Page 12 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 12
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARŢI 4 NOIEMBRIE 1*6*
Ecouri la Consfătuirea de VEŞTI V I E T N A M
la Prag a a m iniştrilor de
externe din ţările DIN U.R.S.S. S A IG O N 3 (Agerpres). — nam ul de sud au declanşat în ţiei UPI, — Kate — a fost pă
răsită după
ce trupele ame-
cursul lu n ii octom brie 430 de
Nguyen H u u Tho, preşedin
ricano-saigoneze aflate aici au
M O S C O V A 3. — Cores
participante la Tratatul pondentul Agerpres, L. Du- te al P rezidiu lu i C o m ite tu lu i atacuri asupra unor baze m i fost nevoite sâ-si distrugă pro
litare, aerodrom uri si alte po
Central al F ro n tu lu i N aţional
de Eliberare din V ie tn a m u l de
ţă. transm ite : P rim a etapă Sud şi preşedinte al C o nsiliu z iţii fo rtifica te deţinute de p riile tu n u ri şi m u n iţii.
Forţele patriotice sud-vict-
americano-saigonczc
trupele
de la Va a sistem ului autom atizat de lu i C onsultativ al R e pu blicii in diverse regiuni sud-vietna- nameze au lansat, totodată, in
a
conducere a producţiei
noaptea de dum inică spre luni,
fost dată in exploatare la V ie tn a m u lu i de Sud, a adresat meze — informează agenţia de zece atacuri asupra unor d i
Uzina de tractoare din o scrisoare poporului a m e ri presă „Eliberarea" Num ai in
B E L G R A D 3 (Agerpres). — Budapesta, u rm ă rin d crearea M insk. Cu a ju to ru l aparate can, tra n s m iţin d u -i salutul prim ele zece zile ale lu nii oc verse obiective m ilita re ame
«Europa trebuie să acţione unor c o n d iţii favorabile con prietenesc al populaţiei sud- tom brie, in cursul luptelor din ricane şi saigoneze. C iocniri
ze cu mai m u lt curaj şi mai vocă rii cît mai rapide a con lo r com plexe se string, se vietnameze eu ocazia a c ţiu n i sporadice au avut loc lingă
rap id pentru realizarea păcii fe rin ţe i europene, subliniază acumulează şi se prelucrea lo r organizate de acesta îm p o Duc L a p (215 kilo m e tri de
datele p riv in d
ză in iţia l
ei, iar orice tergiversare a la rin d u l său zia rul „Glos producţia, m aşinile de c a l triv a războiului din Vietnam Saigcm), unde o unitate am e
C onferinţei europene nu esto Pracy". — relatează agenţia V N A . 0 Scrisoarea adresată de ricană a căzut într-o am bus
utilă, insemnînd o evidentă cul electronice efectuind în Ngu3ren Huu Tho poporu cadă a fo rţe lo r patriotice. . Un
& prezent 20 de op era ţiuni de „Cam pania de luptă a poporu
pierdere de tim p preţios", F R A G A 3 (Agerpres). Z ia lui american se desfăşoară cu lui american. elicopter am erican a fost do-
scrie ziarul „Borba". «Este ne ru l slovac „P ravd a" e vid e n ţia evidenţă şi plan, iar n u m e o am ploare şi o efervescenţă 0 In cursul lu nii oclom- bo rît dc tiru l u n u i grup de
îndoios că o astfel de confe ză faptul eâ m ajoritatea ţă ri roase probleme tehnice şi rar în tîln itâ in istoria S.U.A., b r i e : 450 de atacuri ale pa trioţi în provincia Tay N in li
rin ţă trebuie pregătită adec lor europene, fără a mai vorb i inginereşti se rezolvă au to bururîndu-se de participarea fo rţe lo r patriotice. si. p o triv it declaraţiei p u rtă
vat". .Este necesar să se asi de opinia publică, s-au pro mat. Toate acestea oferă po unor cetăţeni din toate catego to ru lu i de cu vîn t american, ce:
gure o adevărată democraţie n u nţat in tr-o form ă sau alta sibilitatea unui control mai riile sociale, in d ife re n t de rasă 0 I 361 elicoptere dobo- opt m ilita ri am ericani care sc
ia conferinţă, egalitatea tu pentru convocarea conferinţei. eficient asupra în d e p lin irii sau de stare materială, bucu- rîte ; trupele americano- aflau la bordul aparatului
pla n u lu i de producţie si dc
tu ro r p a rtic ip a n ţilo r si să se C onsultările care au loc în rindu-se dc s p rijin u l popoa saigoneze şi-au distrus p ro şi-au pierdut viaţa. Este cel
ia în consideraţie situaţia rea prezent între guvernele m ai realizare a acesteia, de de relor iubitoare de pace din în p riile tu n u ri. de-al 1 361-lea elicopter am e
lă din actualele re la ţii e u ro m u lto r ţâri europene — re pistare la tim p a „strang u treaga lum e" — se subliniază 0 O mare adunare de rican doborît in V ie tn am u l de
pene. actualele diviză ri şi d i marcă ziarul — sînt cit se lă rilo r" în procesul dc p ro în scrisoare. solidaritate organizată ia sud de la 1 ianuarie 1961.
