Page 104 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI - DUM INICA 30 NOIEMBRIE 196?i

încheierea vizitei tovarăşului PREZENTE la aproxim ativ 30 kilom etri

ROMÂNEŞTI CURIER est de Wadeiah.
Ion Gheorghe Maurer in Anglia ♦ O *
Tehnicienii
şi fizicienii de
P O L O N IA lu Uzinele dc instalaţii pentru
b irilo r şi putem a firm a câ d is­ P rem ierul rom ân s-a re fe rit, VARŞOVrA 29. - Coresponden­ \Jn purtător dc cuvînt al centrale electrice nucleare de
tul A g e rp ie i, T. D um itrojcu, trans­ delegaţiei americane la O.N.U. pc lingă întreprinderea „S ko­
c u ţiile avute cu p rim u l m i­ in încheiere, la pro pu nerile mite : In tie 24 >1 29 noiembrie. da" — Plzen au realizat re­
n istru W ilson şi cu m em b ri ai fo rm u la te recent la Praga de 0 delegoţie condusa de dr mg a anunţat câ consultările d in ­ cent prim ul reactor cehoslovac
C a b in e tu lu i b rita n ic au făcut către ţă rile socialiste in pro ­ Dmu Buineo, vicepreşedinte o! tre reprezentanţii la N a ţiun i­
C onsiliului N oţionol a! Cercetării le Unite ai celor patru m ari de mică capacitate cu apă u-
sa progreseze ideea securită­ blem ele se cu rită ţii europene.
eâ in d ife re n t in ce parte a Eu­ ţii europene. In această ordine dc idei, el Ş tiinţifice din Republica Sociolis puteri — S.U.A., U.R.S.S.. şoarâ, pe randament zero —
tâ Românio. o făcut o v ljliă în
ropei ar fi încălcate p rin c ip iile P re m ie ru l rom ân a arătat, a s u b lin ia t im p ortan ţa pe ca­ Republica Populară Polonă. Franţa şi Anglia — în proble­ „S R.-O.A,"
dc bază in re la ţiile d in tre în con tinu are, câ securitatea re o au p ro pu nerile p riv in d Şeful d ele g aţie i romone o ovut ma O rientului A propiat vor li Anul viito r, reactoarele nu­
ţâ ri, aceasta ar con stitui o întrevederi cu K O lsiewskl. prim- reluate la 2 decembrie. Aces­ cleare dc tip u l ,,S.R.-O.A."
europeană nu trebu ie tratată renunţarea la folosirea fo rţe i v k e p rc je d in te ol C om itetului de
cauză serioasă de co m p ro m i­ de la bloc la bloc. Sîntem dc sau la am eninţarea cu fo lo si­ coloboroie economică cu slrâlnâ- te consultări ou fost în treru p­ vor fi construite atît In ca­
tere a păcii. totoo. jl cu S M lernllr. adjunct te la 2 iulie. Iară să se fixeze dru l bazei de cercetări expe­
părere — a releva t v o rb ito ru l rea acesteia în re la ţiile d in ­ al m inistrului Industriei chimico, dala reluă rii lor. rim entale a uzinelor „Skoda"
In continuare, pre m ieru l — câ la d is c u ţiile consacrate tre statele d in Europa, pre­
prejedm lele p ă rţii
In
- Plzen. cit şi în Praga, Brno
poloncre
rom ân a s u b lin ia t câ o confe­ acestei problem e pot pa rticip a cum şi necesitatea lă rg irii re­ Comisia româno-polonâ de colobo- şi Bratislava.
