Page 14 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 5 NOIEMBRIE 1969

ÎNTREPRINDEREA MINIERA ŢEBEA NJJ INTERVENŢII PROMPTE,

POATE IEŞI DIN C E R C U L V IC IO S ?
EFICACE, IN FUNCŢIE

menelor, reduse — sc degajă conomice, nu este In mina co­
inginerul şef papă" ci un consumator m asiv mitetului de direcţie un instru­
ldeea câ uzina nu este „o su­
control, de
ment eficace de
de cărbune căruia nu i sc li­ folosire la maximum a posibi­ DE CERINŢELE PRODUCŢIEI
prevenire a unor anomalii, de
vrează ritm ic cantităţile nece­
lităţilor existente, ci nişte re­
sare. Discrepanţele dintre li­ gistre frumos caligrafiate.
argumentează: destul de mari Observaţia Îşi turilor dc apă, a borchişurilur. Potenţialul economic, social semn de întrebare plana asu­ redus eu 7 000 de tone. In a­ de a munci, de a ne apropia
vrările din decada I şi III sînt
M inerii se luptă cu stihia v ii­
păstrează valabilitatea şi în ca­
zul cărbunelui livrat la C.F.H. se străduiesc să aducă la lu m i­ şi c u ltu ra l al oraşului V u l­ pra soartef pla n u lu i pe tri cest răstim p colectivul, m o b i­ de oameni. C om itetul de par­
tid este hotârit sâ in te rvin ă cu
Observaţia severă făcută în fa ­ na zilei cărbunele necesar be­ can este înlr-o plină ascen­ mestrul IV la E M Vulcan. lizat de organizaţia dc partid energie ca toţi cei ce au tan­
.Mina era elem entul incomod
dau vina. Dar cu efectivul pe ţa noastră unui lucrător al ser­ neficiarilor, dar combustibilul siune. Pc raza lui funcţia unitatea ce deregla sensibil ar a reuşit să extragă peste pian genţă cu selecţionarea, c a lif i­
7 000 tone dc cărbune.
Vâ-
neazâ în tre p rin d e ri de mare
carc-1 avem, nu văd cum ieşim viciului câ nu 8 completat o ru­ zace In silozviri sub formă de carea. organizarea m uncii cu
brică sau alta in evidenţa li­ stocuri pentru că nu sc mani­ Însemnătate ; m inele Vulcan rnonia b ila n ţu lu i estimativ zînd o asemenea depăşire,
din situaţia creată. Eu mă în­ noii veniţi, sâ aibâ o atitudine
vrărilor. ni sc pare puerilă, festă în momentele hotâritoare şi Paroşeni. preparaţia Coro- deoarece toate celelalte uni centrala cărb un elu i a ho ta rit
chid intr-un cero vicios. A face plină de g rijă şi solicitudine
deoarece graficul realizărilor suficientă mobilizare de foiţă, ieşti, centrala termoelectrică lă ţi avi posibilitatea de a în ­ sâ majoreze planul la cifra
producţia fizică, fără sâ-mi fac in cit tin e rii angajaţi sâ de­
lu n in d in subteran cu conla- pregătirile, e practic imposibil. şi, In consecinţă, felul in interes dc a livra operativ a. Părusem, fabrica dc stîlpi h i­ cheia trim estru), anul cu re in iţială, micşovînd evident de­
biJlil şef, noi fâeînd pc maiştrii. Or, cu nu pot sâ-mi fac lucru­ care sînt onorate contractele e- ceasta bogăţie a subsolului. draulici, şantiere dc construi­ zullale bune Dar. în aceeaşi păşirile raportate. Nu sc pu­ prindă repede şi temeinic ta i­
Am lucrat în continuu şi am rile de pregătire şi deschidere ţii şi m ontaj, numeroase u n i­ nele meseriei, sâ prindă d ra ­
tim it productivitatea, ani încer­ pentru anul viilor. tăţi dc deservire, toate la un zi, peste cîtcva orc, a venit, dc tea şi fără acest joc al c ifre ­ goste, ataşament pentru aceas­
cat sâ menţinem vitezele de Deci. după afirm aţiile tovară­ „Âm discutat, loc definind un p ro fil ccono- tă frumoasă meserie".