ficu ltă ţi. neîncrederea exis poate de încurajatoare. UR.S.S. - La Institutul de cercetări ştiinţifice in domeniul ducţie. Populaţia sud-v ietnamezâ — Roma. Ca de obicei, uriaşele bom
tentă şi cauzele lor. P a rtic i vîr ★ se spune in scrisoare — este bardiere „13-32" au acţionat in
parea completă a tu tu ro r şi M O SC O VA 3 (Agerpres) — aviaţiei civile din Moscova a avut loc experimentarea unui nou In preajm a celei de-a 32-a • dornică de pace. dar aceasta m isiuni de noapte deasupra
evitarea oricărei m an ifestări V iito ru l în Europa aparţine tip de elicopter-macara. Noul elicopter „MI-10 K” poate fi aniversări a M a rii Revolu- 1 nu se poate realiza atîta v re V ie tn a m u lu i de sud. bombar-
ţii Socialiste din Octombrie,
de discrim inare sînt. cu sigu fo rţe lo r păcii si prieteniei d in - folosit pentru lucrări de montare şi pentru transportul mate me cît trupe le americane îi p ro vin ciile Quang Ngai si dincl metodic regiunile consi
ranţă, c o n d iţii ale u n u i suc Ire popoare, subliniază in rialelor cu gabarit mare. la Uzina .A m u rs ta l" a fost cotropesc ţara. Cerem ca g u Quang Nam. precum si in derate a fi „lo curi de concen
ces rem arcabil al acestei con tr-u n com entariu consacrat dat în exploatare com p le xul vernul S.U.A sâ-si retragă îm p re ju rim ile fostei capitale trare a p a trio ţilo r" — de astă
uria şu lu i la m in o r dc tablă
im periale, Hue, au fost ucişi
ferinţa'*. conchide ziarul. D eclaraţiei de la Praga ziarul subţire „1 700". In felul a din Vietnam , in mod necon sau ră n iţi a p ro x im a tiv 1 700 dată pro vin ciile Quang T ri şi
& «Izvcstia". H o lâ ririle adoptate cesta, oraşul Komsomolsk diţionat. trupele sale şi cele m ilita ri din rin du l forţelo r liin h Ding.
