Page 13 - Drumul_socialismului_1969_11

p r o le ta r i o in t o a t e TARILE, U N IŢ I-V A ! Redacţia
Anul XXI

Nr. 4616 şi administraţia

ziarului

Miercuri
DEVA, str Dt. Petru Cm?n nr 35

5 noiembrie telefoane i redactor şef - 1588 ; '«
doctor set adjunct, secretai de «eda'ţie
şi administraţia — 2138 ; secţiile cui-
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisori, documentare si
externe - 2317; secţiile industrie şi viola
de partid — 1275 ; telefon de ser­
4 PAGINI, 30 BANI
viciu intre orele 16—24 - 1585

Trimestrul IV - hotărîtnr pentru înfăptuirea sarcinilor economice Adunarea festivă de la Hunedoara

TELEX consacrată aniversării Marii
Î n t r e p r i n d e r e a m i ­

IN T IL N IR L A JUR ID IC A Revoluţii Socialiste din Octombrie
RO.MANO-FRANCLZA
n i e r ă t e b e a n e p o a t e I ii aula Academici au

început, marţi dimineaţa, Ieri la Casa m un icip ală de M a rii R e volu ţii Socialiste din jin it. într-o deplină s o lid a rita ­
lucrările celei de-a doua (viitură din Hunedoara, a O ctom brie — evenim ent de te frăţească, prim ele cuce riri
ale revo lu ţiei din octom brie
în tîln iri juridice româno-
im p o rta n ţă istorică deosebită,
IE Ş I D IN C ER C EL V IC IO S ? Institutul de cercetări ju ­ avut loc o adunare festivă care a m arcat începutul unct fră ţit cu poporul sovietic p rin
Astăzi, poporul rom ân. în ­
l'ranccze,
de
organizată
consacrată an iversării
M a n i
noi crc în viaţa o m e n irii, o-
R e volu ţii Socialiste din O c­
com unitatea o rln d u irii social-
ridice al Academici. Du­
pă ce prima inlîlnire, tom brie. La adunare a p a r ti­ rin d u irc a socialistă. ine (’conomice. p lin acelaşi ţel al
A luat apoi c u v în lu l
cipat Ivan Andree viei K ap ra-
fă u ririi societăţii
comuniste,
loan Niţâ.
organizată în Franţa in eu problem e economice al ad junct al C o m b in a tu lu i side­ edifică o economic m u ltila te ­
director
general
nov. lo c ţiito r al con silie ru lu i
u rm i cu doi am. a dez­
l>a s firş ilu l lu n ii octom brie în tre p rin d e re a m i- Inginerul şef bătui transformările ce Ambasadei* U n iu n ii Sovietice rurg ic Hunedoara. A râ tin d că ral dezvoltată. dcsăvlrşirrd
procesul construcţiei socialis­
dreptul
au avut loc în
Octombrie*
sărbătorirea lui
la Bucureşti
In accaslă operă m ă ­
m u lu i
dc
A dresind un cald salut
populare, actuala
ediţie
nipr.'i Trbea a încheiat un b ila n ţ negativ. M in usu l român în anii puterii bun venit reprezentantului D l 7 se înscrie in tra d iţiile reaţă. colaborarea şi prietenia
in te rna ţiona liste ale p a rtid u ­
tic 5 784 tone în re g istra t la e xtra cţia de cărbune s-a arc ca temă principalele Am basadei U n iu n ii Sovietice, lui şi po po rulu i nostru, v o r­ cu poporul sovietic sc de zvo l­
repercutat asupra tu tu ro r in d ic a to rilo r econom ici ai realizări şi proiecte în tovarăşul Ion Niculcscu, se­ b ito ru l a su b lin ia t deosebita tă continuu.