rin ţă consacrată se cu rită ţii eu­ şi alte ţâ ri interesate. P rim u l la ţiilo r com erciale, economice rare tehnică |1 p iln ţiflc â ♦ O *
ropene trebu ie bine pregătită. m in istru a s u b lin ia t câ o rg a n i­ şi le h n ic o -ş tiin ţific c , pe baza Cu ocest prilej. între Consiliul Intre 23 şi 28 noiembrie,
E vid en t câ o asemenea confe­ zarea s e c u rită ţii europene, la e g a lită ţii in d re p tu ri, in sco­ N oţionol ol cercetării ftim ţific e la Santiago de Chile s-au ♦ © ♦
rin ţă ar putea face parte din- care trebu ie să p a rticip e, pe pul d e zvo ltă rii co la b o ră rii po­ din România ti C om itetul pentru desfăşurat lucrările celui Consiliul Naţional al U niu­
tr-u n la n ţ de co n fe rin ţe p rin bază de egalitate, toate statele litic e în tre statele europene, Ştiinţă |l tehnică din Polonlo o de-al X lV -le a Congres al nii pentru apărarea Republicii
care s-ar putea contura din interesate, va tre b u i să con­ pro pu neri m enite sâ c o n tri­ fost semnol un protocol de colo P artidului Comunist din Chi­ (U.D.R.), în tru n it la M ontpel-
ce in ce m ai precis securita­ ducă. în u ltim ă instanţă, la buie la asigurarea unui c li­ borore |] cooperare ştiinţifico . le. Congresul a exam inat şi a her (Franţa), pentru a stabili
tea europeană. P re g ă tirile pen­ de sfiin ţa rea b lo c u rilo r m ili­ m at dc destindere, colaborare adoptat noul program al par­ orientarea de perspectivă a
tru prim a co n fe rin ţă n-ar tre ­ tare. la crearea unui cadru şi pace in tre popoare. Bineîn IT A L IA tid u lu i şi unele m odificări la partidului în politica internă
bui insă să în tîrz ie prea m u it fa vo ra b il c lim a tu lu i de cola­ ţeles. a s u b lin ia t v o rb ito ru l, ROMA 29 - Corespondentul A- statut. A fost ales noul Co­ .şi externă, a adoptat simbătă,
ţinerea ei. borare şi cooperare fructuoase sinlem gata sâ p riv im şi sâ d is­ gerprei, N. Puiceo. transmite : m itet Central al P artidului în unanim itate, o moţiune
D esigur — a su b lin ia t pre­ în tre ţă rile europene In con­ cutăm orice idei şi sugestii de In ca pita la Ita lie i s-ou deschis Comunist din Chile. In func­ prin care îşi exprim ă încre­
lucrările Congresului al IX leo ol
şedintele C o n siliu lu i dc M i­ tinu are . el a arătat eâ securi­ îm bun ătăţire . Tocm ai in acest In te rn a ţion a le i tinerelului sooo ţia dc secretar general al Co­ derea în Georges Pompidou,
n iş tri — in d is c u ţiile asupra tatea europeană este incom ­ fel. p rin d iscu ţii şi schim ­ list (I U S Y ) Avind co temă ge­ m itetului Central al P artidu­ preşedintele R epublicii şi şe­
nerală ..Socialism ul anilor ‘70", R.P. UNGARIA. Acum 25 de ani, în timpul celui de ol 2-lea lui Comunist din Chile a fost ful delegaţiei franceze la a­
un or asemenea idei nu se p a tib ilă cu existenţa zonelor bu ri de păreri, s-ar putea în­ Congresul iji propune să elobore-
poale cere acordul im e dia t al de in flu e n ţă . Desigur, in flu ­ lă tu ra eventualele rezerve sau ic ,,o linie politică capabilă sâ râzboi mondial, a fost distrus de către nazişti podul care du­ reales tovarăşul Luis Corva- propiata conferinţă la nivel
lon
in te rlo c u to rilo r, fiecare are ne­ enţe reciproce se exercită şi ne d u m e riţi, ajungîndu-se la o redea m işcărilor socialiste de ti­ cea la Insula Margareta. Explozia □ distrus podul înspre malul înalt a Pieţei comune de la
neret rolul lor In iţia l de forţă oc-
Haga,
$-au exe rcitat, acestea însă nu de la Pesta.
voie de un tim p de gind ire. m ai bună înţelegere a pro ble­ f i vă in sodetote, pe colea spro
tre b u ie sâ afecteze p rin c ip iile sociolism ". In fotografie: podul, aşa cum arată acum, a fost refăcut
P roblem a aceasta nc-a preo­ fundam entale ale re la ţiilo r m elor, la progresele dorite pe La lucrări participă delcgoţl ji în anul 1958. ♦ © ♦
Simbătă au început la Vie-
"
cupat m u lt in tim p u l con vor­ d in tre state. calea secu rităţii. reprerentanţi ai o rg a n iz a ţilo r de I mi lucrările C onferinţei re­ Camera D eputaţilor a Par­
din
ţi
tinerel
peste
studenţeşti
100 de ţâri. între core d e le g a ţii prezentanţilor opiniei publica
ole m işcărilor de eliberare din lam entului italian a adoptat
Vietnam ul de «ud, M otom bic. A n­ pentru securitate şi coopera­ proiectul dc lege vizînd instl-
gola. Reprezentanţi din Iugosla­ Noi dezvăluiri în legătură re in Europa. Sînt reprezen­ tuţionalizarea d iv o rţu lu i în a­
1970: „Unul internaţional al educaţiei" servatori. tate 25 de ţâ ri europene, p rin ­ num ite cazuri. Din cei 608 de­
via si România Iau parte ca o b ­
tre care şi România. Din ţa­
putaţi prezenţi, în
favoarea
ra noastră participă o delega­
B E L G IA
proiectului au votat 325, iar
cu masacrarea populaţiei ţie condusă de prof. univ. dr. Îm potrivă 283. V otu rile favo­
BRUXELLES 29 (A g c p re i). - docent Tudor D. Ioneseu, de­
NEW Y O R K 20. — Cores­ ţiu n i, p rin tre care stu d ii, cer interes orice in iţia tiv ă a o r­ M arele premiu pentru lucrări putat în Marca Adunare Na­ rabile aparţin deputaţilor par­
pondentul Agerprcs, C. A- eclâri. sondaje, sim pozioane ganism elor in te rn a ţio n a le com ­ simfonice ol Concursului Interna- ţională, preşedintele Comite­ tide lo r laice, iar cele p o triv­
ţlonol dc muzică , .Regina Clisa-
demo-
nice parlam entarilor
lexandroaie, transm ite : C om i­ in te rn a ţio n a le , toate avlnd petente p riv in d problem ele e- beto" de la B ruiellcs a fost de- sud-vietnameze tulu i Naţional pentru .inâra- crat-crcştini, cărora Ii s-au a-
com pozitorului
NI-
lom&n
cernot
te tu l pentru problem ele eco­ drept ob ieclive îm bun ătăţire a dueaţiei, u til la nivel n a ţio ­ coloe Belolu pentru ,.Simfonia in rca Păcii. lâ tu rat neofasciştii.
