Page 16 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 16
PAC i DRUMUl SOCIALISMULUI - MIERCURI S NOIEMBRIE 196«
m
Cuvîntarea preşedintelui Nixon CONFERINŢA DE PRESA A
privind problema vietnameză COSMONAUŢILOR SOVIETICI
W A S H IN G T O N 4 (Agerpres). situată la mii de kilo m e tri d is pelor americane din Vietnam
Preşedintele N ixon a rostit tanţă de S.U.A., precum şi lip de „progresul tra ta tive lo r de M O S C O V A 4 Coresponden bilitatea u tiliz ă rii concom i In urm ătoarele luni, a con
lu ni seara o cuvîntare ra d io sa vreunui progres la tra ta ti la Paris", de „n iv e lu l a c tivită tu l Agerpres, L. Duţâ, trans tente a d ife rite lo r metale şi tin u a t el, în Uniunea Sovie
televizată în care s-a referit, vele de la Paris ţilo r in a m ic u lu i" şi de gradul m ite : La 4 noiembrie. Ja aliaje, folosite la construcţia tică nu se prevede lansarea
dupâ cum singur a apreciat. Dupâ ce a arătat că pînâ la de pregătire al tru p e lo r saigo- Moscova a avu t loc o confe navelor cosmice. Dupâ rea de oameni spre Lună. Keldiş
,.la un subiect care în g rijo re a 13 decembrie vor li retraşi din neze. Pentru fap tu l că la tra rin ţă de presă a cosm onauţi lizarea sud urii automate, a relevat însă câ Uniunea So
ză profund pe fiecare am e ri V ie tn am u l de sud 60 000 de tativele de la Paris nu s-a în lo r sovietici, p a rtic ip a n ţi Ia Kubasov a efectuat lu crări vietică intenţionează să e
can şi celelalte popoare din în soldaţi, preşedintele s-a refe registrat nici un progres, el a zborul în grup al navelor care im ită operaţii de sudu fectueze, in v iito r. lansări
treaga lume — războiul din r it la pro gra m ul de v iito r al in v in u it cealaltă parte care-şi cosmice „Soiuz-6", „Soiuz-7" ră manuală, ia r Gheorghi Şo- spre Lu nă şi spre planete ale
Vietnam". V o rb ito ru l a recu S.U.A. in Vietnam . UI a decla apără dreptul la libertate şi şi „Soiuz-8*. nin â lilm a t întreaga ope sistem ului solar.
noscut că ..unul din motivele ra t că. in colaborare cu regi independenţă. Kefuzînd cate In c u v în tu l său. acad raţie. M slislav K eldiş a anunţat
profundei d iv iz ă ri existente în m ul de Ja Saigon, a fost ela goric ideea unei retrageri im e M slislav Keldiş, preşedintele A lcxe i Eliseev, care s-a a totodată câ în anul 1970 oa
cadrul na ţiu n ii americane în borat un plan de „v ie ln u m i- diate a tru p e lo r americane, el Academiei de Ş tiin ţe a fla i la cel de al doilea zbor menii de ştiin ţă din Uniunea
ceea ce priveşte V ie tn am u l zare" a războiului, care pre ve a avertizat că în cazul intensi R.5.S, TADJICA. - Combinatul de covoare V,l. Lenin de la U.R.S.S., a relevat câ zbo al său în spaţiu! extrateres Sovietică vor continua cer
constă în fap lul că m u lţi am e de retragerea tu tu ro r forţelor fică rii „a c ţiu n ilo r celeilalte Kairakkumsk dâ în fiecare an 3 milioane m de covoare. rul celor trei nave cosmice a tru, a relevat câ el, ca şi Şa- cetări asupra planetelor şi
ricani şi-au pierdut încrederea (o m b a ta n lc terestre am erica părţi", nu va ezita să recurgă reprezentat o continuare a lalov, nu mai avea atenţia spaţiului eircum tcrestru. pre
în ceea ce guvernul lor le-a ne şi înlocuirea lor cu forţe Ja măsuri „pu te rnice şi efec p ro g ra m u lu i sovietic de stu reţinută de fenomene deja cum şi în dom eniul staţiilor
spus despre politica S.U.A." saigoneze ..p otrivit unui p ro tive". diere pe etape a spaţiului cunoscute, fapt care le-a p e r orbitale.
