Page 15 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 15
B PAG. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI - MIFPCURI 5 NOICM^rij: y o t f [iM W l.J'.WPIIU.W.JUJ.UUJWJjaW--) >gTT.,*r-r BSP»
Prilej de analiză
0 PATĂ PE a activităţii ia
A. S. „Voinţa"
0 ŞTIRBIRE A ATRIBUTELOR B O B P i » ® i i © 0 Deva num ără in rin d u rile
Asociaţia sportivă
Voinţa
sale peste 300 de susţinători
Maî bine de 400 de tineri, atunci cînd stnt num ai între chei o căsnicie pe măsura c la p rim ilo r v e n iţi sau în tîln iţi. © din rin d u rile cooperativelor
in tea mai m arc parte ute- ci şi cînd se împăunează cu selor respective. Să nu acorde atenţie celor care meşteşugăreşti din Deva. Si- 14,30-16,30 - Fotbal.
cişti, elevi ai claselor I X - X I I alura de „cuceritori*. B in e Cred că aceste fete ar tr e Je acostează pe stradă sau )i s & ,v m i s e r ® i t i e a meria şi llia. Dintre succesele Rapid - C»ijul Orodca.
ale Liceului dm Haţeg, s-au înţeles, nu generalizez cazul, bui să ia mai în serios viaţa se adresează cu re p lici ce au sp o rtiv ilo r dc la „V o in ţa " pc îiammijiune dc la Stadionul
Giuleţli ;
alin ia t in careul fo rm a t du dar e de datoria noastră, a fe si cursul ci I A sta ore întregi m ai m u lte înţelesuri. De u ltim ii 2 ani enumerăm : 16.00 Misterul din pe>1e»ă - lilm
pă orele de curs. D iscuţiile telor, să ne dăm seama cui a in fata unei cafele sau a unui m u lte ori însă ele tocm ai a de TITUS OZON vicccam pioni la popice. In 101I0I ,
vii. aprinse, con tra dicto rii u nume acordăm încrederea, ce coniac (ca să pară m ai a tră ceste lu c ru ri le caracterizea orientare turistică, p a rtic i 18.30 Cronico muiicalâ ;
neori, prevesteau interesul cu valoare m orală prezintă cel gătoare) in tovărăşia unor ză dre pt calităţi. panţi la finala pc ţurâ la 19.00 Teleiuinolul de seorâ ;
rare a fost p rim it artico lu l căruia ii facem confidenţe cu „c ra i“ rlc talia lui Nicolac Rus. Consider că aceasta este cea Aşadar, ostâzi etopâ, mai Insucceselor. Numai meciul cu handbal băieţi şi volei fete, 19.30 Tionsfocolor.
„Waşi greşiţi, spre o viată u- sentimentele noastre ! Gheorghp Popa, înan Bnrdcnn. m al m are greşeală pe care scurta (meciurile „U " Craiova — A.S. Armota le va da prilejul locul 111 pe judeţ la cam pio PoDonotltatca ononimului.
şoarâ, aventuroasă*, apărut M are parte din cei despre Gheorghe Rug sau Ion Popa o fac şi pe care în mod sigur Steaua şi FC. Argeş — Dinamo so-şi redreseze coma. intrinrl natul republican de şah. Colaborcniâ scriitorul F.ugon
in ziarul nostru. care 9-a scris sint de vîrsta însemnează de fa p t o r e n u n au făcut-o Ja început şi O tilia Bucureşti au fost amînate), a in.,, marea liniştii. Docâ nu fo B ila n ţu l din care am e x Borbu ocod Şlotan Milcu S
Organizată de către co m i mea şl poate tocmai de aceea ţare conştientă la id ealurile O., M a ria A şi Georgeta B.“ . poi pauza şi pe urma mult aş losesc cum trebuie nici acest pri tras dnteln de mai sus a fost 20.20 Tele-cineniat©co.
tetele U.TC . orăşenesc şi pe M a ria n a C ă ruţiu — clasa a teptatul meci România - Gre lej atunci textilişlii vor ajunge prezentat m e m b rilo r asocia „Apa de ploaie* ;
îm i vin e foarte greu. enorm pe care e im posibil să nu si
liceu, ancheta pe tema .Care IX -a ; „M a ria A. e de vîrsta cia. Pînâ atunci, sa vedem ce la molul întunecot a! clasamen ţiei cu ocazia alegerii noului 22.20 Rolleclo» : „Salvoti moţina
de greu. sâ-i înţeleg. C itind le fi fo rm u la t vreodată, m ă
este părerea voastră ?” se a- mea şi nu pot să ju s tific m en focem azi... tului. consiliu dc conducere al aso Salvării I".