în tre p rin d e rii, precum şi asupra re a liz ă rii o b lig a ţiilo r argumentează: dreptul francez, precum cretarul com ite tu lu i de partid însemnătate a M a rii R e volu­ A luat apoi c u v în tu l Ivan
contractuale. şi realizările recent în­ al C o m b in a tu lu i siderurgic ţii Socialiste din O ctom brie Andrccv ici Kapt anov. A d re ­
făptuite în dreptul ro­ Hunedoara, a arătat că a d u ­ pentru p ro le ta ria tu l din în ­ sind un cald salut po pu laţie i
Dacă adunăm şi restanţa cu care unitatea a in ­ mân. ha reuneşte profe­ treaga lume. pentru evoluţia m u n ic ip iu lu i H unedoara din
trat în u ltim u l trim e s tru al a n u lu i, to talizăm un m i­ — Situaţia producţiei la s fir­ determinat situaţia din luna sori de la catedrele de narea festivă din m u n ic ip iu l fntreg ii societăţi con tem po ra­ partea Ambasadei U n iu n ii So­
nus fală ilc planul fiz ic dc peste 7 500 tone de căr­ şitul lunii octombrie s-a înche­ octombrie ? întrebarea se pu­ drept, jurişti — teoreti­ Hunedoara se înscrie în c a ­ ne. Este o m în d ric pentru vietice la Bucureşti, a p o p o ru ­
d ru l m a n ife stă rilo r p rile ju ite
bune. N rrc a liz a rra dc plan devine cu n tit m ai fla g ­ iat ru minus, fin ă la sfirşitul ne tocmai pentru că la Tebea cieni şi practicieni — de dc cea de-a 52-a aniversare a p ro le ta ria tu l romăn că a s p ri­ lui sovietic şi u rîn d u -i noi
rantă cu cit acest trim e s tru este h o ffn îto r pentru pre­ trim estrului III noi am îndepli­ presiunile mari sînt cunoscute la Institutul de cercetări succese în construcţia so­
gătirea producţiei a n u lu i 1070. eind sa rcin ile de ex- nit indicatorii de plan faţă dc — Cînd treci prin anumite .juridice. Asociaţia de. c ia lis m u lu i şi co m u n ism u lu i,
Ira c tir ale în tre p rin d e rii vor spori faţă de acest an sarcinile anuale. IncepîncI cu zone mai puternic tcctonizate drept internaţional şi re­ v o rb ito ru l a evid e n ţia t p ro ­
cu 70 000 tone dc cărbune. Şi. în Inc ca producţii) luna octombrie am avut nişte presiunile sînt mai mari. laţii internaţionale. Aso­ fundele sem n ifica ţii ale a n i­
re a li/a tă să sp rid ice spre a lin ie re a p re ve d e rilo r de avarii atît în stratul I mina Ţe- — Cum se explică totuşi fap­ ciaţia de ştiinţe politice. versării M a rii R e vo lu ţii So­
plan. ea a scăzut, a dat înapoi fală dc perioada pre- l>ea, cit şi in stratul TI mina tul că deranjamentele tectonice In pruna şedinţă dc lu­ cialiste din O cto m brie In
ccdcnlă. D L t ‘L ? Marta. adică în cele două sec­ despre care vorbiţi au dus la a­ cru au avut Inc dezba­ continuare, oaspetele sovietic
toare care aparţin minei vechi. varii cu asemenea consecinţe '* teri pc marginea comu­ a s u b lin ia t succesele o b ţin u te
In stratul 1 mina Ţebea, presiu­ Nu puteau fi prevenite ? nicărilor despre ,,Trans­ do ti.U.SS. în cci 52 de ani
nile puternice care s au m ani­ — Ceea ce ne-a dezvăluit ga­ formările contractului în de construcţie a socialism ului
festat în special pe galeriile leria direcţională nu ne-a per­ dreptul civil francez" şi şi co m u n ism u lu i, e v id e n ţiin d
principale de transport mi con­ mis să prevedem o asemenea „Contractul din codul ci­ im p o rta n ţa re la ţiilo r de p rie ­
tinuat încă din luna august. situaţie. In abata jul . frontal — vil român şi contractul tenie şi colaborare d in tre
Pentru a putea menţine acce­ unde am o linie dc front des­ economic". partidele şi popoarele U n iu n ii
sul la abataje a trebuit să chisă pe 180 dc metri, dotată Lucrările continuă. Sovietice şi României
consumăm un mare volum dc cu echipament modern — am In încheierea ad un ării fes­
forţă de muncă Pe dc altă par­ nevoie de un efectiv de cel pu­ ACORD COMERCIAL tive, p u blicul hunedorcan a
te. in stratul II am avut nişte ţin 30 de oameni pe schimb. Xu In ziua de -I noiembrie, vizionat film u l .Să tră im pină
viituri de apă şi borehiş, pe am putut să plasez, linia de s-a semnat la Bucureşti, lu n i" , producţie a stu d io u rilo r
nişte falii care ne-au ţinut in front decit cu maximum 13-15 Acordul comercial pe sov ictice.