Dupâ cum au sub lin ia t unii gram dina inte stabilit". El a Solîcîtînd s p rijin u l populaţiei „Restabilirea drepturilor eircum tcrestru cu a ju to ru l mis să lucreze m u lt mai e fi Râspunzînd la o întrebare
observatori, N ixon, încerci nrl re a m in tit <â va fi a p li pe ntru o asemenea politică, navelor dc tip „Soiuz". re cient ol a arătat câ in programele
să e xp lire cauzele şi îm p re cată şi în alte p ă rţi ale N ixon a recunoscut că „u n ii centul e xp e rim e n t servind Încheind conferinţa de p re cosmice ale S U .A . şi ale
ju ră rile in tervenţiei Statelor Asiei doctrina Nixon. care d in tre concetăţenii mei nu sînt legitime ale R. P. Chineze creării. în tr-u n v iito r nu prea să, acad. K eldiş a s u b lin ia t U.RS.S există mai multe
Unite în c o n flictu l vietnamez, constă în furnizarea de n- de acord cu plan ul pe care l-am îndepărtat, a unei staţii o r ca crearea unor staţii o r b i puncte comune decit deose
nu a făcut altceva decit să re iu lo r m ilita r şi economic, ţă ales*. El a dat de înţeles că bitale locuite. Tn acest sens. tale de lungă durată va fi b iri FJ şi-a e x p rim a t co n
pete ju s tific ă rile aduse de ad rile respective urm înd sâ-şi nu va ţine seama de proteste la O.N.U." - în dezbaterea au fost rc/.olvatc sarcini ca realizată în tr-u n v iito r re la vingerea câ colaborarea in
m in is tra ţiile americane a n te asume răspunderea p rim o rd ia şi de opin iile co n tra rii şi a a lita tiv noi. legate de crearea tiv apropiat, pentru aceasta tcrnatio na lâ in dom eniul cer
rioare, precum şi de el însuşi lă în furnizarea oam enilor ne dresat c ritici am e rican ilor ca Adunării Generale s ta ţiilo r orb itale pilotate şi fiin d necesari, dupâ părerea cetă rilo r cosmice trebuie să
cesari. Preşedintele a evitat să re cer încetarea imediată a in de executarea de manevre a lui. mai p u ţin de cinci ani
pentru a m otiva trim ite re a a se dezvolte şi a adus ca e-
comunice term enii în d e p lin irii tervenţiei S.U.A. în Vietnam . navelor cosmice pe trasee Referindu-se la piedicile ca x c m p lu ui rod niciei unei ast
peste o ju m ătate de m ilio n de NEW Y O R K 4 — Cores tă organizaţie, fa p t care im
pro gra m ulu i anunţat, c o n d iţi circum lereslre. Referindu-se re trebuie învinse, preşedin fel de acţiuni cea realizată
m ilita ri am ericani în lr-o ţara onând din nou retragerea tru - pondentul Agerpres. C. Ale- pietează asupra cap acită ţii In experienţele de sudură în tele Academiei de Ştiinţe a do oamenii de şliintâ sovic*
xandroaie, transm ite : A d u n a O N U . de a-şi realiza ţe lu Cosmos, v o rb ito ru l a făcut arătat câ problem a cea mai ticî cu cei din ţările socialis
Divergenţe în rea G enerală a O N U. a înce rile şi obiectivele pentru care cunoscut că s-a realizat su im p o rta n tă este aceea a tâ - te. precum şi cu cei din
Numeroase cercuri işi exprimă put dezbaterile asupra uneia a fost creată. darea oţe lului in o x id a b il sj m îneril om u lu i in spaţiu pen F ranţa FI a a m in tit câ oa
m ai
im p o rta n te
d in tre cele
Reprezentantul Cambodgiei.
conducerea partidului problem e afla te pe agenda sa H u o t Sam balh. luînd c u v în tu l a tita n u lu i, tăierea oţe lului tru o perioadă îndelungată. # menii de ştiin ţă sovietici co-
ol.
Deocamdată, a a fu m a t
in o xid a b il, tita n u lu i şi a lu
lalmrea/.â cu in s titu ţii
spe
dezamăgirea în legătură cu de guvernămînt — .re sta b ilire a d re p tu rilo r le p rim u l la dezbateri, a să cerut m in iu lu i. precum şi p re lu medicii şi biologii, atît cei cializate din d ife rite ţâri ale
gitim e ale R P Chineze la
A d u n ă rii
res
Generale
O N U." A du narea are în fa pingă categoric cel de al d o i crarea unor m ateriale neme sovietici cît şi americani nu lu m ii, p rin tre care cu obser
talice.
sînt unanim i în pă rerile lor
vatoarele din Marca Britanic.
ţa sa un proiect de rezoluţie
politica S. U. A. în Vietnam indian prezentat dc un g ru p de state, lea proiect de rezoluţie, iar Unul din p a rtic ip a n ţii la în p riv in ţa fa p tu lu i dacă o Totodată Keldiş a evocat co
C hina să fie lăsată sâ-şi o cu
D E LH l 4 (Agerpres). — P ri între care şi R om ânia P ro pe locul ce i se cuvine in experienţa de sudare în spa m ul sc poate afla lu ni de zi la bora rea d intre Uniunea
mul ministru al îndiei, Indira iectul subliniază câ re s ta b ili ţiu. cosmonautul V aleri K u - le sau chiar un an. în stare
W A S H IN G T O N A (Agerpres) clin Vietnam ", a subliniat Ga nrl hi, a adresat preşedintelui rea d re p tu rilo r le gitim e n lr O N U. în calitate de stat f o n basov, a su b lin ia t câ au fost de im ponderabilitate, fără ca Sov ietică sî Statele U n ilc a te*
Cuvîntarea rostită luni seara ră „această e n u n ţa re tre Partidului Congresul Naţional K I*. Chineze la O N E * este o dator al acestei organizaţii. aplicate m clode de sudură, aceasta să dăuneze sănătă A m e ricii în efortul ile dc
de preşedintele N ixon a stîr- buie să dea un nou im bold Indian, S. Nijalingappa. o scri măsură indispensabilă pentru „N ici o problem ă in te rn a ţio care trebuie să asigure po si ţii. cucerire a Cosmosului.