nunţn deosebit de interesan- cele relatate în ziar (ie rta ţi-m i car faţă de ele însilc. talitatea acesteia. Sîntexn in După atîtea insuccese, „ U ” Un meci deschis cred co se ciaţiei, ocazie cu care s-a fă Telcloilelon cotidian de !••«
lâ Lectura artico lu lui, c itit de sinceritatea), am avut mmnen- Consider râ felele trebuie să tr-adevăr aşa de tinere inciţi Cluj are posibilitatea sa cuce va desfăşura la Bucureşti, Intre cut şi o judicioasă analiză n Nedefcu ;
Lucian Guga. secretarul co cei din ju r ne mai pot consi rească. dar greu, ambele puncte Rapid şi Crişul. Giulcştcnii nu a c tiv ită ţii sportive pc ram uri. 22.30 Salonul llleror al TV.
m ite tu lu i organizaţiei de tin e dera încă mici, dar cei 16 ani în întîlnireo cu Farul. Constân- prea sint la valoarea lor, iar Treşedinle al asociaţiei Tiadi(ie. modernitate ti expe*
ret pe şcoală şi comentat de ne oferă totuşi suficientă m a ţenii, sint sigur, vor face lot po crişenii Joaca bine In Capitole, sportive „V o in ţa " a fost ales rîment In croo(io lltetară î
prof. loan Staneiu (îndru m ă tu rita te spre a putea judeca sibilul sa obţină lin egal, aglo- de aceea o surpriza nu e exclu tovarăşul Benjam in Stoic, iar 23.00 Tefejumotul de noapte ;
tor U .T C ) curm ă orice frea Ecouri la articolul „Paşi greşiţi, ce u rm ă ri grave pot avea pen merind opârarea, dar le va li să. ca secretai- tovarăşul Ion Ju- 23,13 Muzică uşoară.
m ăt şi im pune o linişte de- tru noi com p ortări de acest totuşi dificil. I.a fel de dificil mi sr pare şî
sâvirşitâ spre o viaţă uşoară, aventuroasă" gen M a ria abia şi-a dezle Ploieşlenii, cred că vor ciş- jocul nostru cu Politehnica laşi.
Urm ăream reacţia elevilor gat de la gît cravata de p io tiga chiar uşor partida cu Dina pentru că oaspeţii noştri de as
nier şi iat-o pusă in penibila
şi după fizio no m ia feţelor im i mo Bacău deoarece aceasta a tăzi şî-ou regăsit eodenţa şi vin HANDBAL Sănătatea Pădişa —
dădeam cu uşurinţă scama situaţie de-a rid ica din u- fost foorte mult solicitata şi deja cu un moroi ridicol după victo-
de dezacordul .şi oprob riul, de te cînd m i-a m pus şi întreba se gindcasL-â bine la ceea ce îneri la întrebarea şi m ai pe sc parc ca a obosii- Dovadă rîo osupro piteştenilor. pc cînd
condamnarea totală ce le era rea dacă acestea sint sau nu fac. Regretele de m iine sint n ib ilă : .Dacă aî rămas însăr scorul sever de la Constanţa ; noi sîntem după un punct pier campioană judefeană
a trib u ită celor opt „eroi* care fapte reale I Societatea con întotdeauna lirz ii şi ire pa ra cinată. ce vei face ?’’ 4-0. Doar repousul ce va urma dut pe teren propriu. Vom face
mi confundat a trib utele tine tem porană a făcut şi face oşn bile. Pentru noi, cele scrise Dacă m î-ar sta in pu tinţă ii va restabili pe bocouoni. C am pionatul judeţean de urm â. în retur, a cedat îocnl
re ţii cu s p iritu l aventurier. de m u lt pentru noi, incit nu în articolul din „D ru m u l so ca sâ mă adresez colegei mele Un meci echilibrat între pro însă totul sâ uităm acel 1-1 de handbal m asculin a reu în c a m p io n a t echipei $ S Deva.