avansare şului Pag. principalele cauze mic-social dinam ic, ce situea­ La îm bun ătăţire a m uncii de
Nc lipsesc oamenii. 93 Ia e- ale nerenlizării planului de pro­ ză oraşul. din acest unghi, Conducerea politică partid, la îm pletirea strin^â
fcctiv'ii] industrie, la care se a- ducţie sint : deranjamentele p rin tre cele de mare însem nă­ a a c tiv ită ţii politice cu cea de
daugâ absenţii aşa incit ajun­ tectonice — cu toate consecin­ tate în Valea Jiu lui. D ive rsi­ producţie trebuie sâ se facă
ge In aproximativ 200 de ab­ ţele lor — şi lipsa forţei de tatea dc a ctivită ţi im pune co­ m ai m u lt sim ţită şi prczen|u
senţi zilnic, dintr-un efectiv muncă „Nu putem exclude to­ ne-am frămîntat...‘ m ite tu lu i orăşenesc dc partid a economiei celorlalte com isii pe probleme
de 767 de muncitori. Sînt la pu- tal subiectivitatea unor defi­ un stil dc rmmcâ variat, bo­ ale c o m ite tu lu i orăşenesc. Co­
minl cu 2f> la sută din efectiv. cienţe din munca noastră. Dar gat în forme, antrenarea ce­ misia organizatorică a fost an­
Oamenii pleacă. clc sînt dc ordinul a 3-5 la su­ Afirm aţia aparţine tovarăşu­ lor mai bune cadre de specia­ trenată la soluţionarea s tru c ­
— De ce ? tă fală de cauzele caro au ge­ lui Ilie Vişa, secretarul comi­ motivate (numai în ziua dc 1 lişti Ia soluţionarea problem e­ la centrala cărbunelui, solii lo r? M in e rii, oricum , înd e­ tu rii organizatorice de partid
noiembrie au lipsit nemotivat
— Unii se pensionează de bă- nerat rămînerea In urmă'*, a fir­ plineau şi depăşeau planul pe la m ina Vulcan Formele o r ­
t rinele, inr alţii pleacă în alte mă inginerul şef. Nu comentăm tetului de partid Nu este n i­ 22 de oameni — n.n.), fără sâ lor curente şi dc perspectivă ţia salvatoare : s-a redus p la ­ ganizatorice — nc spunea to­
paiti Eu nu fim putut sâ rea­ această afirmaţie şi nici argu­ mic mai adevărat dccît faptul vorbim de absenţele motivate specifice fiecărei u n ită ţi Jn nul la un asemenea nivel in ­ 0 lu n i Cu toate că m ina este varăşul Petru Harbu prim-sc-
câ oamenii sc frămîntă pentru
lizez rîştigul mediii Nu ştiu ce mentarea făcută pe un spaţiu a găsi ieşirea din „cercul v i­ care se ridică zilnic la aproape parte. cit sarcinile pe trim estru pot nouă, rid icînd încă unele pro­ crc ln r al C o m itetului orăşe­
vui tace cu oamenii Voi fi fo- atît dc mare, ei afirmăm doar cios" in care singuri au intrat. 100 de posturi, sînt simptome In ziua in care am efectuat fi îndeplinite, chiar depăşite. bleme dc organizare, colecti­
vografiat si eu ca si alţii, voi că la Ţcbea — paralel cu „zba­ „A m discutat în şedinţe. în ;i- revelatoare ale unor abateri deplasarea. Ia com itetul oră­ Ţoală lumea a respirai uşu ra­ vul este h o tâ rit sâ în d e p li­ nesc de partid Vulcan — hii
devenit necotespunzătoare in
fi pus sâ dau răspunsuri, pînă terile întregului colectiv" — de dunanle grupelor sindicale pen­ disciplinare. Mai este oare nu­ şenesc se centralizau co n c lu ­ tă. problema spinoasă, cel p u ­ nească şi sâ depăşească pre­
Linei, nu ştiu care nc-a vorbit inginerul şef tru a găsi soluţii Oamenii răs­ mai de „altă natură" această ziile unor discuţi' avute do ţin pc acest trim estru, căpâ- vederile pla n u lu i anual. urm a în fiin ţă rii pe linie a d ­
cauză care a dus la nereali/a-
Am venit la Ţebea să fac — s-au căutat si. dc ce n-am pund la chemările organizaţiei rca sarcinilor? Câ numărul me­ m e m b rii b iro u lu i cu conduce lind curs dc rezolvare d in tr-o Din discuţiile purtate eu m in is tra tiv ă a zonelor dc lu ­
treabă, am încheiat contract pc spune, s-au găsit şi acele ar. de partid Dar nu avem elec­ diu scriptic necesar îndeplinirii r ile În tre p rin d e rilo r p rivin d singură trăsătură de condei. u n ii m e m b ri ai c o m ite tu lu i cru. reorganizarea s c h im b u ri­
20 de ani. Sint de 10 ani aici. gumente care să fie capabile sâ tiv suficient Sc duc şi fac (în­ sarcinilor nu s-a realizat este b ila n ţu l estim ativ ni anului Mai t ămincau de tranşat < ca orăşenesc de partid am no­ lor etc. Nu puţini» nu fost c a ­
dc 11 ani inginer şef. dar încă pună la adăpost conducerea în­ gâne (argumentul nc-a fost dat adevărat. Dar situaţia s-a a- lf)G9 şi asupra unor probleme 12'000 tone dc cărbune co vor tat existenţa Linor probleme zurile cînd în acelaşi sector
n-am fost în situaţia dc a nu treprinderii de răspunderea cc-i sâ-1 auzim aproape de la toţi grevat plin aceste — sâ le stringente, de a căror rezolvare rezulta ea m inus dc plan de dc fond nesoluţionate in spe­ de muncă fiin ţa u două orga­
