, ..beat", organizate dc O S T .A ., duri la spectacolele date după La confluenţa talentului
etnd elevii părăsesc şi ei şcoa­ la Liceul nr. 1, care pe deasu­ urma lor. De aceea, oriunde de pe lingă casc. sc urcă pe elevii şi ceilalţi tineri se scoa­ ora 20, îm preună cu U.T.C.-ul.
la, după o zi de muncă in te n ­ pra se mai adresează şi cu „cc văd un copil, caut să văd cum trepte, apasă butoanele sone­ lă în picioare şi transform ă Au fost in v ita ţi şi p ă rin ţii ele­
să, cu gîndul la satisfacţiile a ­ spui domnule... am trecut şi se comportă, pentru câ. oricum, riilo r. Oamenii care trebuie să sala in ring dc dans, în lr-u n v ilo r care încălcaseră regula­ cu datoria
vute : o notă bună trecută în Boris A rg h iro v de la copilul e oglinda p ă rin ţilo r. In facă curăţenie pc urm a lor lc vacarm asurzitor, in c it ceilalţi m entul şcolar. Măsura sc pare
carnet, o experienţă reuşită de G rupul şcolar C.S.H., Iosif A ­ general, au o comportare cu­ fac observaţii, dar ei nici nu spectatori sînt nevoiţi sâ pără­ câ a dat rezultate.
laborator, sau la insuccesele şi vram , anul ÎI preparatori, tot viincioasă. Um blă im brâcaţi în ­ ascultă. Cum i-o r fi educînd pă­ sească sala. Ne întrebăm insă, de cc sînt
în tim p lâ rile neplăcute, frecven­ de Ia G ru p u l şcolar C.S.H. Cc g rijit. ceea ce denotă că p ă rin ­ r in ţii şi şcoala, nu ştiu, dar nu — D in ee cauză sc în tim p lâ oare necesare aceste măsuri de (M in tia ], unde d c ig io p a Cu m iga ­ Floco nu vorbeşte despre prem ii.
lă }i p io fcm c uime ale unui (re­
te şi ele în activitatea şcolară. părere au conducerile şcolilor, ţii sc ocupă îndeaproape dc ei. sc comportă ca nişte adevăraţi acestea, tovarăşe director, loan constringere (absolut b ineve­ cul tir Jrgendă... N ici de M edalia sau O rdinul M un­
cii, sou de M eutul C ultural, pen­
Ii u rm ă rim pc ciţiva dintre ci. profesorii clirigînţi care nu E adevărat mai sînt şi unii care elevi. Şi sâ vedeţi ce cuvinte M oldovan ? nite)? Dc ce p ă rin ţii nu se pot dacă C|ti un musafir debutant tru îndelungata activitate de a n i­
in caso omului de }tlin (o , te sur­
Ic studiem ţinuta, comportarea ocupa în mod liber consim ţit prinde m ul|im eo bucoavnelor, revis­ mator al vieţii culturale din judeţ.
pe stradă — cum s-ar spune — de educaţia copiilor lo r ? L c-o telor }i tom urile groase, potrivite F de fapt m odestia }i jim p liio ia a
omului do jtiin ţă , dovadă a carate­
încercăm să Ic citim „cartea dc impcyve datoria de părinte. T o c ­ peste tot intr-o boemă orin d u io lo, lor înţelepciunii
vizită". M a jorita te a poartă u n i­ mai delâsnrca lo r duce la lip ­ în }i pe dulapuri, pc mese, pc lin ­ E li 11 i ui fi to lu ţi se aude sone­
gă pot.
form e în g rijite , emblemele f i ­ suri in educaţie, la abateri, u- Cînd observă ,,om enin(orco“ cor­ ria de la inlrare. Un tin âr arheolog
vine după a „lă m u rire ” .