V A R Ş O V IA 3 (Agerpres). — în cadrul co n sfă tu irii de la O declaraţie a pe A m u r dispune de cel ale ţâ rilo r alinte, pentru a S.U.A. si ale a d m in istra ţiei ★
Referindu-se la Consfătui Praga. relevă ziarul, consti de al doilea la m ino r de a pe rm ite populaţiei din V ie t saigoneze. In zona p la to u rilo r R O M A 3. Corespondentul
rea de la Praga a m in iş trilo r tuie o nouă dovadă concretă cest gen din Uniunea So nam ul de sud să-şi rezolve înalte, unde p a trio ţii au de Agerpres N Puieea. tra n s m i
afa cerilor externe din statele râ ţările socialiste sînt hotârî- vietică. singură p ro p riile sale proble clanşat. dc asemenea. în luna te : La Teatrul A d ria n o din
pa rticip ante la T ra ta tu l de la te să apere viaţa paşnică a guvernului sovietic ★ me. Pinâ cînd guvernul am e octombrie puternice atacuri a Roma a avut loc o mare adu
Varşovia, ziarul polonez „T ry - popoarelor. In prezent, m ajo rican nu va pune capăt răz nare de solidaritate cu lupta
Siberia este in prezent nu
buna L u d u " relevă că situa ritatea guvernelor din Europa num ai un puternic centru b o iu lu i de agresiune, popu supra po ziţiilor inamice, au p o po rulu i vietnamez. Ea s-a
ţia existentă în preajm a c o n s p rijin ă ideca convocării unei M O S C O V A 3 (Agerpres). — n u l 19(32. U niunea Sovietică industrial, d a r şi o ve rita laţia sud-vietnameză va c o n ti fost scosi din luptă peste 1 300 desfăşurat în prezenţa delega
s fă tu irii poate fî caracteriza conferinţe europene, ceea re In calitate de copreşedintă ,i a adresat la 3 noiem brie o bilă citadelă a ştiinţei. I n nua lupta pentru o libertate de m ilita ri americano-saigo- ţiei tin e re tu lu i sud-vietnamez.
tă p rin aprobarea ideii confe constituie o dovadă a actua C onferinţei In te rn a ţio n a le dc declaraţie guvernelor statelor stitute ale filia le i siberiene si pace reală Sintem convinşi, nezi care se află la Roma. la in v i
semnatare ale A c o rd u rilo r eu
rin ţe i europene de către m a lită ţii in iţia tiv e i ţă rilo r socia la Geneva pentru reglem enta se menţionează in scrisoarea ★ taţia Federaţiei T in e re lu lu i
p riv ire la Laos. In declaraţie, a Academ ici de Ş tiin ţe a
jo rita te a ţâ rilo r con tine ntului. liste europene. rea problem ei laoţicne. din a- lui Nguyen Huu Tho. că cu S A IG O N 3 (Agerpres) — Com unist Italian.
A n d re i Ciromiko. m in is tru l UR.S.S funcţionează la
Ţ ă rile semnatare ale Declara s p rijin u l populaţiei progresis La început Kale. apoi Annie ★
a fa ce rilo r externe al U n iu n ii Tium en, Iaku ţk. Magadan,
ţiei de la Praga — scrie zia Sovietice, arată că guvernul Sahalin, iar com plexe ş tiin te din Statele Unite, precum şi Susan. N um ele dc fete in Delegaţia vietnameză, con
ru l — sînt gata să examineze UR.S.S. condam nă acţiu nile si ccl al popoarelor iubitoare dică cele trei poziţii fo rtifica te dusă de Nguyen Than Cong.
toate propunerile vizînd pregă Statelor Unite in Laos şi sub ţifice au fost construite la de pnee din întreaga lume. de a rtile rie amerieano-saigo- m em bru al CC. al U n iu n ii T i
Novosibirsk. Irk u ţk . Kras-
tirea practică şî asigurarea liniază că întreaga responsa noiarsk. Ulan-U de. V la di- populaţia V ie tn a m u lu i de sud neze. care in urm a unor a- neretului pentru eliberarea
succesului con ferin ţe i b ilita te pentru situaţia crea vostok. A ici activează 24 dc îşi va realiza principalele o- tncvni ale forţelo r patriotice V ie tn a m u lu i dc sud. a fost
Declaraţia este un pas im tă revine fo rţe lo r ec in te n ţio academicieni. 32 de m e m b ri sud-vietnameze, au fost eva p rim ită dc L u ig i Longo. se
po rtant al ţâ rilo r socialiste, nează să creeze un nou fro n t corespondenţi ai Academiei. bieetive ale luptei sale : in cuate în ultim ele 24 de ore. cretarul general al P a rtid u lu i
autoare ale A p e lu lu i de la al războiului agresiv, orie n ta t dependenţă. democraţie, parc P oziţiile se aflau în inim a Com unist Italian. Delegaţia a
200 dc doctori în ştiinţe si
îm p o triva popoarelor din Asia 2 000 de candidaţi în ş tiin şi neutralitate. în vederea reu- .junglei. în lr-o regiune situa m u lţu m it pentru solidaritatea
de sud-est. Aceste acţiu ni re ţe In perioada 197]— 1973. n i f i c ir ii paşnice a ţâ rii tă la a p ro x im a tiv 200 kilo m e caldă cu lu p tă to rii si poporul
Una din
ele,
tri de Saigon
Urmările uraganului prezintă o încălcare a A c o r sc prevede ca în Siberia să ★ relevă corespondentul A ge n v :-tnam cz manifestată in Ita
lia
d u rilo r de la Geneva din 1902,
fie date în folosinţă 11 noi
acorduri rare au fost sem na S A IG O N 3 (Agerpres). —
ce s-a abătut asupra te si dc S.U.A. precizează m i cr?*ve experim entale de cer
cetări. Forţele patriotice din V ie t
nistru l sovietic. După 27 de luni
ţărilor scandinave
S T O C K H O L M 3 (Agerpres).