realiza planul Este o pată. o revine pentru ncrcalizarea pla­ tovarăşii cu care am stat de spunem pe nume — abateri de depinde încheierea in cele la începutul anului. Se va o­ cial la mina Vulcan. Dotarea nizaţii de bază. Ca urmare, in
ruşine pentru mine in primul nului Pentru că deranjamente­ vorbă — n.n.). Au fost puse l.i la disciplina de producţie dis­ mai bune c o n d iţiu n i a planu­ pera o nouă reducere? tehnică (clemente dc susţi­ m unca de control asupra a c ti­
rintl eâ am ajuns în asemenea le tectonice ţin de structura zâ- dispoziţia m inerilor autobuze pe cutate dar faţă de care orga­ lui anual, m ăsurile eo se im ­ Cu toiul in exp lica bilă sc nere). aprovizionarea cu uncie v ită ţii economice, in m o b ili­
situaţie. (ămîntului, iar lipsa forţei de trasee noi : Tebeu — Cuibârâşti, nizaţiile de partid n-au luat pun a fi luate în scopul asi­ prezintă situaţia In mina Pa­ piese dc schimb, asigurarea zarea cole ctivu lu i la în d e p li­
— Cum vedeţi ieşirea? muncă dc faptul că ..oamenii Jebca — Mesteacăn, s-n pro- măsurile cuvenite pentru a fi g u ră rii in toate u n ită ţile eco­ forţei dc muncă rid ică încă nirea sa rcin ilo r s-au iv it g re u ­
— Întregul colectiv este su­ nu vin in minerit". Aşa să fie lungit traseul Ţcbcn — Dobroţ preîntâmpinate. nomice a unui dem araj rapid roşeni Redăm pc scurt tot un semne de întrebate. Dincolo tăţi. metodele de înd rum are si
dai, Nu am oameni pc caic sâ oare ? la T'ulcşti şi Ţebea — Dobroţ Norma] era ca comitetul dc prom pt. încă din prim a zi a film al... derogărilor. în lu nile de aceste greutăţi şi lipsuri, analiză neputîndu-şi arăta din
— Obîrşic, s-a reparat drumul partid să finalizeze „discuţiile noului nn de muncă. Un mare iulie şi august planul a fost cunoscute de toată lumea, dar plin roadele.
Sa confruntam dă cît mai aproape de domici­ şi fră m in tâ rilc" în măsuri ca­ sistenţa unor neajunsuri p r i­ toi icâ de partid, la această
nesoluţionatc. semnalăm pe r­
pentru ca autobuzul să pătrun­
Acum . structura
organiza
re să duci la întărirea muncii
liu. dar..."
vind disciplin a în producţie,
Dar şi comitetul dc partid, a­ politice, la creşterea răspunde­ stabilizarea cadrelor.creşterea unitate economică im portanta,
rii comuniştilor faţă de soarta
a fost reaşezată pe zone
şi
juns in faţa celor două argu­ direcţie sâ depăşească stadiul CLinoştin ţe lo r tehnico-profesio- schim buri. Există toate pre­
producţiei, să ajute comitetul de
cifrele cu faptele depăşească prin măsuri politice constatărilor şi lamentărilor şi, tul orăşenesc de partid, c o m i­ misele ca rolul dc conducător
mente „forte" s-a m ulţum it „cu
nalc etc. faţă dc care co m ite ­
să
ce s-a făcut" şi n-a reuşit
politic al org anizaţiilor de bu­
în final, sâ spargă acel ,,ecro
tetul dc partid al minei, co­
cadrul acestor justificări. Or, vicios". Tncâ nu este tirziu s-o m itetul de direcţie nu au in ­ ză, al com itetelor de partid
sâ crească sim ţitor, clc avuvd
numărul marc de absenţe ne- facă. te rve n it eu operativitate, nu
posibilitatea de a urm ări iu
Dacă ar fi să privim retro­ să de oameni. Toluşi nu este au acţionat m u ltila te ra l, c- mod dife ren ţiat, la nivelul
spectiv Întreaga dinamică a justificat cu nimic faptul că nici ficace sch im b u rilo r, al zonelor, m o ­
producţiei pc care o Înregis­ cei care există in prezent nu G O A lă tu ri de lips«n forţei de
trează I M. Ţcbea în acest an sint folosiţi cum trebuie. N u­ m uncă asupra producţiei gre­ dul in care fo rm a ţiile dc lu ­
putem fi întru totul dc acord mai in ultimele două luni dato­ După a firm a ţia in g in e ru lu i şef „n u se poate v o r­ vează în mod nefavorabil si cru îşi aduc c o n trib u ţia la
m însâsi optica inginerului şcl: rită avanilor semnalate la d i­ bi despre recuperarea re sta n ţe i" ci de strădanie ca nu m ăru l marc de absenţe, înd eplinirea sarcinilor, put in ­
„minusul dc producţie a luat ferite abataje o mare parte „la m in usu l rea liza t să iu i se m ai adauge'. E vident, stagnări în tim p u l schim bului terveni op erativ in stab ilire ,i
proporţii datorită situaţiei crea­ din efectivul existent s-a ocu­ ou poate fi îm p ă rtă şită această optică pentru că ea etc. Aceste aspecte sînt cunos­ unor măsuri concrete dc im
te in lunile septembrie şi oc­ pai cu redeschiderea locurilor nu este pe m ăsura c o le c tiv u lu i de la Ţcbea. cute de m ultă vreme. însă nu b u nâ tâ ţire a in tre gii numi i
tombrie la cele 3 sectoare dc de muncă respective Ori pe ci­ Te de a ltă parte, depăşirea acestui „p u n c t c ritic " s-n in te rv e n it cu p ro m p titu d i­ politice şi economice
bază ale întreprinderii". Mai ne ai întreba hi Ţebea despre este co n diţiona tă dc capacitatea co m u n iş tilo r, a m i­ ne pentru n le rezolva în mod Este necesar ca organele du