xate bine pe mînâ, au o com ­ CWORTM lt SOCIETATE - OGIINDĂ A ncori grave, în care m iliţia şi netului dc însemnări îşi şterge in — A m b iţio ji (oc, tin e rii â şti a I
portare civilizată pe stradă, ca­ judecătoria trebuie să-şi spună cot ochelarii, pregătit să Suporte - imi spuno O ctovion Floca Cum
„to rtu ra " Întrebărilor
re face pe m u lţi cetăţeni sâ ex­ cuvîntul. ...V ia]a n-o o filit in memoria sa eram ji noi pe vremuri. N ici noi
ci
„s fa tu ri",
„lă m u ­
n n
SOlicilam
clame cu bucurie : „U ite, ies Asemenea raid u ri, ca cele o r ­ im oginea tinorului descins intr-o bu­ riri", Aslo e cu fotul altceva |...
elevii de la şcoală"! Cei din ganizate Ia clubul „S id e ru rg is- nă >i pe m eleagurile hunedorene Şi-mi pare bine câ vin jî mă cau­
Uni
clasele m ari discută cu glas tu l", ar trebui sâ se organizeze După term inarea studiilor Io chiar tă. Mă molipsesc de la entuzias­
versitatea clujeană - unde
scăzut în tim p lâ rile zilei, ce vor EDUCAŢIEI ELEVILOR li ŞC0A1Â $1 FAMILIE .şi p rin cîtcvn localuri, In spe­ din primul an de studenţie ia mul lor. Cred câ cel mai bun re­
mediu îm potriva b ătrin e ţii este să
avea de făcut a doua zi. Cei cial în zilele de la s fîrşitu l sâp- porte la Săpăturile arheologice - lucrezi cu fin e ţii...
mai m ici, se zbenguiesc zgo­ tâm inii, cind m u lţi elevi îşi pe­ obţine o bursă de studii la Roma Ştiu că, în ocesl an, o lucrat la
doi ani, îţi
Întors in t a ,4. după
motos. Pe toţi însă îi p riv im trec tim p u l stînd la o cafea şi trece cu succes te ia dc doctorat ţantierul arheologic de la M intia
om fileo Ir ului
ro­
d eivelirea
pentru
cu emoţie, cu gin d u l câ nu cu un „50 de coniac" (legea Iui (,,M agna Cum laude") in specia­ man do pe m alul M ureşului. Epi­
m u lt tim p în urm ă am fost şi pierde-vară) „Stau ceasuri în ­ litatea arheologie ţi istorie antica. sodul or putea constitui subiect de
- Pc vremea cind om venit oici,
noi ca ci. prelucrează in suficientă m ăsu­ umblă dezordonaţi. îşi adresea­ urîte aruTicâ, cc înjurături. — Pentru câ cei în drept nu tregi, ne spunea responsabilul nu e*<slo un m uieu, iar cercctâr.lc romon daco s-ar nronja începutul
corn o jo ; „U n bălrin în vă lo l »os
Mai sini însă unii, e drept p u ­ ră normele dc circulaţie cu c- ză cuvm te urite, nu respectă pe Părerea aceasta ne am fo r­ găsesc de cuviinţă sâ pro g ra ­ restaurantului „ M e ta lu l", Toan arheologice Jc suporfam din bum c o lcjle pâm intul, pentru o găsi ur­
lucrările
norul
chiar
N ici
nostru
ţin i la număr, care găsesc de Icv ii ? De ce aşteaptă ca aces­ cei in virstâ şi îmi pare fonrlc mat-o şi noi in trin d în curtea meze spectacole şi in matineu, Mânu. Cind vin în local nu ştiinţifice publicate nu erau plătite. mele strămoşilor, in apropierea lo­
cului unde nepoţi] îna lţă o term o­
cuviinţă sâ nu fie îm brăcaţi în tea să fie prelucrate doar de râu pentru ei şi p ă rin ţii lor. Şcolii generale nr. 4 Clasa a cind elevii pot sâ vină în mod poartă uniform e. Aceasta s-a U nii î|i mai aduc aminte câ pen­ centrală modernă Şi toote asteo
ttn ifo rm a obişnuită, in care sâ organrle de m iliţie ? Cind eram mică, condiţiile nu V il-a avca oră dc matematică, organizat, cu profesorii lor. O in tim p la t des în perioada v a ­ tru o ajunge de Io devo la Sormi- reprenntâ simbolic evoluţia logică