— U ltim u l b ila n ţ al u ra g a n u Care va fi misiunea
lui care s-a a b ătut sîmbâlâ S-a întrunit
noaptea şi d u m in ică asupra u
nor regiuni ale ţâ rilo r scan
dinave înregistrează un n u
măr de 6 m o rţi in Finlanda. 4 iui „Âpollo-12 " parlamentul civil
în Suedia şi m ai m u lte per
soane ră n ite şi dispărute.
A v in d viteza de 120 km pe
oră, v în tu l a smuls acoperişu WASHINGTON 3 (Agerpres). cu cca a Pămintului — un de Alun Bcon şi Charles Con- al Biaîrei
rile la un m are n u m ă r de c lă Dacă obiectivul jnincipal ol nucleu cald — că in co n rad vor funcţiona fără între
d iri. a distrus magazine, a primului contact al. omului cu secinţă nu ar fi, aşa cum se rupere, intrucit. spre d eosebire
blocat străzi, râ s tu rn in d co Luna a fost de natura psiho considera, un corp ceresc de cele plasote de Neil Arm- O W E R R i 3 (Agerpres) — o condiţie prealabilă a înce
paci si vehicule, ja r căderile logică — d em on strarea posibi „mort". S-au înregistrat, in a- strong şi Edwin Aldrin, nu P arlam e ntul c iv il al B ia fre i
de zăpadă au m ă rit p e ric u lo lităţii unei astfel dc acţiuni. ccst sens o serie de mişcări vor fi. alim en tate de energia s-a în tru n it, pentru prim a da perii co n vo rb irilo r, ci ca o
zitatea c irc u la ţie i ru tie re si — misiunea prim ordială a lu i ale suprafeţei a căror natură furnizată de Soare, ci de g e tă după 27 lu ni de război. în problem ă rămasă deschisă şi
n u m ă ru l accidentelor. R u pe „ ApoIlo-12" este de ordin ştiin n-a putut fi stabilită cu e x a c neratorul nuclear. mica localitate Akokvva. situ a care ar urm a să fie abordai ă
rea c a b lu rilo r electrice a dus ţific, ou declarat reprezen titate Ele ar putea fi p rov o Ele vor fi dispuse la o dis tă la 34 k ilo m e tri de Ovverri, in cursul acestora.
la în tre ru p e re a tra n s p o rtu rilo r tanţi ai N A S A. El constă, fn cate fie de erupţii, vulcanice, tanţă mai m are de locul unde actuala capitală a fostei re Spre deosebire de el. gene
locale si fe ro v ia re şi a te le )>rinri.pal. din instalarea pe fie dc căderea unor m eteoriţi se va afla modulul, pentru ca. ralul Govvon. sprijin in du-se
c o m u n ica ţiilo r. A u avut de lu n ă a unui a parat ai ştiinţi sau alunecări, de teren. Elu şocul provocat la decolarea a - giun i estice nigct-icne. Cu a* pc o rezoluţie a Organizaţiei
navale şi aeriene, Reuniunea I.A.T.A. s-a încheiat
suferit, de asemenea, tra n s fic com plex, destinat să trans cidarea acestor cauze pre zin cestuia să nu afecteze sensibi cest p rile j, conducătorul Bia- U n ită ţii Africane, co n d iţio
p o rtu rile mită pe Pâmînt, timv de cel tă o m arc im portanţă ştiin litatea aparatelor. PopLul că froi. O d u m e kw u Ojukvvu. a e- nează pinâ în prezent incc-
fiin d semnalate numeroase pul in un an. rezultatele cer ţifică. d eoarece dacă, de pildă. etajul de oscensiune al m o d u v<x’at din nou perspectiva u porea negocierilor de pace He
ava rii ale u n o r vase ancora cetărilor efectuate Luna ore o structură similară lului va fi, după rexntoarccrea reîncorporarca Biafrei în ca
te în po rtu l S tockh olm si in fără a se ajunge la vreun acord Aparatajul este com pus din celei a Pămintului. multe din astronaut Hor in cabina princi nor negocieri cu au torităţile drul federaţiei nigerienc.