nom ice al A d u n ă rii Generale şi extin de rea sistem u lu i de c nal. cîl şi in te rn a ţio n a l. Cu- două m işcări" Concursul de Io Im portanţa acestui vot a­
şi-a încheiat dezbaterile asu­ ducaţie şi in vâ ţâ m in t. m o b ili ra cte rizin d drept preţioasă Bruxelles este una dintre cele moi W A S H IN G T O N 29 (A gcr- ricanâ, Joscph Rcid şi John cordat de m ajoritatea deputa­
pra ra p o rtu lu i secretarului zarea guvern elo r în vederea in ip a liv a desem nării a n u lu i piestigioase com petiţii muzicale pres). — Noi re ve la ţii cu p ri­ C ore au declarat câ opera­ ţilo r constă In faptul câ la ici­
din Europa
El a fost consacrol
general al O.N.U p riv in d p ro ­ s p r ijin ir ii lo r p rin lansarea u ­ 1970 drept „an in te rn a ţio n a l anul acesta corn p o liţie i. La cote- v ire Iu masacrarea popu laţie i ţiunea dc distrugere a satu­ La 29 noiembrie s-a încheiat zează în tr-u n anum it sens re­
gresele realizate dc către o r­ nor m ăsuri eficace pe plan na ­ al e a iie a ţici", delegata ro m â ­ gono concertelor pentru plan jî c iv ile din V ie tn a m u l de sud lu i Song M y a fost u rm ă rită vizita în h a n a preşedintelui glementarea stării civile a
ganism ele N a ţiu n ilo r U n ite în ţional. regional şi in te rn a ţio ­ nă şi-a e x p rim a t convingerea oichestrâ, prem iul In til o fost atn de către trupe le am ericane au din e licop ter dc un o fiţe r su­ R. S Cehoslovace, Ludvilc populaţiei, subordonată pinâ
buit com pozitorului american Roy
pregătirea .A n u lu i in te rn a ­ nal, m enite sâ antreneze c- eâ anul v iito r va fi un p ri­ E. Luke fost relatate dc ziarele şi pos­ pe rio r am erican. Ei au pre ci­ Svoboda. acum preceptelor catolice.
ţion al al educaţiei*. A d u n a ­ nergii şi sâ inspire in iţia tiv e lej de m ob ilizare a en erg iilor C E H O S L O V A C IA tu rile de rad io din S.1J.A. Ri- zat câ in acel elicop ter se afla La Teheran, oaspetele a a­ Proiectul, care se află tn dez­
rea G enerală a h o tâ rit la se­ pentru ca anul 1970 sâ se în ­ şi dc suscitarc a in iţia tiv e lo r chard P endlcton, fost soldat It. colonelul F ra n k B arkcr, vut convorbiri cu şahinşahul batere de 4 ani, prevede po­
siunea din 1968 să desemneze scrie ea o co n trib u ţie m arcan­ in dom eniul educaţiei şi eâ PRAGA 29 — Corespondentul in brigada a 11-a in fa n te rie care tre i lu n i m ai lîrz iu a fost Iranu lu i. Mohammad Re/.a sibilitatea d ivo rţu lu i In cazu­
anul 1970 drept ..an in te rn a ­ tă la dezvoltarea în vâ ţâ m in - program ul in te rn a ţio n a l de ac­ Agerprps. E lonoscu, tronsm llo ; care a operat în zona satu lui ucis în tr-u n accident de a v i­ Pahlavi Aryam chr, şi cu a lţi rile lim ită
ţion al al ed ucaţiei". tu lu i şi educaţiei pe plan m on­ ţiun e elaborai de organism ele În d e 24 s> 28 noiem brie, in loca- Song My, a declarat z ia ru lu i on. conducători rlc stat iranieni.