simtă m îndria a nilor adolescen­ In dorinţa dc a cunoaşte alte erau ca acum, ne îm brăcam şi dar in tru c it profesoara era bo l­ altă cauză ar fi aceea câ ele­ canţei de vară, cind elevi şi leg e tu ia . îp trebuiau două tiic . mai a istorici". întim plare
ales că (Je la Hnţeg o luai pe jos
— Sâ ţi povestesc o
ţei. aceea dc a fi elev, nu p o a r­ aspecte ale com portării elevilor noî cum puteam, dar niciodată navă. elevii au fost lăsaţi să vii nu beneficiază de prea m u l­ studenţi au consumat şi apoi Şi nu a dată, impreuno cu oeodc- nostimă in legătură Cu M intia. In
tă chipiu sau emblemă. Ţ in cu pc sl radă, nc adresăm fa cto ru ­ p ă rin ţii n-au avut ruşine de pc joace fotbal în curte. Ce c u v in ­ te ser» de dans. La noi, la „S i- au plecat fără să plătească. E- m cio n u l Constantin D aicoviciu, am Ir-o »i, se opre ţle un camion chior
orice preţ sâ facă notă aparte lui poştal ce deserveşte Bule­ urm;, mea şi a fra ţilo r mei. De te folosea unul d in tre elevi !... derurgis.tuL“ , am încercat sâ o r ­ lcvi mai vin şi după începerea făcut pe jos drumul C e sle jli—Oro }• in dreptul săpăturilor arheologice
Ştii la ce a
tic . II văd că suride
ţi-l aud pe ţa fe r : „A m odus. Io
din masa celor m ulţi. U n ii în­ vardul Dacia, tovarăşa Eugenia aceea, am încercat şi eu sâ Ceilalţi, solidari cu el. au păs­ ganizăm joia elevului, dar din şcolii, iau o ţuică şi pleacă. Kv folosit mersul ocesto ..per-pedei* t voroje. ventilelc. Unde le descorcf*
calcă v o ii normele dc c irc u la ­ P îrv u le ţ : transm it mai departe fiilo r mei trat discreţia în ju ru l numelui păcate nu s-a ajuns la nici un pot fi id e n tific a ţi". A apărut „G h id u l judeţului Hune­ Co sâ voii I A ţa se întim plă cind
ţie, grozăvindu-sc în faţa ce lo r­ — Dumneavoastră umblaţi această tra d iţie bună a fa m ili­ lui. Cc părere or fi avînd ca­ rezultat. Pentru aceasta trebuie Cunoscindu-se acest fapt, ca­ doara* I e iisto două şantiere im portante u­
Despre acest ghid - ajuns oCum
la lţi cu isprava lor, u itind câ m u lt prin oraş. In trecere reu ­ ei. drele didactice care predau la să fim în mod real a ju ta ţi dc Io o treia e d iţie - N icaloe larga nul l ingă altul...
Re(in accentul pus pe „jo n tia re
îşi periclitează uneori chiar şiţi să observaţi însă şi anu­ Părerea pensionarului Ion această clasă, fam ilia elevului, către comitetul m unicipal U T C . M. RODEA scria in 1438 : ..Acest ..ghid", care im portante" ji-m i iau rămas bun de
viaţa, expunîndU'Se accidente­ m ite aspecte din comportarea Popa vine să completeze spu­ nu ştim Cert este insă câ aceş­ şi conducerile şcolilor. e Ji o operă de ţtnn ţo cu toiul la omul căruia Irccarea anilor nu
■
distinsă..
. - u i
lor. Aceştia sînt însă cunoscuţi. elevilor, pc stradă sau în ca­ sele tovarăşei Eugenia P îrvuleţ: tia vor trebui sâ muncească — Aveţi elevi care vin la terour rl el elanul |i posiu
Plutonierul m ajor Serafim sele în care intraţi. Vă rugăm — Eu trăiesc aici în apropie- mai m ult cu elevii şi fiii lor spectacolele de film la ultim a E s s s m z s o De-a
Stoic nc relata câ : sâ ne enumeraţi şi nouă cîtc- reH .Şcolii nr 4 şt lucrin d pe )n acest caz nu ne mai m iră reprezentaţie în cursul sâptâ- ca desfî C DROZD
— Sint unii elevi caic încal­ va d in tre acestea. lingă casă li văd cum trec, ce faptul de ce atunci cind la clu­ m tnii 7