mult. adăugăm noi, aceste m i­ cauzele care au dus la crearea n e rilo r, te h n ic ie n ilo r şi in g in e rilo r, a c o m ite tu lu i de fronta l Tn luna iulie. re-i p a rtid pe schim bu ri şi zone
nusuri dc producţie se datorese unor astfel dc situaţii, ţi se d ire cţie de a vedea şi analiza o b ie ctiv de ficie nţele , drept, com itetul orăşenesc a sâ fie ajutate in continuare
unui întreg „lanţ dc slăbiciuni" răspunde : „V iitu rile mari de fără să facă n ici un fel de concesii a rg u m e n tă rilo r şi pentru a folosi cele mai adec­
toi ,n;co-organizatoi H e care s-a o apă şi boi duşurile au " Da, de­ ju s tific ă rilo r. Aceasta ţine. de fapt, de m odul cum analizat situaţia realizării p la ­ vate form e şi metode dr
m jnitestat pregnant in special sigur, acestea pot fi considera­ co m ite tu l de p a rtid va şti să privească deschis fa p ­ nului la mină. dar eficienţa muncă, in c it aportul c o le c ti­
in luna octombrie. Este un te, la prima vedere, obiective. tele. dc fe lu l rea list in care le va analiza. concluziilor, a m ăsu rilo r p re ­ v u lu i la recuperarea restan ţe­
Japt demonstrat dc insăşi dina­ Dar nu Irebuie uitat faptul că Şi m ai este încă un faclov care răspunde de s itu a ­ conizate s-a sim ţit prea puţin. lor. la m aterializarea s a rc in i­
mica producţiei înregistrată în fenomenul era binecunoscut., ţia creată la Ţcbea — C entrala că rb u n e lu i Petroşani Comisia economică. specialiş­ lor sâ fie deplin l>o as-u i
;u-c**#â lună, * îmi fiecare zi şi nc aşteptam aşadar sn n? — de earc a p a rţin e şi care dispune de spe cia lişli ml “ I tii do la ,mină nu nu fost an­ nea, com itetul orăşenesc v»
dc lucru a fori caracterizată fio prezentate uncie măsuri ca­ trenaţi In o analiză temeinică, trebui sâ dea dovadă de m u
prin minusurile ei. Nu contes­ re au lost luate în arest sens, in m ăsură su soluţioneze unele gre u tă ţi p rin care ,*$»N nrofundă. pentru găsirea so­ m ultă m ob ilitate î:i cunoaşh
ta nimeni faptul că aplicarea vreun plan dc nsveare a zone­ trece în tre p rin d e re a . Dar prezenţa lo r la Ţebea. fap - lu ţiilo r caro să reducă In mî- rea operativă şi temeinică a
metodei de exploatare cu aba­ lor î'L .'S p ri t ivc. D u r . (ul că „se fră m în tă " a lă tu ri de co le ctivu l de a ici. dar n 'n n il posibil absentele, stag­ situaţiei, m ilitîn d cu toată
taj frontal nu ar trebui sâ dc.i — De cind am trecut în ca­ rezu ltatele nu se văd concreti/.ale, nu aj'ută n im ă ­ nările. suplinind şî nc nocaslâ
rezultate bune Dar sc pune drul Centralei cărbunelui Pe­ nui. „A prom is şi tovarăşul dr. ing. P etru Rom an (d i- 4 S » cale linsa braţelor de muncă ferm itatea pentru in tro d u ce ­
întrebarea : Jn cc măsură a troşani — nc spunea ing A- re clo ru l general al centralei — n.n ) că vine pe Ia noi. nu s-a căutat un răspuns con­ rea unui stil de muncă stiin
fost studiată corelarea, impus.» v ram Mânate — nu s-a mai bă­ Eslo aşteptat, să găsim soluţii'* — n i s-a spus. Că cret la întrebarea : do eo nu ţ îf ir in toate com pari h u riile !*
ca o necesitate, intre lungimea tu t nimic d ire c to ru l general poale da lin s p rijin efectiv la re ­ st-'«i oamenii la m ină ? v ie ţii economice şi so'iale,
frontului şi ceilalţi factori teii- Ştim. chiar, câ Centrala an' zolvarea problem ei şi că prezenţa la Ţebea este ne­ Fstr o realitate tristă c-A m ărind astfel eficienţa inter
niro-orgunizatorici care trebu­ un institut dc cercetări, că in media plecă rilo r o mai m arc vonţici întregii munci, asiqu-
iau sa lie luaţi in scamă in a- preocuparea acestui colectiv nu cesară, nu contestăm . D ar cine altcine va poate cu­ dorit epa a an g a jă rilo r dar rînd ridicarea ro lu lu i do ron-
rc>l coz 0 Ne rclcn m în prim ul a intrat vreodată şi studierea noaşte m ai bine situ a ţia în tre p rin d e rii, deci cine poa­ constatarea in sine nu va re ­ ducâlor p o lilic al o rg a n iz a ţii­
rînri la presiunile mari Înre­ unor asemenea probleme care te da so lu ţiile . (Ieri! sp e cia liştii care lucrează ne­ zolva problema. Am re ţin u t tn
gistrate pc Întreaga suprafaţa a pentru Ţebea sînt de maxima m ijlo c it în pro blem ele deslul de grele pe care te r i ­ Staţi o de încărcare Petroşani este dotată cu un siloz de lor de partid la nivelul ce­
zăcannntului cmc ridică proble­ urgenţă Devine < liiur parado­ dică procesul dc pro du cţie ? mare capacitate. Silozul din fotografie are o capacitate de încăr­ acest sens a firm a ţia secreta­ rin ţe lo r şi exigenţelor etapei
me clc sLisţincre a unui front xal faptul — avînd în vedere Aceasta pentru că nu poale fi acceptată sub nici ru lu i com ite tu lu i de partid, pe care o străbatem.