apropierea coastelor n o rve g ie rinei instalaţii care cintărcsc j^rocesple care qu loc pe Terra pală. proiectat pe Lună, la federale, in vederea încetării
ne, precum şi ale un or avio a cîie.vo mii dc. metri de locul, o s tilită ţilo r m ilita re d in tre Referindu-se 'a evoluţia si
ne de pe ae rop ortul capitalei in total 127 kg Acestea u r vor fi intî Ini te şi pe satelit ul lu.ii,ici clin punct de vedere
L U X E M B U R G 3 (Agerpres) rifc lo r peste A tla n tic u l de m ează să înregistreze şi să natural, al acesteia. Pe Lună unde se oflă seism om etrcle. va cele două părţi L id e ru l bia- m ilita r, liderul biafrez a sub
suedeze. Daunele m ateriale
provocate de uragan în Sue După 17 zile de infructuoase N o rd". transmită o serie de ev en im en ar e.risfo, în acest caz. o acti contribui la stabilirea corocfe- frez. precizează agenţia AP. o lin ia t totodată o seric dc ac
dia se cifrează la eiteva m i negocieri, reuniunea reprezen Convenţia semnată la D a l te petrecute pe. Lună. ca e vitate vulcanică, alunecări dc risticilor mişcărilor seism ice a firm a t < â este gata oricînd s«ă ţiu n i mai sperinculoasc la n
lioane de dolari. ta n ţilo r celor 44 do com panii ia*. în februarie anul trecut, ventuale mişcări seism ice, m ă teren, o deplasare a. „conţi- j>rorocate dc căderea, unor m e parlicîpe la tratative cu gene sate do forţele armate pc c;uo
aeriene, m em bre alo A sociaţi a devenit. în tot razul, d e fi surarea intensităţii cim pului nentr/or" şi alte actîrităti cu teoriţi. Savanţii speră astfel Io conducă, p rin tre care bom-
Pagube însemnate au a n u n ei In te rn a tio n a ^ a T ra n s p o r n itiv r.tduoâ. surie ziarul J .o sn obţină noi date despre ralul Cowon. şeful statului
ţat $i a u to rită ţile m un icip ale tu rilo r «aeriene (IA TA ). s a in- M onde". In urm a d e n u n ţă rii magnetic, proprietăţile electri noscute nouă. deci şi p ersp ec borcbirca ae rodrom ului din
ale capitalei norvegiene, O oheiat fără a se ajunge la unil.iU.-r.ilu dc r.'âtir compania ca şi caracteristicile „atm o tiva de n găsi unele e le m e n „Astrul nopţii'', care să co n federal nigerian, oriunde ar Benin, prceum şi a unor in
slo. Nava daneză ,,T rica“ , care vreun acord p riv in d stabilire.i ..Alit.nlia" a acestor acorduri, sferei l u n a r e d i r e c ţ i a şi in te favorabile existenţei vieţii tribuie la. stabilirea condiţiilor avea ele loc. numai dacă u n i stalaţii petroliere din vestul
şi modului de form are a aces
sau o instalării omului pe Lu
fusese considerată dispărută, de noi ta rife comune pentru ura mai mare pariu ;• m a rilo r tensitatea radiaţiilor solare şi nă. tui corp ceresc si, poate, a tatea Nigeriei, sau. cu alte Nigeriei, cînd a fost lovit un
a fost rpperatâ de un elicop com panii aeriene occidentale acţiunea acestora asupra so- cuvinte, renunţarea B ia frci la tanc petrolier cu o capacitate
cursele transatlantic-o in pe lu uT> Sclen^i Energia n ecesa S eism om rt rrlc Care vor fi Pămintului şi sistemului so dc 22 000 tone şi sopte şlepuri
ter suedez, e cliip a ju l fiin d au anunţai., tn cursul u ltim e
rioada de iarnă F.i nu decis ră pentru funcţionarea, acestor instalate în Mareo Furtunilor lar secesiune nu va fi p rivită ca petroliere.