loc incă vreo 13-14 zile. Ne-a oameni, adică la jumătate. N'e- termen tune între Româ­ ★ ,
fost blocată tocmai intcrscWia h\and efectiv plasat, eu in loc nia şi Italia, pe perioa­ Tot in cursul zilei de ieri.
între cric două fronturi de lu­ să realizez viteză de înaintare da 11)7(1— 1974. precum şi oaspetele sovietic a făcut o
cru unde au fost prinse insta­ normală, abatajul intra în pre­ Pruioculul privind schim­ scurtă vizită la C o m bin atul
laţii. echipament metalic. Acce­ siune. Lipsa de plasare cu e- burile comerciale între siderurgic Hunedoara. T o v a ­
sul nu l-am putut face decit cu fcctiv a dus la un cerc vicios. cele două ţări pe anul răşii Ion Niculcscu şi loan
galerii ajutătoare pentru a pu­ La răpirea stilpilor se pierdea 1970. N iţâ au prezentat princip alele
tea cxţrage instalaţiile şi echi­ mult timp. presiunea creştea şi I ii baza documentelor date d e fin ito rii despre a c tiv i­
pamentul metalic dc susţinere, dc aici eforturi in plus, în semnate, România va ex­ tatea com b in atulu i, despre
ha ora actuală cele două fron­ dauna producţiei. Nc-emi luptat porta în Italia prpdusc
im bntfndu să leşini *;Tctin ' zona prom ovarea m etodelor m od er­
turi de lucru sînt Ijuhc, Tonte chimice şi petrochimice,
aceste lucrări ne-au creai greu­ dc presiune şi ne-a prins pre­ produse siderurgice, trac­ ne de organizare şi conducere
siunea. N-am putut ieşi din a­
tăţi mari. nc-au blocat forţa toare, camioane, ma.şi ni­ a producţiei.
cest ,,ccrc".
de muncă. Aş mai adăuga că — \'u s-a putut gospodări for­ micite. produse agrn-ali-
presiunile mari ce se manifestă mentarc şi altele şl va
ţa de muncă pentru a nu se
la noi în subteran, implică un importa din Italia produ­ Hotărîri ale Consiliului de
ajunge în această situaţie ? se chimice, cocs m etalur­
efort in plus, găsirea de soluţii — Nu. nu s-a pulul. Am în­ gic, fire şi fibre textile
pentru învingerea lor. tocmit şî grafice, a intrat în m i­ naturale şi sintetice, in ­
— Situaţia insă nu e nouă. nă şi efectivul de la adminis­
— Nu. Mina e caracterizată trativ. Am fost găsiţi de in ­ stalaţii complexe, maşini Miniştri privind generalizarea
şî utilaje, produse agro-
prin aceste presiuni, oamenii
spectoratul de protecţia muncii alim rntarc şi altele.
sînt pregătiţi pentru înfruntarea
LABORATOR I7F,
lor Dar ele s-au manifestat
KCONO.MIL M O N D IA LA experimentării noului sistem de
pregnant din luna august, eul-
Teodor Pag, inginer şef : - N-am ce să lac. Ne învirtim minînd cu octombrie. In cadrul măsurilor
într-un cerc vicios din care nu pulem ieşi. — Care sînt cauzele ce au luate de .Ministerul Invă-
ţămîntului pentru îmbu­
nătăţirea activităţii ştiin­ salarizare şi majorarea salariilor
ţifice desfăşurate dc cor­
pul didactic din învăţâ-
m înlnl superior, la U n i­ în alte ramuri ale
LA C.S.