La capătul lecturii, in rin- * pot concepe ca au rul acestei c ia lism u lu i" sint o lecţie as de la Brad, aş dori sâ-i pun movatele in primo divizie Steagul duminică şi sa cucerim victoria nit in rd i(ia 1 !ir’.f> doar In urm n om ologării rezultatelor
dul tin e rilo r se ghiceşte o ten generaţii — tinereţea — să pră dar reală, pe care ne-o o- doar o singură în tr e b a r e » roşu şl C.F.R. Cluj. Totuşi, indic in meciul cu Politehnica. Avem şase echipe. **>i totuşi s au a fost declarată campioană Ju
siune ridicată C îţiva dintre se poată transfo rm a (fie şi ferâ viaţa însăşi. .M a ria , tu nu vroi sâ te nevoie de victorie ca sa putem înregistrat luprczrnt.âri la deţeană echipa Sănătatea P3-
elevii claselor mai m a ri do num ai pe ici, pe colo) într-n E de datoria noastră să gîndeştl serios la viaţa, la victoria braşovenilor, numai pen pleca liniştiţi In două deplasări jo c u ri — M etalul Nune
resc să si facă cunoscute o p i rugină. Şi c de datoria noas tragem toate în v ă ţă m in te le !.." v iito ru l tâu ?". tru că ou de partea lor terenul. doara, M in e ru l Lu pe ni şi clişa. cu dre pt do participare
niile. Notăm cit maî exact tră, a societăţii şi ju stiţie i, să A d ria n G a v rlltjă — clasa a Corabia campionilor se clatină consecutive, la Constanţa şi la C.F.R. Bim erm Aceasta din la baraj pentru divizia B.
cuvintele lor : e x tirp ă m această rugină". X l- a : .D in capul locului sint de mult timp pe un ocean al Bacău. C lasam entul fin a l
A le xa n d rin a Nemeş — cla- C ornelia A rte iiie — clasa îm p o triv a unor com p ortări ca ...Mai bine de 400 de tin e ri 1. Sănătatea Păclişa )0 9 0 I 704— 150 18
a X l l - a : .A m rămas mai a X-a : .Ia u c u vîn tu l pentru cca pe care au avut-o tin e rii sint atenţi, ascultă şi aprobă 2 Constvuctoriil Ild. 10 8 0 2 208—177 lfi
m u lt decît uim ită aflînd că o că sim t nevoia să condam n pom eniţi in ziar. Energia, c u părerile e xp rim a te în c o n ti .1. M in e ru l Lupeni 10 6 ] .7 140— 174 17
elevă poate coborî nsa de m ult faptele acelor fete care au n- ra ju l. inteligenţa, puterea de nuare şi de Zinuca Bencâu. I- s S. Deva ÎO :t 1 6 170— 195 7
f i i a coborit O tilia O Ea dus o pată pe u n ifo rm a noas muncă şi-n general toate a- G a vrilâ Dubişteanu, Mircea fi. Jiu) l ’ctriln in 2 0 S 201—277 4
este vinovată de ceea ce s-a tră de eleve. S in t şi Ia noi in trib u tc le virslci noastre tr e B o jin , Lucian Guga şi alţii, 6. M etalul Hunedoara 10 i 0 9 129—223 O
in tîm b ln t pentru <â n-a r i liceu (puţine, dar sint) fete buie va lo rifica te in alt mod. care înfierează actele de im o
postai. n-a ocolit şi n-a luptat care cred că trebuie sâ-si La 10 şi 20 de ani poţi f i fo ra lita te sâvîrşite de tin e ri
cn ea insâşi spic a evita un „trăiască" viaţa şi înţeleg s-o lositor şi util societăţii ; e care, deşi la o vîrstâ frage
mediu ea ecl in care îşi „tră facă indife rent cum. păcat să devii un parazit şî dă, au comis fapte incom pa
iau" viaţa (zic viaţa şt înţe A m văzut că ele nu-sj pun să am e ninţi cu infectarea şi tib ile cu ca lită ţile morale şl IUTREPUBEREA PREFABRICATE
leg aventurile), specimene de prea m u lt problema în v ă ţă pe cei din ju ru l tău. ţin u ta etică o tin e re tu lu i nos
tu rii. ennsiderind eă prezenţa Dacă aceşti „Don Juani" tru. Este Intr-ad evăr o lecţie
lin e ri cunoscuţi pînâ şi in ar
hivele instanţelor do judeca în clasă şi-n băncile şcolii e s-nu com portat aşa cum am aspră, dar reală, ale cărei în DIB BETON HKSGARA DEVA
tă pentru fapte ee ştirbesc e im p ortan tă num ai In măsura aflat, de vină sint însă şi fe văţă m inte Ii vor însoţi m u ltă
norm atributele tinereţii noas în care reuşeşti să peregrinezi ude. A titud ine a lor a fost cea vrem e în m unca şi viaţa lor.