salvat de un vas sovietic. lor săpiâm ini, d c i z ia lor den
G uvernele ta r ilo r afectate să se reîntîlncasoâ din nou la adopta pentru ■■ozonul rece n pam tr vq fi furnizată de un Evocarea. în arest context,
de u rm ă rile acestei fu rtu n i au IR noiembrie, i n t r u ultim ă (noie m b rio -nprilie ) tarife indi- generator nuclear alim entat n u ltim e lo r acţiu ni ofensive
an un ţa t luarea dc măsuri u r încercare dc a evita dt'da n \ idualc şi dc grup inferioare cu plutoniu-23K, primul de lansate do forţele biafreze. a
gente pe ntru d im in u a re a con p re tu rilo r în vigoare. Dar i n arest, fel transportat. jună fn 44 «avut drept scop. după cum
secinţelor u ra g a n u lu i si a ju şarea a rcca ce zia rul ,.Lo trarea in vigoare a acestor prezent pe un olt corp ceresc „ufţjere Să se pună capăt „listelor negre
torarea po pu laţie i sinistrate Monde" numeşte ..războiul la- noi ta rife trebuie supusă spre Sînt aşteptate cu n erăbdare apreciază observatorii de pre
aprobare guvernelor nesporti de către savanţi mai ales d a să. evidenţierea fn p t1111jî râ
ve şi este greu dc apre ciat cu tele care ar vutca clarifica o N E W Y O R K 3 (Agerpres) tr-u n ed itorial, a m u rit o da pentru medicină. Dc aseme după 27 luni dc război Binfrji
— Revista am ericană ..Life" a
certitud in e care va fi lio lu rî- serie de p roblem e ridicate de ceru t m in is tru lu i am erican al tă ru senatorul -Joseph nea. continuă revista, pe ..lis ar fi inrâ în stare să facă fată
inform aţiile obţinute in urm a
tele negre" figurează un n u
rca lor. Este suficient ca une
McCarthy, dar se pare că Od
extrădat le d intre ele să nu autorizeze zborului navei spaţiale „Apol- sănătăţii, educaţiei şi p ro b le con tinu ă să ducă o existenţă m ăr de m em b ri ai Academiei arm atei federale, fără a o b i
rui. dar şi fără a fi in frîn lă
o asemenea măsură, pentru ca
clandestină la
W ashington".
lo-ll" Asii el,
naţionale dc ştiinţă, cîţiva sa
m elor socbilc. Robert Finch,
srisvjnm rtrele
com p .iniile naţionale să p ia r
sităţile H a rvard.
si Edwin Aldrin în Mareo L i
Colum bia,
n ii de ştiin ţă care figurează
liste lo r negre", in care sînt
dă o mare parte din clientela instalate, de Neil Armstroncj să pună capăt ..sistemului „ L ife " scrie că p rin tre oam e van ţi şi decani de Ia U n iv e r de aceasta şi că. in consecinţă,
singura calc reală pentru solu
lo r şi astfel să se declanşeze niştii ou transmis o serie de incluşi savanţi cu convingeri pe aceste liste sc află dr. Sal Vale şi S tanford, precum şi ţionarea în d elu ng atulu i con
personalităţi care fac parte
vador L u ria , de la In s titu tu l
date care par să ducă la. con
războiul pe care reprezentan
aerului” ? ţii acestora încearcă sâ-1 e v i cluzia că Luna ar putea avea. cestui sistem, scrie revista în- de tehnologie din C a liforn ia , din g ru p u rile prezidenţiale de flic t din Nigeria râmtn tr a
politice de stingă. „Epoca a
Nobcl
laureat al p re m iu lu i
consilieri.