H U N E D O A R A MUNCITORII CALIFICAŢI La nivelul anului versitatea din Bucureşti
a fost creat Laboratorul
de economie
mondială,
prim ul dc acest gen in eeonomiei naţionale
viitor ţara noastră.
Noua imitate dr cerce­
să lucreze în meseria pentru P reocupim lu-se stă ru ito r tare va întreprinde studii fn vrderpa îndeplinirii pre­ bln o creştere medie de 12.5 la re medio de 3.6 la sută.
de
privind problemele
do punerea în valoare a tu ­ economic mondială şi re­ vederilor Plenarei C. C. al suf a. De aceasta creştere a salarii­
tu ro r resurselor economice laţii economice interna­ P.C.R. din octombrie 1967 ru Iic această majorare a sala­ lor vor beneficia un număr de
in te rne , c h im iş tii de fa F.C, ţionale şi va elabora stu­ privire ia îmbunătăţirea sislo- riilo r vor beneficia un număr peste 92 000 de salariaţi, ale
care statul i-a pregătit! O răştie a m p lific ă neconte­ dii şi materiale de sin­ inului de salarizare şi m ajora­ de peste 107 000 salariaţi. ale căror venituri vor fi mai mari
cu aproximativ 159 milioane lei
ta io r venituri vor fi anual mai
teză pc această temă
n it re a liz ă rile în întrecere.
rea salariilor. Consiliul de M i­
anual faţă de cele realizate îna­
In luna octom brie, d a to rită
rire, generalizarea experimen­
(aţă de cele obţinute înainte dc
fo lo s irii judicioase a capaci­ „S A P T A M lN A niştri a aprobat, printr-o liotă - mari cu circa 300 milioane Ici, inte de 1 ougust 1967.
F IL M U L U I
t Serviciul personal şî oficiul juridic cochetează cu rea­ fost deferiţi justiţiei pen­ tă ţilo r. a tim p u lu i de lu cru, DF AUTOR" tării noului sistem de salarizare 1 august 1967. Prin introducerea noului sis­
litatea, în loc să ia măsurile legale. tru urm ărire în vederea a­ p ro d u ctivita te a m u n cii a şi majorarea salariilor, cu în ­ Prin noul sistem dc salariza­ tem de salarizare în ramurile
$ Conducerea combinatului se încurcă in propriile-i... chitării cheltuielilor de şco­ spo rit cu 11.1 la sută, ia r Intre 4 şi 9 noiembrie cepere de la I decembrie a.c. re, care se va introduce în a- metalurgiei feroase şi de ma­
combinaţii şi aprobă transferuri de fa o meserie Io alta. In larizare Dar, pe lîngâ a- plan ul pro d u cţie i globale s-a sc desfăşoară in localita­ în unităţile industriei chimice, ceslc ramuri, nivelul salariilor teriale refractare, venitul din
acelaşi timp se plinge de lipsa muncitorilor calificaţi in r.cştia, mai sînt mulţi cărora depăşit eu 21.7 ta sută tea Benalmadena — Cos­ metalurgiei neferoase, de celu­ muncitorilor, inginerilor, tehni­ muncă a întregului personal
Sole
(Spania),
ta del
meseriile de bază. încă nu li s-a impus achitarea C um ulîn d aceste depăşiri, „Săptămina film ului de loză şi hîrtîe cienilor şi funcţionarilor va fi din întreprinderi va fi mai
strîns legat de rezultatele can­
# Relaţiile şcoalâ-uzinâ, instruire teorelicâ-practicâ în cheltuielilor de şcolarizare. Am co le ctivu l I ’.C. O răşlie a o b ­ autor". Tn conformitate eu prevede­ stabilit in funcţie directă do titative şi calitative ale muncii,
cantitalea, calitatea şi răspun­