Pardublco
(R. S. Ceho­
lltoteo
In program ul prezentat Co­ dial. O.N.U. va co n stitu i un stim u ­ slovacă). o ovut loc concursul In- „W ashington Post" câ l-a vă ­ T e rry Ucid, care a lu p ta t In La încheierea vizitei a fost ♦ 0 4
m ite tu lu i p riv ito r la desfăşu­ L u in d e u vîn lu l la dezbateri, le nt pentru statele m em bre ternoţlonol de vinuri, băuturi ol zut pe căp itan ul Ernest Mc- in fa n te ria am ericană in V ie t­ dat p u b licită ţii un comunicat
coolice ţi eioeoloto
,,Grond P rii
rarea şi realizarea acestei in i­ delegata ţă rii noastre. Zoe ale O.N.U. 69', La concurs ou p artlcipot 105 dina, com andantul com paniei nam, a a firm a t câ a fost m a r­ comun in care se relevă dez­ „Caravana de izolare bio­
ţia tiv e pe plan in te rn a ţio n a l D um itrescu Ruşulcnga. a sub­ S u b lin iin d atenţia pc care firme producătoare ţl eiportatoo- ce a procedat la uciderea c i­ to ru l „îm p u şcă rii m u lto r c i­ voltarea favorabilă a re la ţii­ logică", In care se aflau as-
ro din 18 ţă ri. printre care şi in-
sînt p re v â z u tc 'o serie dc ac­ lin ia t câ Rom ânia priveşte cu Rom ânia o acordă ch e stiu n i­ d ep rinderile româneşti de eomeiţ v ililo r clin Song M y, „trâ g in d v ili ca nişte s im p li p o rum b el" lo r de colaborare ccunomică tronauţiî Conrad, Bean şi
lo r re fe rito a re la educaţie, in exterior „R om ogrlcola" ji „C on- cu carabina sa şi ucigind un în tr-u n sat d in regiunea Chu şi comercială dintre cele două Cordon a ajuns cu bine la
general, la in v â ţâ m in tu l pu­ servexport". Ele au piezcntal in copil vietnam ez, sin gu rul su­ La i, situa t la 210 km distanţă ţări, precum şi posibilităţile Houston simbătă. Cei tre i as-
concurs diferite soluri ■ de vinuri, dc dezvoltare a Jor in conti­ tronauţi. împreună cu o echi­
b lic şi la pregătirea profesio­ vermut, brandy, ţuică ţi lichioruri. p ra v ie ţu ito r răm as in m ijlo ­ de Song My. Reid a spus eâ
După deschiderea ceEui nală a tin e re tu lu i. Zoe D u m i­ Produsele româneşti s-ou bucurat cul u n u i m orm an de m o rţi". tru p e le am ericane „au deschis asemenea, unele probleme ac­ pă form ală din 12 mediei şi
nuare P ărţile au discutat, dc
tehnicieni, vor mai
râmîne
de aprecierea unanim ă a speclo-
P endlcton a spus că acest că­
trescu Buşuienga a e x p rim a t
1 ist' Ier din juriu, o bţin ln d 24 de focul asupra lo c u ito rilo r satu­ încă 11 zile In laboratorul dc
d o rin ţa delegaţiei Rom âniei prem ii, din care un ,,Grand P rii* pitan p o re clit de sub ord ona ţii lui... şî am p u tu t num ăra 60 tuale ale situaţiei internaţio­
de al doilea container dc a vedea dczvoltindu-se co­ pentru vinul Muscat Ottonef. 3 săi „clin e le tu rb a t M edina", de cadavre — fem ei, co p ii şi nale carantină de la Houston.
operarea in te rn a ţio n a lă in tre m edolll de aur. 12 m edolli de or- voia tu orice preţ „sâ se dis­ c iţiv u b â trîn i. M i s-a făcut râu
glnt sl â de bronz. Dupo Inm lno-
întotdeauna
tin g ă ". „E l voia
la cele ec am văzut".
cu roci selenare toate statele, pentru re a liza ­ reo prem iilor, la Potdubice s-a ca noi sâ fim cci m ai buni. sâ T im es" a pu b lica t v in e ri fo to ­ A genţiile dc presă relatează Cu p rile ju l deschiderii
Sun
Z ia ru l „T he Chicago
deschis o expoziţie cu vlnzare o
de diferite
rea v is u lu i m ile n a r al o m e n irii
produselor prezentote
ucidem m ai m u lt decît a lţii".
de pace şi dc bună înţelege­ ţâ ri participante la concurs, expo g ra fii care înfăţişează un p ri­ greşului extraordinar al
zlţle core va fl deschisă plnă la In tr-u n in te rv iu acordat zia­ că in regiunea de deşert de . . .