tre pînâ la bacalaureat (şi poate rare a creat clim atul. A r fi slr. Sînluhalra nr. ]
şt aici), pentru ca apoi să in bine ca ele să nu dea crezare PETRE FARCAŞIU
M am cu tre m u ra t de seni-
nâtati'a cu care Nieolae Rus . Primeşte înscrieri pentru concursul de admitere. îa
a firm a ; .N c-am plim bat, poa
te găsim o vagabonndâ. o fe forma „ucenicie la locul de muncă" pentru meserîa ;
mele s-o ducem la cameră
lelor. si ('îi de u rit le califică Poole n-aţi fost „operatori prefobrîcate din beton'*
( iiâ deosebire in tre felul m ie
ros rum Ic vorbesc băieţii fe
Se pot prezenta la concurs absolvenţi o 7-8 clase ele
mentare cu vîrsta da pînă la 18 ani îm pliniţi (la 30. XII.
gustul 1969) pe baza următoarelor acte :
- a devei in ţâ de obsolvîre a 7-8 clase sau diploma în
Reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti s-a extins continuu în ul
R A O iO timii oni. Astăzi clienţii sînt primiţi şi serviţi în secţii noi, moder original ;
- certificat de naştere (copie) ;
In Valea J iu lu i an otim pul tate gestionarul m agazinului m ările, lâsînd ca p ito lu l ves ne, asemănătoare celor din noul complex al cooperativei „Pro-
rece vine m ai repede şi plea nr. 1 d in Petroşani, A do lf tim e n ta r m ai spre sfirşivul a- gresuT din Deva, în imoginco de faţă. -certificat medical cu analiza singeîui şî radioscopia
PROGRAMUL I r 6.05-9.30 M u ilco ;l că mai tîrziu. Deja a început Schretcr. Nc-am luat an g a ja n u lu j. Sîntem siguri că in z i Foto : V. ONOIU pulmonară.
O ttunH loţi : 0.30 V'OlO COr l ■ IOr ; 10.10 sâ se instaleze, îl sim t toţi m entul sâ recuperăm ceva din lele urm ătoare afluenţa de
Cou de lim bo germano ; 10.30 P »iic- Informaţii suplimentare precum şl înscrierea - la ser
je m uiicole ; 10.45 C i^icco ; 11.05 Se- lo c u ito rii văii. O am enii au in râm inerea în urm ă Acumulată cum p ără to ri va fi m u lt mm
lecuurn (l<o oporclo ; 11.30 Anjam - trat In febra pre gă tirilo r pen pînâ acum la plan. Facem e- m are decît acum, in octom viciul personal al întreprinderii - zilnic intre orele 7 şî
bl«j I ao (.niece şi d am u n o! Aim o- tru iarnă la toate capitolele.
lei jo».etico ; 12.00 M elodii do N omj fo rtu rî în acest sens dar sin brie. Este un lu c ru ştiut şi 15,15 la Bircea.
Dam ei;.o«J : 12 15 O om co m uncolo; A m făcut zilele trecute o guri, fără cum p ără to ri nu v e rific a t de an i de zile*.
12.3J M elodn populare j 13.00 Rorho- vizită de sezon p rin un ităţile putem ". Dar ncrealizarea cu 6 000 000 Examenele încep în ziua de 8 noiembrie o.c.