de 180 m In a) doilea rind, în­ metodele moderne care sn apli­ o form ă şi sub n ici un m o tiv, prezum ţia că „despre care de flO tone de ciment in timp de 14 ore, tovarăşul D u m itru Albescit :
Foto : I. DUBESTEANU
săşi organizarea unor astfel dc că în aceste cazuri — că a d u .­ recuperarea restanţei nu poate fi vorba". „N u stâpînim bine încă arta A. NAGY
Im uri dc munca devine dificilă lele lucrări de pregătire din
ţinit#l cont in special de m i­ partea estică a zâcâmintului
nusul du efectiv din prezent. sint compromise deoarece nu
.Şi astfel, „cercul vicios" in sc poate trece pur şi simplu
r ţ c se află întreprinderea U prin nişic zone cu horcliiş. Să
ora actuală este pus, în specia), nu mai vorbim dc cele din par­ mai sus. ca şi altele, nc su­ Puşi în faţa acestgi slări de adevârat. sint meserii grele, dar ci trec la alte meserii, mai u ­ oamenii în acest caz la mese­
pc seama lipsei dc efectiv. La tea vestică, vinde sc înregis­ gerează câ m ulţi dintre absol­ lucruri, am luat legătura cu tocmai dc aceea Irebuie ca şoare şi iată cum apare „p ie r­ riile respective, din moment cc
minusul ele efectiv ■— sâ luăm trează o scrie dc deficienţe p r i­ venţii dr liceu preferă locuri conducerile grupului şcolar si­ munca factorilor răspunzători derea planificata", dar în acest ei sînt schimbaţi cu hună şti­
drept bună afirmaţia — real­ vind plasarea fiecărui front dc cit mni lipsite dc greutăţi. Este derurgic şi combinatului hune- să fie şi om mai imensă, mai caz e mult mai grea — se pier­ inţă ?
mente existentă — sc mai adau­ lucru, aprovizionarea ritmică eu de neînţeles acest întreg val do dnrenn. pentru a al'la cauzele plină de miez. Pentru că r. de un om. nu o piesă, un pro­ Tovarăşul Ion Teiu, diceV-
gă de fapt 130 dc posturi ab­ materiale, care au dus la rea­ numc pc rare 1-ani aflat de la transferări pe alte posturi cînd (arc generează aceasta stare foarte uşor sâ spui ,,ne stră­ ducător dc bunuri materiale. tor adjunct la grupul şcolar,
sente nemolivnte lunar. Sâ nu lizarea planului de pregătiri pe maistrul principal de la blocul „combinatul dure lipsă de zeci dăunătoare. Am vrut sâ cu­ duim " şi in l'nnd să nu faci Şi apoi nici modul cum sint propune ca practica elevilor sa
mai vorbim de celelalte aspec­ luna octombrie in proporţie de 2 cuptoare, tovarăşul Valentin de oţclnri. furnalişli, zulari-şa- noaştem cum muncesc diriguiţii, marc lucru pc motivul „ca sint prim iţi elevii de către unii sc desfăşoare acolo unde var
te. învoiri, concedii de boală, mimat 10 la sută. tVdţun Este vorba de topito- motori". după cum nc spunea celelalte cadre didactico ale prea m u lţi" E adevărat, sînt muncitori nu este cel mai ni­ munci diipâ absolvirea şcolii
care au făcut ca numai în lu ­ Intenţia de a rrznh a aceste nd. mai bine-zis fostul topilor, secretarul organizaţiei dc partid şcolii prolcsionalc cu elevii, mulţi elevi, dar eforturile tre­ merit. A te adresa unui copil Este o măsură bună, prin care,
Bcde Zoltan, angajat în data de fără îndoială, elevii se vor a­
na octombrie indicele de u tili­ situaţii a existat. Ea a rămas de Ia cuptoare, tovarăşul Gheor- cum le este insuflată dragostea buie şi d c concentrate tocmai cu cnrc, dc bine dc rău. s-au
zare a fondului dc timp maxim însă in fază d c ... propuneri 4 august 19G9, după absolvirea ghe Moiscsru. Cine acordă aces­ pentru meseria aleasă, cum sc în direrţia cea mai dificilă, a- completat clasele dr furnnlişti, comoda mult mal bine cu locul
disponibil sâ fie realizat doar Chiar unii factori dc conducere şcolii profesionale, şi căruia te aprobări şi în virtutea căror desfăşoară practica in produc­ colu unde sc duce lipsa dc oa­ oţeluri, cu cuvintele : Mă, tu de muncă, cu muncitorii, stind
in proporţie de 92.5 Ia sută. din cadrul centralei sint la i s-a desfăcut contractul de interese ? ţie. ( uin sînt prim iţi dc maiştri meni. te-ai făcut oţclar, cocsar ? nu o perioadă mai îndelungată în
„Dar am avut zile cînd ne-a curent cu toate aceste proble­ munca în data dc 13 septem­ In aceeaşi situaţie sc afla şi şi dc ceilalţi muncitori în m ij­ Io cadrul combinatului side­ e prea fericit, pentru cA ii va mijlocul lor. Vor avea posibili­
lipsit şi 25 la sută din efectiv1* me. S-au m ulţum it însă sâ v i­ brie pentru absenţe. Unde l-am Nicolae Balonoiu despre care to- locul cărora ei intră în perioa­ rurgic fiecare muncitor a re sub îndepărta pentru totdeauna de tatea ca în acelaşi timp să cu­
in tilnit pc Rcdc Zoltan ?