H O U STO N 29 (A gcrpres) - provocată dc fa p tu l că mos­ re în tre oam eni şi în tre n a ţi­ 3 decembrie ru lu i „C hicago T rib u n e " doi zonier de râzboi aruncat d in - la graniţa dintre Yemenul de federaţiei sud-america ne
C e rce tă to r^ C e n tru lu i spa­ tre le din Oceanul F u rtu n ilo r uni. foşti o fiţe ri din arm ata ame- tr-u n e licop ter am erican, a­ sud şi Arabia Sauditâ conti­ fotbal, care se ţine la L
ţia l de la Houston au consta­ au in general o stru ctu ră c ris ­ fla t in p lin zbor, „deoarece a preşedintele F.I.F.A., Sta
tat. după deschiderea celui ta lin ă m u lt mai evidentă de- refuza t sâ vorbească in cursul nuă ciocnirile armate între
de al doilea con tain er cu c il cele din M area L in iş tii, in te ro g a to riu lu i". M in iste ru l forţele celor două ţâri. In d i­ Rous, a declarat câ în ,
m ostre de roci selenare aduse c o n ţin in d ch ia r crista le cu A p ă ră rii al S.U A a refuzat sâ mineaţa zilei de simbătă, tru ­ 1978 campionatul mondial
dc a s lro n a u ţii de pe „A p o llo - dim en siun i de pinâ la ap roa­ comenteze aceste fo to g ra fii. pele sud-yemenite au reocu­ fotbal va avea loc în Arg
12" eâ există d ife re n ţe in e x ­ pe G,3 cm Ele sînt acoperite In m om entul de faţă, o sin­ tina. In acelaşi tim p. Star
p lica b ile in tre eşanlioanele de un stra t m u lt m ai dens de gură persoană — locotenen­ pat postul de frontieră dispu­
recoltate în O ceanul F u rtu n i­ crista le de sticlă, ceea ce con­ tu l W illia m C alley — a fost tat de la Wadeiah, după lupte Rous a declarat câ al 10-
lo r şi cele pro ven ite din M a­ trazice toate ipotezele fo rm u ­ trim is în faţa unei C u rţi M a r­ înverşunate. C iocniri sporadi­ campionat mondial de fotl
rea L in iş tii. Deşi rele două la te pînâ in prezent. Dr. W i|- ţiale. A lţi foşti m ilita ri dîn ce au continuat şi după ce se va desfăşura în 1974
lo c u ri de aselenizare se află liam G rcenw ood şi dr. Donald com pania că p ita n u lu i M edina R.F. a Germaniei.
in zone cu o stru c tu ră ase­ M o rrison, specia lişti ai N A S A , trupele saudite au fost fo r­
m ănătoare. fo rm a tă pro ba bil au considerat ră, deşi se pa­ sînt anchetaţi. A u to rită ţile ju ­ ţate să se retragă, se m enţio­
d icia re încearcă sâ stabilească
în tr-u n mod sim ila r, com pozi­ re câ în am bele zone de ase­ nează in comunicatele armate
dacă m asacrul din Song M y a
ţia m in e ra lă a ro c ilo r aduse lenizare, situate la 1 52G km
de Conrad şi Bean d ife ră de distanţă, trebu ie sâ fi avut a vu t loc la un o rd in p rim it sud-yemenite.
cea a ro c ilo r culese de A rm - loc o a ctivita te vulcanică, din partea unor o fiţe ri supe­ In acelaşi timp. se arată câ
strong şi A ld rin . „Cel m ai pentru celela lte ca ra cte ristici rio ri, la n ive l de brigadă, ceea trupe ale Arabici Saudite au C U R I E R
su rp rin ză to r lu cru , a declarat nu pot fi găsite e x p lic a ţii sa­ fost masate în zona Sharora,
dr. Je ffre y W arne r, geolog al tisfăcătoare ce ar d im in u a vin a s im p lilo r
agenţiei spaţiale, este fa p tu l Cele două categorii de mos­ soldaţi.
câ nu am id e n tific a t n ic i o tre selenare se m ai deosebesc
rocă de tip u l breecîas. Cred. in afară de culoare şi p rin
a adăugat cl, câ acesta parc prezenţa în c a n tită ţi d ife rite ,
sâ fie unul d in tre cele m ai in com poziţia chim ică, a tita - Incertitudini in alegerile de im p o rta n ţă m a jo ră pent
m a ri m istere ale m is iu n ii ,A - n iu lu i a fla t din abundenţă în Noua Zeelandă : necesitat»
po)lo-12". d e zan ga jării ţâ rii din râzboi
M area L in iş tii şi in c a n tită ţi dus de S U .A . în V ietnam , ;
R ocile de tip u l brcccîas, la m u lt m ai reduse în O ceanul parlamentare din Noua Zeelandă
care se referă W arne r, sînt F u rtu n ilo r, a ară ta t dr. W a r­ do plarca unor m ăsuri energ
ee in vederea d e zvo ltă rii ee(
c o n stitu ite din bucăţi m in u s­ ner nom iei neozeelandeze ctc.