j u»aoI ; 13,'C Mic m ogoiîa m u iic o l;
14.10 kodio jcoo lo ; 14.JO Rcciia! G 11- de comerţ cu produse in l-a m cerut, pentru elucida- lei a p la n u lu i pe trim e s tru l la cusiaix! CINEMA
beri Uecaud : 14,50 M u ilco p op u lo iâ ; dustriale din Valea J iu lu i I I I e o realitate. F actorii care
15 2u kodio p u b lic ilo ic ; 15 30 Com- pentru a vedea ce pot oferi
poc'O Jji lăp io m in u ; 16.00 Rodiojur- pot sâ influenţeze sau c h ia r DEVA : Bărbaţii în doplojorc
noi ; 1o.20 C inic Trio H ellenlque j oam enilor la capitolul vesti sâ reducă acest handicap spe I (Ciiiekiaiagiolul ,,PolrloNJ | Să
16 3J Coi'iultaVe Juridică ; 16 40 Din m e n ta r La O.C.I. produse ră s-o facă in ceasul al 12-lea, Un dialog are loc in fie t/olm pi no luni (,, Alto1') ; SîMfc
(e p ciio r.iil Corului R o d lo ie le v iliu n ii : care zi cind m ă opresc in l<IA : Virilele omului (,.Muie>uiu) ;
17.05 Antena tineretului ; 17.30 Mu- Deoarece O.C.L. produse in eu ocazia sărb ătorilor de ia r HUNEDOARA : Memcnlo („Con-
i'co populara ; 19.10 Revislo eco dustriale Petroşani a rămas nă, adică aşteaptă sâ facă in faţa tejghelei de pe strada st>u<ioiur) ; Toiul pentru rl) (,,Elo-
nomico ; 18.30 O melodie pe odre- industriale circa 20 de zile ce nu s-a fă J.enin, din Deva, dincolo de cârn") ; Ale«ondru rol lăiicil ţ! Regionala C.F.Deva]
jo dumneovoejtrd « 15.00 Gateta ra sub plan pe trim e s tru l I II core se află un vinxător a m Ultima lună dc loamno (,,Sido-
dio ; Iî 30 Sop'omino unui mclomon; al an ului în curs cu peste c u t în 3 luni. Se va recupe rurgiinit’') ; CAlAN : In dolce vi
20.05 Toblelo de »eoro : 20 10 Vechi 6 000 000 lei. a lu a t m ăsuri ra ceva, nu-i vorbă. D ar anul bulant. la - jc.llle M I („11 Iunie") ; TU-
em iere popolpie ; 20.20 E m lneiciono; Petroşani are 4 sezoane şi trim e s tru l UI. — Cum daţi castanele ? LIUC; Oelln („Minerul") ; GH£.
20 25 Zece m elodii preterale ; 21,00 de îm b u n ă tă ţire a m un cii sub IAU: Două bilele Io mntineu („Mi Avizeo4â publicul călător despre modificarea mersului tre- 1
Acoiâ Io Eugen Jebeleonu : 21,20 Re- toate aspectele pentru a re c p I cu m inusul s-a suprapus — 10 la leu „ i nerul1’); l»ETROŞ,ANl: Oalado pentru
v.ito jlo g o re lo r ; 21.30 Moment poe cupera din râm îne rile Jn u r peste două din ele. Se îm b ra — Sper ru de astă dată Măiiuta }i Tola din paie (,.7 No nurilor începînd cu data de 6 noiembrie 1969 ora 0,00.