— ne declara inginerul şef. B i­ na pc teren, sâ constate şi... a- pitnrul şef do la cuptorul I, da dc practică şi apoi. (lupa supravegherea sa cîlc un elev. ceea cc sc preconizase că va noască mai bine tainele mese­
— De ce nu aţi mai rămas în riei. sâ îndrăgească locul de
neînţeles se poate vorbi de lip­ tit. Teodor Caramantis. nc dedata absolvirea şcolii, ce condiţii Ic Cu mun* ilorul respectiv sc în ­ putea ti. In acest caz care e
cadrul combinatului, sâ lucraţi muncă, pentru ca apoi să poată
c i s-a calificat nţclai, dai câ io sînt create în combinat şi în n- cheie un contract Pentru rou- optica organizaţiei U.T.C., cu­
în continuare ca topilor ? da dovadă de pasiune, genera­
— Munca e grea Şi-apoi am
La ce folosesc plecat şi din motive de sănăta­ toare de stabilitate la locul dc
muncă şi rezultate cit mai bu­
te. .Sufăr eu plămîniv
Aici. la
ne în producţie.
fabrica de piinc, e mult mai u­ „Sc cerc imperios să fife re­
şor. introduşi maiştrii pe meserii,
— Aţi anexat la dosar certi­ MUNCITORII CALIFICAŢI care sa poată coordona în bune
registrele frumos că grea ? sâ-i poată supraveghea, iar co­
ficat că nu puteţi lucra în m un­
elevilor,
condiţiuni
practica
— Am dus certificat după cer­ piii sâ fie atraşi mai mult spre
tificat, dnr n-au fost luate în învăţarea meseriei şi nu sâ fie
seamă. la cheremul secţiilor pentru o ri­
caligrafiate \ 7 Valentin Călţun ne spunea că c SÂ LUCREZE ÎN MESERIE! ce" — e părerea maistrului
Despre noile Znltan. maistrul
Ştefan Tripşa, şi găsim câ o
un băiat solid, puternic, dar nu
i a plăcut să lucreze. Aceeaşi foarte necesară a se concreti­
za în practică. Se impune ca
Răsfoind agale filele registre­ treburilor. La sfîrşilul trimes­ impresie nc-am făcut-o şi noi. atelierele din şcolile profesio­
lor, dos;:i clor, tovarăşul Dum i­ trului întreprinderea avea fn Acest tînar a preferat să lucre­ nale sâ fie dotate într-o mai
tru lluicţ, şeful serviciului a- stoc 3 91B tone de cărbune caic ze însă intr-o muncă mai u­ prezent lucrează la secţia ter- fara acestuia, care este aportul şita elevului la examen, m unci­ noaşte ea sau nu această pro­ mare măsură cu agregatele ne­
prov izionare-desfaLcrc, ne spu­ a fost livrat abia în luna oc­ şoară. L-au inspâimîntal flăcă­ motchnica. Tot el amintea câ organizaţiei R.T.C. în această torul primeşte o primă. Dar blema ? Sc pare câ nu Condu­ cesare, chiar de către întrep rin­
ne <â din punctul dc vedere al tombrie. Dacă stocul în ( a v iz ă rile şi căldura cuptorului. Nc „unii băieţi cu şcoala profesio­ problemă mun» ilorul intră şi cl in comi­ cerea grupului şcolar cunoaşte derile care vor beneficia de
asigurării locurilor de muncă era desfăcut operativ incâ Sn întrebăm : ce a gîndit el cînd nală terminată şi calificaţi in Directorul grupului şcolar, to­ sia de examinare. Examenul sc acest lucru, dar nu a anunţat muncitorii calificaţi în ace,ste
iu lemn dc mină. exploziv, a r­ septembrie, indicatorul produc­ s-a înscris la şcoala profesio­ meseriile dc Oţclari, furnali.şti varăşul ţerhan Ghcorghc, nc ia. rvim n sc ia. Scriptic se rea­ conducerea ((îmbinatului. si şcoli, pentru ca apoi sâ nu se
mături metalice etc. nu au exis­ ţiei marfă vîndulâ şi încasată nală la aceaslă meserie, cc a au preferat sau nu fost transfe­ relata câ conducerea acestuia lizează totul, dar, practic, prea apoi influenţele pc care Ic su­ mai invoce motivul că elevii nu
tat dificultăţi. Centrala cărbu­ putea înregistra, evident, un ni­ gîndit în orele de practică . in raţi „la cerere" în alte mese­ „a întreprins iniţiativa ca in­ puţin. feră in combinat elevii nu sînt ştiu sâ lucreze pc alte maşini,
nelui Petroşani manifestind n- vel mai ridicat. producţie? A dorit să aibă doar rii mult mai uşoare, iar in pro­ câ înainte tic venirea în şcoală Tovarăşul director adjunct, dihtre eclc mai bune dccit pc cele care se allâ în a-
perativitale faţă de solicitările — La o solicitare suplimenta­ o diplomă în buzunar? Dar d i­ cesul efectiv, dc la gura cup­ a elevilor să fie trimise cadru Ghcorghc Onigu, .şi maistru! Ce se întîmplă cu elevii diw tclierelc şcolii.