o structură internă similară
te
tativele de pace.
prezidenţiali şi utilizarea maî biologice. După cum se ştie, holeră care bîntuie în diferite lor Tanzaniei şi Eambici. De
ROMA 3 (Agerpres). Tinâ- ternaţională tim p de ap roa frecventă a televiziunii ca Statele Unite ale Am erica sint provincii din Filipinc. legaţia va pleca în următoare
rul am erican de origine ita pe 24 de ore — a petrecut o CURIER • CURIER mijloc de comunicare cu opi una dintre ţările care nici le zile la Lusaka, unde va pur
liană, R affa ele Minichiello noapte liniştită. Cazul său nia publică. pînă ţn prezent nu au semnat ♦ © ♦ ta negocieri eu reprezentanţi
— care a deturnat vineri a pune insă o p roblem ă de acest tratat. O delegaţie de specialişti fe ai guvernelor Tanzaniei şi
vionul mBoeing-707" al c o m drept internaţional fără pre Un purtător de cuvint m ili ♦ 0 0 roviari din R.P. Chineză, con Zambiei, privind construirea
paniei de transporturi aerie cedent, d eoarece el a com is Agenţia MTI informează că cane în domeniul producţiei tar israelian. citat de agenţia Agenţia americană de presă dusă de Kuo Lu, ministru ad de către R P Chineză a unei
ne „ TW A ", obligind ech ip a delicte în Statele Unite, Ir O delegaţie agricolă ungară, anumitor maşini şi agregate. France Presse, a declarat că „United Press International" a junct al căilor ferate, a sosit căi fer.nlc intre cele două ţări
jul să aterizeze la R om a — landa şi Italia. condusă dc Gergcly Istv'an, ♦ O # avioane de luptă ale Israelu deschis prima linie de comu în capitala Tanzaniei. Dar Es
va /i judecat in Italia p e n Statele Unite au lansat d e locţiitor ol ministrului agri Comisia naţională americana lui au bombardat luni d im i nicaţii prin sateliţi între A r Salaam. la invitaţia guverne africane
tru delictele com ise pe te ja un m andat de arestare culturii şi industriei alimen pentru stabilirea cauzelor şi neaţa trei baze ale grupurilor gentina şi Statele Unite.
ritoriul acestei ţari. Autor al îm potriva lui. Copia actului tare, «n făcut o vizită de cinci prevenirea violenţei, a publi de comando palestiniene afla ♦ © ♦
celui m ai m are act de pira va fi trimisă la Roma. p en sâptâmîni în S.U.A. şi Cana cat duminică un raport în ca te pe teritoriul Iordaniei, în Autorităţile sanitare hlipine-
terie pe care l-a cunoscut a tru a se angaja procedura da. Delegaţia a studiat acti re face o scrie de recoman regiunea Arava şi valea flu ze au anunţat că şase persoa
viaţia com ercială, M inichiel în ved erea eventualei extră vitatea şi experienţa întreprin dări. După ce recomandă o se viului Beisan. Purtătorul de ne au m urit de holeră şi alte
lo va trebui să răspundă au dări a lui Minichiello. In derilor agricole, a fermelor, a ric de măsuri privind asigura cuvînt a precizat că toate a 34 de cazuri au fost înregis
torităţilor judiciare italiene S.U.A., el poate p rim i o pe institutelor de cercetări şi dc rea securităţii persoanelor o fi paratele s-au întors intacte la trate în capitala ţării — Ma
pentru răpirea comisarului deapsă de la minim um 20 învâţămînt din cele două ţâre ciale sau oamenilor politici a- bazele lor. nila. Pînă în prezent, un nu
consideră
mcricani, raportul
de poliţie Qulli, care venise de ani închisoare pînă la Intr-o declaraţie făcută In că este necesară întărirea res măr de 135 de persoane au de
la aeroportul Fium icino să-l con dam n area la moarte, pen înapoierea la Budapesta, G rr- tricţiilo r de procurare a arme O declaraţie a unui purtă cedat în urma epidemiei de