tic ; 21.35 Revuto ţlo gâ re lor ; 22.00 că oam enii mai m u lt in a ju n u l nu moi găsesc miezul us- i iembrie”) j Pagini, din Kumcrov ţi
Rodiojurnol ; 22 20 SooM : 22.30 Pen mă şi a realiza planul anual. Ultima Inno de toomnă („Republi TRENUL 2001 : Copşa Mică
tru m ognetotonul ditnm eovooiU o ; 23.00 In u n ită ţile de îm brăcăm inte rea acestui fenomen, şi păre re v e lio n u lu i care v in e ? cot... ‘ | ca”) ; LUPENI : Corobio „Paiâ- sos. 9,45 pl. 9,47 |
Conceit de ieo«â ; 0.03-5.00 Ejlrodo şi încă lţăm in te se rem arcă a rea tovarăşului Stelian V in li- E xplicaţia — credem ~ tre — Cum s-or brodi. \ rea olbastro" („Muncilorcic") ;
nocturnă. De o săptăm ină tot aşa se j Virjia ingrată („CuituraT) ; 10.4C-Ai Blaj
bundenţa de m ă rfu ri Din lescu, şeful serviciului co m e r buie căutată nu în lipsa de Cavalerii aerului („Minerul") ; ANI- sos. 10,19 pl. 10,22 |
PROGRAMUL It : fl 10 V orlotăţl mo- m ajoritatea u n ită ţilo r (men cial al O.C.L. produse in du s cum p ără to ri de acum ci în „brodeşte" Din „10 la leu" j NOASA ; l-jilrogiul („Muncito
tinole ; 7 00 R odiojurncl ; 7.10 Vorie- ţion ăm aici unitatea nr. 1 te x triale Petroşani, care ne-a răs lipsa de m ă rfu ri care plac şapte arunc. Miezul e uscat, j resc") ; PAROŞENl : Neînţelesul Teîuş sos. 10,47 pl. 11,27 1
to \i m olm ole ; 8.10 Toi înainte j 8.25 tile, nr 5 confecţii, „Rodica" puns : nit poate fi consumat. Iar i („Enorgio") ; PETRUA ; Căsătorie
D>n creol'O corn pocitorului Ludovic ru m p ă râ to ru lu i, de astă vară. om ul dc după tejghea sc \ pripllaî („Munciloiesc"); VULCAN: TRENUL 3002 : Valea Lungă
Feldmon ; 9 00 M unco populară i 9.10 — din Petroşani, de confecţii — ,.Ne dăm scama ce râm i- Căci dacă nu e nsa — mai Sii qctooso nunlă macedoneană sos. 9,58 pl. 10,06 N
C u 't de lim ba germano ; 9,30 Pleio din Vulcan, Lupeni — Braia neri in urm ă avem faţă do ştii ? — s-ar putea crede eâ scuză simjilu : „eu am spus \ („Muncilorcic") ; URTCANI : Co U
corole : 9,45 Pagini dm opera ..Boe plan şi incercăm toLul pentru la laborator, la „Transilva- j medianţii - icriiln I >11 (,,7 No* Lunca sos. 10,11 pl. 10.12 I
ma" de Leoncovollo : 10,30 Anlena şi Lonea), cum p ără to rii sc fondul dc m arfă pentru m a iombric") : OKAŞTlE : Cele trei
tinerelului ; 10.55 M o lo d il populore ; pot aproviziona cu obiecte a recupera din ele cit vom p u gazinele din Valea J iu lu i e n in ‘\ ; nopţi olc uhei Iubiri („Pa
11.15 M uncă uşoare ; 11.30 A ntologie de Îm brăcăm inte pentru toa tea şi pentru a ne realiza sar A spus, n-a spus, nu se i tria") : Preludiu („Elocâro") ; GF.- Micăsasa sos. 10,17 pl. 10,18 I
contemporană ; 11.50 M unco uşooro : supradimensionat. $i, in acest C AGIU-3AI : Impuţcolura ; HA
>2 03 Avanprem ieră colid io n o ; 12,15 te cap riciile sezonului rece. cinile pe u ltim ii! trim estru al raz, D jrecţia comercială ju d e f(te. Am vrea îus<1 srt ştim i ŢEG : Omul cote ualorn milinrdc Şeica Mică sos. 10,23 pl. 10,25 I
Pieie de e jiro d ă : 12.45 Concert de Unitatea nr. 1 textile din Pe anului. In luate unităţile cine-şi perm ite să sa joace ; („Popular") ; ORAD : Un dolar
prînr ; 13,30 Ora ve je lo : 14,03 M u noastre am dus m ă rfu ri din ţeană să-şi spună cu v în tu l la dc-a... castanele coapte, ciş- j
tică uŞooră ; 14.30 M u/eul initru - troşani. ca sâ v o rb im numai ţâunt ji Tandrc|o („Sleouo ro- Modificările rămîn valabile pină la 31 mai 1970.
m entelor vechi ; 15.00 $M nţo la ti ; de aceasta, e încărcată ca un abundenţă, variate, de sezon, capitolul gospodărirea fo n d u lipind astfel tiani in mod j ţie”) ; GURA9ARZA i Omul momen
15.05 Se'ectiunl dm opereta „C onte- pom de iarnă cu m ă rfu ri do oare sâ satisfaeâ exigenţei^ lui rlc m arfă ilic it : tului („Minerul") ; RIA : Călătorie
io MoH ţo " de Kolm am 15 30 M utică L. LARA I
uşoară ; 16.00 R odiojurnol : 16.20 sezon. cum p ă ră to rilo r N um ai că pripită? („lumina").