cule de roci. amestecate p ro ­ E xam inarea fo to g ra fiilo r W E LL1N G TO N 29 (A gcr- determ ina co n fig u ra ţia no ului P o triv it u ltim e lo r sondaj
babil, In urm a unei căderi de lu ate pe Lună de Conrad şi pres) — A p ro x im a tiv 1 000 000 P arlam ent, vor fi în acelaşi ale o p in ie i publice, cele dou.
m e te o riţi care le-au sfă rîm a t Bean a m ai adăugat un ele­ dc cetăţeni neozeelandezi s-au tim p h o tă rito a rc pe ntru com ­ p a rtid e au şanse re la tiv a p ro ­
şi apoi le-au presat in con­ m ent acestor surp rize Este p rcze nt.it sim bâlă in faţa u r­ ponenţa v iito ru lu i gu vern al piate, în c it râm îne de văzul
d iţiile unei te m p e ra tu ri în a l­ vorba despre fo rm a ţiile c iu ­ nelor p e n tru a-i alege pe cei N o ii Zeelande. P a rtid u l N a­ dacă în urm a actualei con­
te. .A re sta ar tre b u i să fie date dc roci, care seamănă cu 04 dc d e p u ta ţi ai P a rla m e n ­ ţion al, care s-a a fla t la con­ fru n tă ri electorale, P a rtid u l
un proces n o rm al, a a ră ta t nişte m o vile calearoasc, de­ tu lu i ţâ rii. Pe liste le ele cto ra ­ ducerea ţâ rii în 17 d in u ltim ii N a ţio n a l va m ai putea obţine
W a rne r, ale că ru i rezu ltate scrise de C onrad in tim p u l le sînt înscrişi peste 300 de 20 de ani. are in m om entul toate v o tu rile care îi sînt ne­
ar fi firesc să )c in tîln e ş ti a c tiv ită ţii e xtrave hicula re. Ele R.D. VIETNAM. In regiunile muntoase ale R.D, Vietnam s-a construit un număr însem­ ca n d id a ţi ai P a rtid u lu i N a ţio ­ de faţă un riv a l re d u ta b il — cesare pe ntru a-şi m enţine
peste to t pe sup rafaţa L u n ii, par a fi a d evă raţi „ vu lca n i nat de şcoli. Astfel, in anul şcolar 1968-1969 numărul acelora care au frecventat şcolile generale nal de g u ve rn â m in t, ai P a rti­ P a rtid u l L a b u rist. Acesta d in poziţia dom in antă în P a rla ­
aşa cum te aştepţi sâ găseşti în m in ia tu ră ", dar prezenţa din zonele muntoase era de 340 000, iar 17 800 frecventează şcoli superioare. d u lu i L a b u ris t şi ai P a rtid u ­ urm ă a desfăşurat o intensă ment.
sedim ente pe fu n d u l m ă rii. lo r nu poate fi p rin n im ic In fotografie : o lecţie de fizică la şcoala superioară Lac Son din provincia Hoa Binh. lu i C re d itu lu i Social. A c tu a ­ cam panie electorală, m izînd
După părerea sa, absenţa a- ju s tific a tă . lele alegeri generale, care vor pe abordarea un or problem e
ceslui tip de roci, prezentă in
c a n tită ţi m a ri in m ostrele ad u­ Plenara C.C.
se în iu lie de e ch ip a ju l lu i „A -
pollo-11" este lo t a tît dc in e x ­ C o nferinţa la n ive l în a lt a priveşte problem ele agrico­
p lic a b ilă cum ar fi atu nci celor şase ţă ri m em bre ale le. P e n tru Belgia, reuniunea
cînd .sapi pe fu n d u l m ă rii şi C.E.E., care începe lu n i la de săptăm ina viito a re îşi gă­ al P.M.S.U.
nu găseşti roci sedim entare". Haga, este re z u lta tu l unei i ­ „ Tripticul“ şi „cei ş a $ e “ seşte m e ritu l p rin c ip a l in do ­
n iţia tiv e franceze. P ropunînd m e n iu l p o litic, u rm in d să
O altă ne du m erire a fost B U D A P E S T A 29 (Agerpres).
această reuniune, a u to rită ţi­ fie un ja lo n pe calea „u n ită ­
le franceze au argum entat că ţ ii p o litico " a Europei apuse­ La Budapesta a fost dat p u ­
ar fi oportun ca, după m ai s-a consultat cu cei m ai Piaţa com ună sau m ai precis m anifestală de a u to rită ţile subvenţionarea a g ric u ltu rii ne. Poziţia L u x e m b u rg u lu i b lic ită ţii co m u n ica tu l cu p r i­
plenara C o m ite tu lu i
v ire la
bine de 12 a n i de la înche­ în a lţi fa c to ri de răspundere angajarea tra ta tiv e lo r in a­ franceze Desigur, nu este franceze. V e st-ye nna nii se este foarte apropiată dc cea C e ntral al P.M.S U., care a
ierea T ra ta tu lu i de la Roma, ai statelor respective in p ro ­ cest scop de realizarea m ai exclusă n ici po sibilitatea l i ­ p ltn y însă că varsă sume a Belgiei dezbătut .şi adoptat ra p o rtu l
prea m a ri la fo n d u l rezervat
Val de ninsoare să se facă un b ila n ţ la cel blem ele com unitare. De fie ­ in tîi a d e s ă v lrş irii şi apro­ nei eventuale u n a n im ită ţi su b ve n ţiilo r agricole şi că de. m u n ita ri continuă disputa in B iro u lu i P o litic al C C . al
In tim p ce p a rte n e rii co­
pe bază u n u i com prom is de
Desă
care dată, Schum ann a re­
fu n d ă rii co m u n ită ţii.