producţie, magistrale pe care se pierd, nu se cîştîgă spe­ amintit tovarăşului F.rnan l.ov, ţin u t. de la înce putul a n u lu i La această manifestare rile acestei hotărîri. salariile precum şi de răspunderea fie­
cialişti. şeful serviciului personal, un pină acum. o pro du cţie su­ cinematografică interna­ muncitorilor, inginerilor, eco­ derea în muncă. In acelaşi căruia fn procesul de produc­
nomiştilor şi funcţionarilor din
timp. el va fi niai strîns legat
O Invitam (□ o dezbatere mal amplă, detaliată, condu­ M. BODEA p lim e n ta ră dc peste HI m i­ ţională, ţara noastră par­ cele trei ram uri urmează să şi de realizările unităţii din ca­ ţie. Pentru cele mai im portan­
cerea combinatului, comitetul de partid, conducerea Gru­ lioane lei. ia r la p ro d u c ti­ ticipă cu „Fanst X X ", (ie majorate în medie cu 11,7 re aceştia fac parte. te sectoare siderurgice — oţe-
pului şcolar siderurgic. lării şi laminoare — se in tro ­
vitatea m un cii un plus dc film realizat de Ion Po- la sută ; Împreună cu m ajora­ In vederea stim ulării lucră­
tCOMtINUAIt M *A & a * o| 2 830 lei pe sa la ria t. pescu Gopn. rea salariilor mici efectuata în torilor din marile combinate şi duce forma de salarizare în a­
Nivelul actual, mereu ascen­ tineri, absolvenţi ai şcolii pro­ anul 1967, se asigură pe ansam- din unele uzine chimice pentru cord progresiv diferenţiat. A ­
dent al producţiei, gradul spo­ fesionale sau calificaţi la locul obţinerea unor producţii spo­ ceastă măsură este menită să
rii de mecanizare şi autom ati­ de muncă. rite şi Ia un înalt nivel calita­ contribuie Ia stimularea munci­
zare necesită, cum e şi firesc, La oficiul juridic al combi­ nificate, num ai din cauza ne- tiv. dc îngrăşăminte, fire şi f i­ torilor pentru depăşirea planu­
cadre calificate, bine pregătite, natului. tovarăşul Vnsile Popes- liv r â r ii e fe ctivu lu i de porci bre sintetice, anvelope şi pro­ lui la oţel şi laminate — pro­
capabile să conducă agregate cu, şeful oficiului, ne-a înşiruit planificat, cîştigul fiin d d im i­ duse petrochimice, acestora li duse dc o importanţă deosebită
rIc înaltă tehnicitate şi produc­ absolvenţi ai şcolii profesiona­ Condijii pentru ONORAREA nu at cu circa 40 000 lei. sc atribuie un nivel de salari­ pentru dezvoltarea întregii eco­
n listă de vreo 43 de nunie de
tivitate, să rezolve imediat şi zare superior celorlalte unităţi nomii. De asemenea, se prevede
cu maximum dc eficienţă pro­ le sau calificaţi Ia locul de In con tradicţie cu cele mai din ramura respectivă. ca la unele locuri de muncă cu
blemele ce se ivesc în cadrul muncă care au părăsit în anul elem entare o b lig a ţii ale coo­ O dată cu generalizarea noii condiţii mai dificile, să sc a­
procesului de producţie. Pentru acesta combinatul înainte de perativei agricole ni sc pare salarizări şi lucrătorii din aces­ corde salarii tarifare majorate
că schimbarea mijloacelor dc şl practica folosită de C.A.P. te ramuri industriale vor bene­ eu 5—15 la sută.