gcly Islvan n apreciat că vizi-
aresteze, furtul portofelului tru piraterie aeriană. Potri la u fost utilă şi interesantă. lor dc foc de către persoane tor de cuvînt m ilitar iorda
comisarului, acte dc violen vit prim elor sale declaraţii, El a anunţat eâ in eurînd în particulare. Este. de aseme nian, reluată de agenţia Reu-
ţă faţă de poliţie, port ilicit tinărul a deturnat avionul Ungaria vor sosi specialişti a- nea. necesară, apreciază docu ter, a făcut cunoscut că avi
de arm ă. trecerea ilegală a spre a evita condam narea sn mericanî pentru a pune bazele mentul, reducerea numărului oane israeliene au efectuat REPREZENTANŢII PER
frontierei Italiei. Toate aces fn S.U.A. pentru furtul a 200 unei legături intre întreprin de apariţii în public a pre luni două raiduri dc bombar M ANEN ŢI la O.N U. al
te acuzaţii il fac pasibil de de dolari. P reşedintele Con derile ungare şi cele am eri şedinţilor sau candidaţilor dament asupra unor regiuni Tanzaniei şi (Malayczici au
închisoare pe term en dc cel siliului de adm inistraţie al din nordul şi sudul văii Io r încetat din viaţă, dum ini
mult 33 ani. In CQ 2ul in care com paniei de transporturi danului. El a menţionat că că. la New York. Aki-
va fi judecat şi pentru ten aeriene „TWA" o menţionat IN O R A Ş E L E DAL’C’ A. M l R H ' R Şl N A R A V A N f iA N I artileria antiaeriană iordania li Danieli, reprezentantul
Tanzaniei, a decedat la o
tativă de răpire a ech ip aju că deturnarea avionului în din Pakistanul dc Vesl, unde duminică şi luni au avut nă a interceptat aparatele is clinică în urma unei cri
raeliene.
lui avionului am erican ar tre San Froncisrn şi Roma, loc grave incidente intre comunităţile bengali şi hinda ze cardiace, iar Vussuf FRANŢA, - Cu toate că conducerea uzinei Renault din Mans
putea fi pedepsit in Italia a costat peste 50 000 dolari se instaurează, treptat, o atmosferă dc calin — relevi ♦ O * Uato Mohammcd Ismail, a concediat o parte din muncitori, aceştia s-au prezentat totuşi
ln tr-u n subcomitet al Came
cu închisoare pe viaţă în a societatea respectivă. agenţiile de presă. Cauza incidentelor a constituit-o rei Reprezentanţilor vor înce reprezentantul Malayczici, la lucru. Hotârîrea aceasta a fost luată la un miting organizat
inte de a fi adus în faţa tri In Statele Unite, autorită hotărirea autorităţilor locale dc a utiliza numai limba a încetat din viaţă subit, chiar în faţa întreprinderii.
bunalului. el urm ează să fie ţile judiciare au anunţai că bengali în lormularclc pentru înregistrarea corpului c* pe la 18 noiembrie audieri in după ce in urmă cu o săp- Aspect de la miting.
legătură cu rezoluţia care ce
ronsultat de un medic psi au primit asirinrări din par lccloral. Împotriva acestei liotăriri, comunitatea liindu re preşedintelui Statelor Uni tămină suferise o in te r
hiatru. tea organelor similare ita a lansat un apel la grevă şi a organizat demonstraţii ca te. Ilichard Nixon, să icsu- venţie chirurgicală. D ra
De. la inchisoareo „Regina liene că vor colabora m v e re au degenerat in adevărate lupte dc stradă. în cursul pună aprobării Senalului T ra pelul Naţiunilor Unite a
C ocli“ din Roma, unde se derea extrădării, dacă va fi cărora an fost ucise 7 persoane şi rănite 120, dintre care tatul de la Geneva, din anul fost coborît în bornă.
află Minichiello, se anunţă 40 de poliţişti 1925, privitor la interzicerea CURIER *
posibil. în termen de 72 dc
că acesta — după ce a pus folosirii armelor chimice şi
in stare de alertă poliţia in ore.
TIPARUL; lolreprtoderea poligrafică Deva.