minerilor. * ră a beneficiarilor aţi li putut ploma. după cum spunea mais­ torului, au rămas oameni fără didactice la şcolile din jur. ra ­ ţte fa n Tripşa nc spuneau că pâ absolvirea şcolii profesio­ Organele de specialitate tre­
l.:i celălalt pol al activităţii răspunde afirm ativ ? tru l $tcfnn Tripşa. ,.e doar în­ şcoală profesională". re să stea dc vorba eu copiii, absolvenţii sint slab prL'g.îliţi. nale ? buie să analizeze serios pro­
s e n in u lu i — desfacerea — se — Da, pentru că am avut ceputul unei meserii", pe care Problema transferării „la ce­ sa-i atragă la meseriile respec­ ci nu pot lucra pc alic lip iu i Directorul adjunct, tovarăşul blema şi sa tragă la răspundere
eumuh-nzâ insa neajunsuri şi ceva cârbLinc in stoc. dacă nu o practici, e nulă. rere" se pare câ se îngemănea­ tive. sâ le insufle dragostea de maşini dccit culc care există Glicorghe Oniga nc relata că: pe cei vinovaţi dc această si­
deficienţe, îndeosebi lipsă de Facem precizarea câ stocul Un alt raz este şi al lui Sa­ ză cu o alia, aceea a trim ite rii pentru ele. In cadrul şedinţelor In atclierul-şcoală Care c ro­ „atunci cînd absolvenţii vin în tuaţie. Sâ se sudeze mai strins
i iporativ ilate în gospodărirea din septembrie nu s-a acumu­ bin Popa, care s-a calificat ca (Uipâ absolvirea şcolii profesio­ dc consiliu sc discută ca în li­ lul practicii atunci ? Nu are ca combinat le cerem sâ lucreze. acţiunile color doi factori —
.upcrioară a valorilor m ateria­ lat in ultimele 2-3 zile deoare­ nţelar şi acum lucrează la sec­ nale în alte meserii dccît cea rele de dirigenţie şi de preda­ tocmai acest scop, de a comple­ Ei însă sînt slab pregătiţi şi nu uzină şcoală — care să răspun­
le »ilc întreprinderii. Indicatorul ce el reprezintă aproximativ ţia tcrmotchnicâ de la oţclâria în care elevul s-a calificat, u i­ re sa sc urmărească mereu a­ ta cunoştinţele primite in şcoa­ pot sâ lucreze acolo unde-î re­ dă dc pregătirea absolvenţilor,
producţiei marfă vîndulâ şi Sn- 3ă la sută din producţia lunii şi veche, pentru cA această secţie mind fArâ îndoiala o nouă pe­ celaşi scop lă ? Cc fac muncitorii, cum Ii pentru ea aceştia sâ poată in ­
rasatâ ou s-a realizat nici în dacă exista mai mult interes el e „m ult mai uşoară" rioadă dc calificare, in care — Care e situaţia la exame­ urmăresc pc elevii pc (arc îl partizăm. Cauza ? Atelierul şco­ tra cu bune rezultate în p ro ­
luna octombrie şi nici cumulat putea fi desfăcut aproape inte­ — Dc cînd lucraţi la secţia muncitorul nu produce aproape nele dc admitere ? au in prim ire? Se preocupă lii nu e dotat cu cele necesa­ ducţie. Lor să li so adauge un
pc 10 luni. Cauza să rezide in gral. Stocul înregistrat a fost turnătorie ? nimic, in timp ce postul pentru — Elevii se înscriu numai la oi Intr-adevăr de aceştia sau re. Acolo au numai strunguri al treilea factor .şi anume pă­
ncarigurui ca desfacerii produc­ destul de substanţial şi pc luna — De mai mulţi am. care s-a calificat râmine vacant. unele meserii ca : lăcătuşi şi c- nu ? Sau îi p u n mai mult sA dc tip „Rangheţ", ca să luăm rinţii elevilor, care să (ic mui
ţiei ? octombrie. Dar el a zăcut prin — Dc ce aţi preferat sâ tre ­ Din exemplele analizate pt- lectricicni. In toamna aceasta, facă corvezi ? Fină anul trecut un exemplu. Noi, aici îi punem strins legaţi de pregătirea pro­
— Producţia este acoperită cu silozuri In timp ce contractele ceţi la secţia tcrmotrlinicâ şi rrâ acum. reiese câ mulţi ab­ pc cele 250 de locuri ale clase­ existau cinci maiştri coordona­ să lucreze şi pc alte tipuri dc priilor lot Iii. Din momentul în