expirarea termenului de 3 ani
producţie impune ca o condiţie prevăzut în contract şi care au C O N T R A C T E L O R Hă râu. In Ioc să îngrijească ficia de sporuri pentru vechi­ Pentru stimularea obţinerii
sine qiia non creşterea gradu­ în mod corespunzător efecti­ mea neîntreruptă in aceeaşi u­ unor rezultate deosebite in
lui dc cunoştinţe, atît profe­ v u l existent, cooperatorii sînt nitate. de gratificaţii anuale muncă, la (ct ca şi în celelalte
sionale cit şi de cultură gene­ ne voiţi să recurgă la procedeul pentru depăşirea beneficiilor ram uri industriale, unde s-a in ­
rală. au existat şi totuşi... de a acoperi contractele p rin planificate, precum şi de premii trodus noul sistem dc salariza­
Pentru cei tineri, pregătirea cum părarea porcilor din altă în timpul anului pentru rezul­ te, so prevede acorda rea de
teoretică în şcolile profesionale parte. Cum se poate aprecia tate deosebite obţinute în mun­ premii în cursul anului, iar in
este numai o latură a pregăti­ activitatea conducerii coopera­ ca lor. funcţie de rezultatele economi-
rii lor propriu-zise. Aceasta In structura producţiei m a r­ C ris lu r etc. care şi-au onorat Popescu, preşedinte al C A P. tivei şi a cadrelor tehnice Noul sistem do salarizare şi cc obţinute dc fiecare între­
trebuie continuată în procesul fă a cooperativelor agricole in tot.ditate şi chiar depăşit Sălcii a, că nim ănui nu-i este care răspund dc această u n i­ majorarea salariilor va m ob ili­ prindere, gratificaţii la fi ne ie
dc producţie, care începe o da­ din ju d e ţu l nostru un loc în­ o b lig aţiile anuale la produsul îngăduit să se abată de Ia tate cînd tîm p dc 3 lu n i nu za lucratorii din industria chi­ anului.
tă cu prima oră dc practică. De semnat ii ocupă produsele respectiv. disciplina contractuală ? A l t ­ au fătat decit 20 de scroafe mică. metalurgia neferoasă, ce­ Prin elementele salo. noul
acum încolo fondul de cunoş­ anim aliere, iar în cadrul a ­ Există insă, din păcate nu fel cum se explică fap tu l că din 2f>. de la care s-au o b ţi­ luloză şî liîrtie în organizarea sistem dc salarizare va mobi­
tinţe teoretice trebuie concreti­ cestora o mare pondere o de­ puţine ia număr, cooperative unitatea a contractat 60 de nut abia 130 dc pureci ? Ra mai bună a producţiei şi a liza pc siderurgişti In obtinp-
zat Să nu râniînă un cumul ţine carnea dc porc. Cum au agricole care se situează ia porci, din care nu a liv ra i nici m ai m ult. 50 din aceştia nu muncii, in vederea realizării şi ren unor produse ccf calităţi
steril, ci să se gîndeascâ cu înţeles conducerile cooperati­ polul opus al m od ului cum 25, iar predarea a 32 capete fost v a lo rific a ţi in afara u n i­ depăşirii sarcinilor ce Ic revin similare celor realizate dc ţă­
o! velor agricole să se achite de trebuie respectate ob lig aţiile pină la sfirşitul an ului sc tăţii. iar la m o rta lită ţi s - a u din planul cincinal şi din Direc­ rile cu experienţă şi tradiţii' in
Anual. în cadrul Grupului sarcinile ce le-au revenit p r i­ contractuale. Fie că indicele află sub semnul in c e rtitu d i­ tivele celui clc-al X-lca Congres industria siderurgică şi compe­
şcolar siderurgic din Hunedoa­ vind livrarea acestui produs ? de natalitate, din cauza proas­ n ii? Întrebarea sc adresează înregistrat 53 dc capete ! Res­ al partidului titive pc piaţa externă. LI va
ra sr pregătesc muncitori cali­ Iată o întrebare la care se pol tei organizări a reproducţiei in egală măsură şi tovarăşii tanţe ser ioase la predarea căr­ O reprezenta totodată un nou
braţi in meserii ca : furna- da răspunsuri dife rite de la la scroafe, este total n c o re s ­ lui K afka David, preşedintele nii de porc se întîlnesc şi în Tot eu începere dc la 1 de­ stimulent pentru introducerea