Cintece populore i 16,40 Pcgm l dm Cu toată această abundenţă vin zâ rilc merg lent. Nu a DUMITRU GHEONEA
operetele Iul Lopei ; 16,55 Sloiul me vem cum părători şi asta im
dicului ; 17 00 M elodii core tlro b o l de m ă rfu ri, e toluşi mic nu
lumea : 17,35 M îine. în em isiunile m ă ru l cu m p ă ră to rilo r care pietează asupra realizării pla
m utlcole ! 17 40 Rodlo publlc.lof© : trec pragul magazinelor de nului. ne devalorizează n u m
18 00 V arietăţi m uticole : 18.30 Cur? ea Cred eâ în aieaslă p e ri
de lim bo germono ; 10 50 V a rie tă ţi eonfceţiî, te xtile si încă lţă tra d ic to rii s-au succedat, unele pentru di- COMBINATUL MINIER
m uncale — contlnuore ; 19.30 M e ri m in te „Degeaba avem m ă r oadă. deoarerr înrâ nu-i prea
diane lirice : 19,50 Noapte bună. co frig. oamenii î*h pun mai în- lgmbqcb o! Arabici m itifica rca, aceluia care fusese „stâpînul
pii ; 20.00 M uiico uşoară i 20,10 fu ri dară nu avem cu m p ă ră deşertului", altele pentru cinstirea acestei
lite ro lu ro tomono şl o»to corală : to ri — remarca po bună drep tii In punct gospodăriile, că
20.35 Arte Irum oaie ; 21.00 Tronim ule R ; ' A . - ' , - r 5 / fig u ri cu totul ieşită din com un a istoriei
de Io Royol E ejllvol H oll din Londra; H n i a t - m -.m--- contemporane. „SUCEAVA"
23.05 Tcdlru serlol ! 23,27 D iicu rl ra Punctul c u lm in a n t al disputei parc sâ-l
re ; 24.00-1.00 S lm foniella de Ion
înscrie cartea dc astăzi „V ie ţile secrete
D um ilrejcu şl Concerl pentru orches Lavvivncc avea din partea gu ale lu i Lawrenee al A ra b ici". A u to rii,
2 vern ului său m andatul dc a care sc concentrează in bună parte asu
tră de eootde de W llhelm Berger. Cu sediul in oraşul Gura Humorului, angajează pen
pro m ite a ra b ilo r independenţa. pra d ife rite lo r aspecte alo v ie ţii p a rticu tru Exploatarea minieră „Leşul Ursului", cu sediul în co
După cum rezultă din „Cei şapte lare a lui Lawrenee. pornesc de la un e muna Ostra. şi Exploatareo Fundul Moldovei, cu sediul în
stîlpi", in tim p cc. identificat. cu pisod dezvăluit dc un anume John Bruee, comuna Fundul Moldovei, următoarele categorii dc munci
viaţa şi aspiraţiile arabilor, organiza u- care l-ar fi cunoscut ineepind din \'J22 p i tori colificoţi :
nireu şi lupta lor îm p o triva tu rcilo r, M a uă Ia moartea sa. P o triv it re la tă rilo r lui — mineri ;
VREMEA Sykcs-Picnt. prin care îşi împărţeai» te ri Bruee. Law renee era un virins, ra re c ă u — ajutori mineri ;
re;» B ritan ic si Franţa perfectau tratatul
ta oameni dispuşi sâ-l flagelezr cu nuiaua
to riile arabe. Această manevră, dc care El insusi. in tr-o scrisoare adresat,ă soţiei — lăcătuşi de mînâ ;
PENTRU 24 ORE I.avvrcncc — r l insuşi o spune — nu era lui Bernard Shaw, citată de autori, vorbeş — electricieni de mină ;
neavizat, l-ar fi a fr r la t totuşi, în cele din te do do rin ţa sa obsedantă de a fi dispre — preparatori minereuri ;
Vrernca »© In gnncio urm ă După căderea Damascului, obiecti ţuit de oam enii pe care-i cunoştea. Fla- — muncitori necolifîcaţi (pentru core se asigură posi
humoojo jl rqlollv coldu'oosu. vul final al m isiu n ii sale — considerîn- celarca l-ar fi eliberat tem porar de obse
TcmpeioluiHe moiime vor h cu du-sc un trădă tor al rauzei ara bilor — el siile s,de. care sint a trib u ite in rai te ’ unei bilităţi de calificare).