m ai în a lt n ive l al re a liz ă ri­
lo r obţinute, precum şi o e­ a m in tit fa im o su l „ trip tic “ vîrşirea, în concepţia fra n ­ u ltim ă oră, aşa cum nu de acest fond p ro fită cel m ai legătură cu can didatu ra A n ­ P.M.S.U., cu p riv ire la dez­
volta rea econom iei in 1969 şi
valuare a perspectivelor po­ fo rm u la t de F ranţa în ce ceză, constă în adoptarea de­ puţ ine ori s-a in tim plat in m u lt a g ric u lto rii /ra n cc2 Î. In g lie i, este in te resa nt de cunos­ sa rcin ile econom ice pe 1970.
în Europa litic e şi economice ale „ce­ priveşte P iaţa com ună : de- fin itiv ă a re g le m e n tă rii fi- co n siliile m in iste ria le ale ce o priveşte, Ita lia „aşteap­ cut şi a titu d in e a actuală a Ca urm a re a re fo rm e i econo­
lo r şase\ F ixată in iţia l pen­ săvtrşirea, aprofundarea şi tă", după cum a declarat m i­ acestei ţări. Există unele in ­ m ice in troduse în 1968, se a­
tru zilele de 17 şi 18 noiem ­ lă rgire a acestei o rg a n iz a ţii. n is tru l de externe al acestei d ic ii, p o triv it cărora M area rată în rap o rt, „în num eroase
brie, această con ferin ţă a In ce rcu rile diplo m atice ţă ri, AUlo M oro, ca d in în tru ­ B rita n ie nu ar m ai m anifes­ dom enii ale econom iei au a­
N inge în tr-o bună parte a fost am ina lă pentru săptă- vest-europene se apreciază nirea la n iv e l in a lt să ia ta in prezent acelaşi en tu­ v u t loc e v o lu ţii fa v o ra b ile ".
E uropei In A lp ii e lve ţie n i şi m ina viito a re sub m o tiv u l că această co n fe rin ţă este Comentariu extern naştere o „ relansare" a con­ ziasm de a in tra in P iaţa co­ In u ltim ii ani, dezvoltarea e-
’ alien i a început sezonul de im e dia t al îm b o ln ă v irii m i­ crucială, una d in tre cele m ai s tru c ţie i nu num ai econom i­ m ună ca, de pildă, acum opt eonom icâ a depăşit n iv e lu l
v:hi. In unele lo cu ri, zăpada n is tru lu i de externe ita lia n . Im portante de la crearea co­ ce, ci şi p o litice a Europei ani. G u ve rn u lu i la b u ris t n u -i prevăzut, în special in a g ri­
• a acu m ulat în s tra tu ri de T rebuie să fi existat desi­ m u n ită ţii, şi ea coincide a­ (occidentale — n .rj. M oro este citu şi de p u ţin in d ife ­ c u ltu ră . se arată în ra p o rt.