lişti. oţelari, electricieni, lăcă­ o unitate bi alta, după cum a punzător. fie că nu m ăru l m o i- C.A.P. Gurasada, unitate care cazul cooperativelor agricole cembrie ac.. Consiliul de M i­ şi generalizarea metodelor
tuşi. zidari şamoton rtc., rare existat sau nu interes şi preo la litâ ţilo i a întrecut orice aş­ la term enul scadent al dato­ din Robîlna. Unirea. Bârâştî. niştri a aprobat generalizarea ştiinţifice de organizare a pro­
urmează să fie încadraţi in cu pa re pentru realizarea pro­ teptare. sau că o parte din riilor- se prezintă sim bolic cu Ostrov Ilia. Cigmâu şi altele. experimentării noului sistem ducţiei şi a muncii. în scopul
combinatul siderurgic huneclo- Fără îndoială că loalo res­ ele salarizare şi majorarea sala­ asigurării creşterii eficienţei e-
ducţiei a n im a lie re şi a v e n i­ purcei s-au v a lo rifica i in alic numai porci din ol) contrac­
rean sau în alte întreprinderi tu r ilo r băneşti prevăzute. tanţele trebuie recuperate ne- riilor în întreprinderile din ra­ conomicc a întregii activităţi a
cu profil identic din ţară. Dar, părţi decit la contract, toate taţi ! I n exem plu de modul in tirz in t ! Conducerile coope­ murile metalurgici feroase >i întreprinderii. Aplicarea nou
dc la absolvirea şcolii profesio­ Un exem plu demn de u r ­ neajunsurile dc felul celor a­ < uni nu trebuie onorate o b li­ ra tive lo r şi cadrele telmiee materiale refractare şi Ia între­ salarizări va constitui, in ace­
nale pină Ia lucrul efectiv în m at de către fiecare coopera­ m in tite evidenţiază gravele gaţiile oferă şi cooperativa sînt răspunzătoare de slabeic prinderea pentru colectarea laşi timp, pentru salariaţii clin
combinai, e un drum lung şi Lăcătuşul loan Moga tivă agricolă este o fe rit de deficienţe manifestate in ac agricolă din M ărlineşti, unde rezultate e ro no m irc şi p ie r­ metalelor. aceste ram uri un puternic im ­
sinuos, uneori întrerupt Fxpli- de Io U.V. Călan a fost C A P. Deva. unitate de unde tivitutea sectorului zootehnic peste 100 de purcei au luat derile ee se produe In cadrul Potrivit acestei hotărîri, sa­
caţ.ia ? Nc-a frapat o cifră din- surprins de aparatul foto­ s-au predat deja în plus fa ­ si nepăsarea de care dau do­ alte destinaţii, iar acum u n i­ ferm elor dc porcine, de ne- lariile muncitorilor, inginerilor, bold în înfăptuirea prevederi­
tr-un material publicat în nr. grafic în timpul execută­ ţă de contractul anual l."> vadă unii preşedinţi ai C.A.P.. tatea nu-şi poale preda 30 dc respectarea o b lig a ţiilo r asuma­ economiştilor şi funcţionarilor lor Directivelor celui de-al X-
244 al ziarului „Flacăra'* : rii operaţiunilor de repa­ porci îngrăşaţi, iar alţi lo u r ­ brigadieri zootehniei, conta- capele la contract Tată cum te prin contractele încheiat'' clin aceste ramuri urmează să Ica Congres al partidului p ri­
„... 4 000 dc muncitori pleacă n- raţii la un strung. mează să fie liv ra ţi în pe ri­ bili-.şefi. ingineri şi mediei această cooperativă, al cărei eu statul Tn necaMâ p riv in ţă fie majorate în medie ru 8,4 la vind dezvoltarea siderurgiei ro­
oada următoare Sînt şi alte veterinari in p rivin ţa onoră sută ; împreună cu majorarea
nual din combinai**. Pleacă preşedinte esle Ion Birccanu. au dc spus un e m in t (de mâneşti.
muncitori calificaţi şî Recalifi­ Foto ; V. ONOIU cooperative, ca de pildă cele i i i o b lig a ţiilo r faţă de stat. este lipsită dr' posibilitatea de m u lt aşteptat) şj organele a g ri­ salariilor mici din anul 1967, sc
caţi. Dintre aceştia foarte mulţi din Spini, Wîrcee Mică, Sirbi, A uitat oare tovarăşul Nieolae « încasa ve n itu rile băneşti pla- cole judeţene ! asigură pe ansamblu o creşte­ (Ager preş)