comenzile necesare pe tot anul, unor beneficiari nn au putut sâ nu lucraţi ca oţclar. mcscrir solvenţi ai şcolii profesionale lor de lăcătuşi şi electricieni, tori rare sc ocupau de practica maşini. Ei nu pot lucra". rare i-au înscris la şcoală, să
o buna parte din ele fiind asi­ fi onorate. Bunăoară, uzinei e- pentru care v-.iţi pregătii ? preferă sâ plece imediat după s-au înscris peste 500 dc candi­ elevilor în combinat Anul a- — Dar dumneavoastră nu vă cunoască şi să-şi asume obliga­
gurate şi pc 1970 — nc spune lcctrice din Gurnbarza nu î — Am terminat liceul şi un absolvirea acesteia in altă par­ daţi. După examenul dc admi­ ccsta numărul lor s-a redus la mai ocupaţi dc aceşti oameni, fi ţiile pe care le incumbă acest
tovarăşul Huicţ. .s-au livrat I 106 tone de cărbu­ maistru m-n Irimis sâ muncesc te Unii pleacă după cîtcva zi­ tere, cu cci rămaşi s-an com­ doi, dai s-ao scos şi aceştia dc bisaţi sâ se piardă pc drum. lucru,
— Cum vă explicaţi atunci câ ne. aici le de muncă în combinat. Alţii pletat clasele dc furnalişti, u- pc schemă Motivul? Nu sr pre­ Credem câ c o datorie a dum ­ Din discuţiile purtate a reie­
la total livrări pc 9 luni aţi — $i D.B.T.A.-ul ne face Cînd l-am întrebat, însă. cinr preferă n cale „diplomatică" : ţelîiri şi zidari-şamotori. ocupau prea mult de elevi, neavoastră. şit câ mni sint multe lucruri de
rămas sub plan cu 4 211 tone? greutăţi, apoi uzina (doctrină a fost acel maistru, a refuzai stau cîtcva luni, sint incorpo­ Considerăm ea şcoala, prin ca- — .Sînt pro.i mulţi Producţia lacul. Pentru înfăptuit cu tur
— Planul de extracţie nu s-a produce curent în funcţie dc sâ răspundă raţi in armată şi. nu sc mai drulesule didactice, combinatul, nu-i suoro vegheau. Poate nici se cero şi atunci ţl dăm und<- trebuie să se in măsuri curo in
realizat ritmic şi din acest mo­ cerinţele dispecerului naţional, Despre absolvenţii de liceu întorc Combinatul duce lipsă prin maiştrii si muncitorii s.d nu puteau. 49-50 dc elevi, răs- pot bura. final să ducă la ai ea stabiliza­
tiv nici livrările nu ou putut la sint un fel dc supapă a sis­ tovarăşul Glicorghc Oniga. (li­ de ci. ţ i totuşi, din col rămaşi, trebuie să-şi coordoneze in aşa pmdiţi în diferite secţii, nu pu­ Dar atunci, nc întrebăm no:, re a cari velur n illfira tc la lo­
ţine cadenţa. temului — argumentează şeful rei tor adjunct cu probleme dc unii se transfera la munci mai l'cl activitatea înrît copiii uccş teau fi supravegheaţi de nn sin­ cu cine vor fi înlocuiţi? Forţă cul de muncă pentru cmc s-nu
Răspunsul este adevărat doar serviciului. personal, spunea câ „cifra a» e» uşoare, sau sini transferaţi »u gur om. Cc sc întîmplă atunci picqălil. E n neecsilaie ce tre­
torn sc ridică la vreo 290 şi ui bună ştiinţă de către cci în tjîi să-şi dea seama, la faţa lo­ cu elevii? dc muncă calificată nu se în-
in parte deoarece realitatea — Din livrările decada le — ev i- cului, că meseriile dc oţclar. tîlncşte pe toate drumurile. buie nem.Grai un "intui ,Y t.ocul
ei sint fondul do aur al < om- drept, pc motivul »ă „nevoile Vâzînd ca munca e grea. că ‘■ir‘» '♦a'hîcliii nu punte li «Iccit
în perioada la care nc referim denţa lor nu este ţinută cu r i­
binulului", dar exemplul de producţiei o cor". furnalist i.şi au frumuseţea lor. E prea putina atenţie li se acurdâ. Cum vor putea fi stabilizaţi acolo — in mie/.nl producţiei.
— denota lipsă dc operativitate gurozitate şi ea atare posibili
şi interes pentru bunul mers al lăţile de interpretare a feno­