poşte 80 dc ce n tim e tri. P inâ gur şi m otive m ai profunde p ro x im a tiv cu scadenţa pe­ nanciure agricole înainte de P ieţei comune. Totuşi este a fost de părere că „este de­ rent că cetăţenii de rin d se In ciuda proceselor pozitive,
-i in S ic ilia a nins, ia r cu ­ rioadei de tro n z iţie a Pieţei 1 ianuarie 1070, ia r a p ro fu n ­ greu de conceput că la Ha<ta sigur d ific il să se Creadă câ
U n ii com entatori sînt de pă­ pronunţă în nu m ăr tot m ai sc m al resim t încă in flu e n ţe ­
ra n ţii dc aer rece au coborît rere că statele interesate au comune — 31 decem brie darea sau în tă rire a înseamnă se va ajunge la o soluţionare aprofundarea c o m u n ită ţii se mare îm p o triva a d e ră rii la le un or problem e vechi, ne­
tu-m peralura sub zero grade lOfîf). Fireşte, după ce per­ extinderea p o litic ii com une a tu tu ro r problem elor care jioate realiza fă ră să se ia in rezolvate. In I9G9 creşterea
pe un te rito riu care se în tin ­ s im ţit nevoia unei perioade îi dezbină pe „cei şase". A - considerare perspectiva lă r­ C E E. ( mai ales că ţara se
m ai lu n g i de tim p pentru spectivele co m u n ită ţii vor fi şi în alte dom enii decît cel află in preajm a unei cam pa­ p ro d u cţie i in d u stria le nu a
de pină in vestul Spaniei. g irii acesteia şi invers". Con­
pregătirea re u n iu n ii. In u lti­ fost conturate cu oarecare p riv in d ta rife le vam ale şi ptoape în m a jo rita te a căzu n ii electorale). In s fîrşit, tre ­ atins n iv e lu l prevăzut. A p ro ­
P rim a zăpadă a căzut şi la precizie, p a rtic ip a n ţii se vor sch im b u rile com erciale, cum iilo r, punctele de vedere ale diţionarea „ lă rg irii" de „a ­ vizionarea cu m ă rfu ri a popu­
Londra, v in e ri la prînz Con- mele două să p lă m în i. cance­ consacra dezbaterii, de atîten ar f i dom en iile m onetar, so F ranţei distonează cu cele p ro fu nd are " ar putea apărea buie m enţionat că A ng lia im ­ la ţie i s-a Îm b u n ă tă ţit, dar nu
’ inuă sâ ningă în Scoţia şi în la riile ţă rilo r com unitare au o ri reluate, a problem ei a- ria l, al ce rce tă rilo r ş tiin ţific e ale p a rte n e rilo r ei. R.F.G. deci ca un gen m ai su b til portă peste 50 la sută din
nord-estul A ng liei. La p o viţă desfăşurat în consecinţă o d e ră rii un or noi m em bri, in este pe ntru aderarea A n g lie i. veto. hrana necesară la p re ţu ri este pe deplin satisfăcătoare
• ninsoare şi la Bruxelles. La a ctivita te d iplo m atică in te n ­ etc. in tim p ce Franţa, deşi nu m u lt m ai convenabile decît la an um ite produse. In ee p r i­
Haga şi. în alte p ă rţi ale O- să. Este suficien t să a m in tim Special n M a rii B rita n ii. In Ce janse de reuşită ar pu­ La rîn d u l ei, O landa este cele existente in P iaţa com u­ veşte sa rcin ile pe anul 1970,
lundei se înregistrează n in ­ în acest- sens de plasările suc­ prezent se spune că ar fi po­ tea avea viito are a in liln ire ? m ai opune un veto n e m oti­ de părere că lă rgire a com u­ nă. In acest caz. o eventuală se prevede o creştere a p ro ­
soare şi lapoviţă, m ercu rul cesive ale unor m in iş tri de s ib il ca ceea ce a fost denu­ Fără nici o excepţie, pro b le ­ vat, condiţionează această a n ită ţii trebu ie să meargă pa­ aderare a A n g lie i la p o liti­
te rm o m e tre lo r to b o rin d sub externe, şi m ai ales ale lu : m it „v e to -u l francez" să nu mele sînt extrem dc spinoa­ deziune, a tît de unele pre­ ra le l cu desăvîrşirea şi ap ro­ ca agrară com u nita ră s-ar d u cţiei in d u stria le cu G la su­
*-ero grade. N inge şi în Bava- M auricc Schum ann, care a m ai fie a p lica t. T rebuie spus, se şi greu de soluţionat, in te n ţii faţă de M area B ritanie. fundarea ei, neexislind n ici solda anual cu un d e ficit de lă, a p ro du cţiei agricole cu 1
ria, se rv ic iile m eteorologice v iz ita t rîn d pe rin d B ru x e l­ totuşi, că există un „d a r" şi ciuda un or d e cla ra ţii o p ti­ cit şi de satisfacerea pre ala­ o ie ra rh ie in tre problem e. T o­ a p ro x im a tiv 000 m ilioa ne l i ­ la sută. a v e n itu lu i n a ţio n a l
rre ve stin d zăpadă abunden­ les, Luxem burg, Haga şi Ro­ in p o ziţiile a ctu a lu lu i preşe­ m iste făcute la Bonn, Romo bilă a unor cereri ale sale în tuşi, la Haga se recunoaşte re sterline in balanţa sa de cu ")—G la sută V e n itu rile
ţ i pentru cea m ai m are parte ma In fiecare din capitalele d inte francez, co n d iţio n în - sau B ruxelles. M ai s e m n ifi­ ca d ru l C E.E., şi în p rim u l im p o rta n ţa d e s ă v irş irii co­ plăţi.
R e p u b licii Federale. vizita te , m in is tru l francez du-se in tra re a A n g lie i in cativă este poate prudenţa rin d cele re fe rito a re la m u n ită ţii în special in ce MARIN GHEORGHE reale pc cap de lo c u ito r u r­
mează sâ sporească eu 4,5—3,5
(A gcrpres) ■la sulă
TIPARUL/ în tre p rin d e re a poligrafică Deva.
44 065