prinsa inlre 15 |l 20 grade 'ar Oe osemenea, angajează pentru sediul combinatului
rfUnlmele Intre minui 4 j! 5 gra s-ar fi dus la regele George al V-lca, pen depresiuni psihice, ce l-ar fi n ip rin s după
de Vinlul va ludo 11ob din ioc tru a-i spune că o asemenea p o 'ilirâ nu război. şi exploatările miniere Leşul Ursului, Vatra Dornei şi Fun
forul lud-vcnlc. Dinunea.o, ceoiâ face cinste M a rii B ritan ii. După ce a te r
loeolă Bineînţeles că viaţa particulară sau d u dul Moldovei următoarele categorii de personal tehnic :
m inat „Cei şapte stîlpi", la care a lucrat pă cum o numesc autorii, .seerclă a lui — ingineri mineri ;
între 1010— ÎD'.'I la Paris, Cairo şi Londra, 1 „iw rence prezint,ă un înleres m in or faţă
PENTRU URMĂTOARELE el a dispărut, iar soarta sa a devenit un de rolul său m ilita r şi politie clin tim pul — ingiheri geologi - geologi ;
m ister pentru iumea întreagă. A căpătat războiului, rol pe care el l-a prezentat în — ingineri topografi ;
2 ZILE fel dc fel de co n tu ru ri legenda in ju ru l său, .Cei şapte stîlp i" in tr-o versiune, după li — ingineri electromecanici ;
a a c tiv ită ţii sale din tim p u l şi dc după răz nii reală, după alţii mai m u lt de dome — ingineri preparatori ;
Vreme Irumooîâ }l râco'ootn. boi. După unii biografi, colonelul La w re n-
cu cerul moi muU «cnin Tempe- niul ficţiun ii. — economişti ;
■ oluri Ic m olim e vor oiC'lo mhe re. obsedat dc rfm n şcn ri şi de nevoia po- -^e pare ră argumentele şî rontraargu- — maiştri mineri ;
7 }l 13 grode. Im minim ele in niienţei, nr fi intrat, ea sim plu soUlat eu moniele. m ă rtu riile evocate de apărătorii
tre m inut 5 »i ? grode Vini jloi» numele Boss. in tr-u n regiment ele tancuri, — maiştri preparare ;
din lectorul nord veil'C Dimmeoţo. *r‘i acuzatorii lui Lawrenee trebuie luate*
c6o|â loco Ir apm i!ih -u unitate dc aviatic. în ra re fu dcoecimlalâ sul) beneficiu dc in ven ta r şi — stenodactilograf (1 post).
rca r iu p r iie ;-e’c mai grele După alţii, a- eâ adevărul îstori ■ nu a fost încă restabi Pentru muncitorii calificaţi şi personalul tehnic se asi
r.enlu! . f ntelligcnce Service‘‘-u]ui «ar fi lit- A u to rii „V ie ţilo r scerele ale lui L n w - gură cazoreo in apartamente, mosâ la cantino contracost,
fost însărcinat eu o nouă misiune secretă. renro nI Arabici*1 ii contestă sinceritatea transport gratuit.
Cert r<!c eâ in 103.") Lawrenee moare, sc ci lealitatea, calităţile morale, politice si
spune, in tr-n n .accident de motocicletă. In m ilitare, care nu ar fi decît de domeniu! Pentru muncitorii nccoliflcaţi (ncfomillşli), cazarea în
vîrstâ de 47 ani. legendei In.-hnle dc a Ie da cuvîntul, so cămine, masă la conţine . coiUraccs! şi transport gratuit.
Personalitatea şi rolul jucat de Lawrenee "iiv in e o remarcă. kc.aţii se primesc zilnic de la sciviciul de personal ol
Agerpres combinatului, telefon 416, Humorului şi la crplocta-
Pierdu» r.uf rretben la au făcut ani de a rîndut obiectul a nume-
> * i ra v u l'll D'uv;* 7(10“ , sll- tonse controverse. Păreri şi sentinţe con (Va urma) ii!e m n;e;e moi sus menţionate. j
n»o4 r tc in iipensii, tc lc -
(«ifi nr. I f H I J O . . : ------ -----]