nit v ii reacţii în S.U.A., unde e fo rtu rilo r noastre pe ntru a a soare In rare. dupâ cum rela apărarea p rin c ip iilo r Cartei nală. în speria) p riv ito a re la
numeroase cercuri şi-au e x p r i duce un n u m ă r eît mai mare tează agenţia Press Trust of In N a ţiu n ilo r U n ite şi cauzei pe Asin, nu poate fi rezolvată fă
mat dezamăgirea faţă de lipsa de am ericani la W ashington. dia, îl acuză de încălcarea re care organizaţia trebuie s-o ră pa rticiparea R P. Chineze".
oricăror in d icii precise p riv in d Persoanele ce nu erau hotâri- zoluţiei privind unibitea parti servească p o triv it Cartei. Se Reprezentantul A fg a n ista
in te nţiile adm in istra ţiei de a te să vină vor fi aeum con dului, adoptată la 25 august de cere A d u n ă rii Generale să re nului. M o h a m rd H a k im A ry -
pune capăt războiului d in V ie t vinse că singura cale ce poate către Comitetul de lucru, organ stabilească toate d re p tu rile bui. a su b lin ia t hotârîrea ţâ u
nam. avea vreun rezultat este să de conducere al arestei form a C hinei şi să recunoască re p re rii sale dc a c o n trib u i la e fo r Misiunea navei spaţiale Jpollo-1 2
tu rile ce se depun pe ntru ca
Senatorul George McGovern sosească aici". ţiuni politice de guvernămînt. zen tanţii g u ve rn u lu i acestei repreze ntan ţii R. P. Chineze,
a declarat că preşedintele „ u r Sam Brovvn, m em bru coor De asemenea. Indira Gandhi a ţâri dre pt sin g u rii reprezen s in g u rii reprezentanţi legali
mează aceeaşi veche politică donator al „C o m ite tu lu i pentru caracterizat hotârîrea preşedin ta n ţi le g itim i ai Chinei, p re ai acestui m arc popor, sâ-şi
discreditată, care a dus la uci un m o ra to riu în V ie tn a m ", o r telui partidului dc a exclude cum şi să hotărască exp u lza ocupe locul ce li se cuvine,
din Comitetul de lucru trei rea im ediată a delegatului
derea a 40 000 de am ericani". ganizatorul d e m o n stra ţiilo r de a iît în O N U. cit şi în toate Pentru Charles Conrad şi Pentru ..A p ollo-11", care a fla tâ la a p ro x im a tiv 000 do
E xp n m în d u -şi insatisfacţia la 13 octombrie, a spus : „Este membri, cunoscuţi pentru spri ciankaişist din organizaţie şi celelalte org an izaţii şi orga A la n Bean, care, îm preună vea dre pt obiectiv realizarea m elri de punctul prevăzut
jinul lor faţă de poziţia prim u din toate organism ele sale.
faţă de cuvîntare, senatorul cla r pe ntru acei d intre noi ce nisme in ternaţionale. cu Hichard Cordon, form ea aselenizării şi reîntoarcerea pentru aselenizare, pe îun
A lb e rl Gore, m em b ru al Co se opun războiului eâ trebuie lui ministru, drept un „act ile unde ocupă în mod ilegal lo Delegaţii Japoniei şi Noii ză echipajul navei spaţiale pe P âm int. acest fapt a c o n dul unui crater adine de a
misiei senatoriale pe ntru a fa să continuăm acţiunea noas gal care contravine statutului cul R.P. Chineze. Zeelandc au recom andai A d u „Apollo-12~, prevăzută a n s titu it un succes. Acelaşi lu proape 30 de metri. Una d in
pa rtidu lui’*. In scrisoare se re
cerile externe, a declarat că tră*. levă câ o seric de membri ai Un g ru p dc delegaţii, in nă rii Generale să re a firm e lansată in direcţia L u n ii la cru nu mai este însă valab il tre princip alele sarcini a ic
..nu există altă alegere decit + Comitetului de lucru desfăşoară fru n te cu cea a .Statelor U n i m oţiunea din an ii tre cu ţi p o H noiembrie, sim pla aseleni pentru „A p o llo -1 2". m isiu n ii lor constă în reru
te. a in trodus şi Ia actuala se
ca Comisia senatorială să în- S A IG O N 4 (Agerpres). — „o campanie de calomnii" îm siune un proiect de rezoluţie tr iv it căreia este vorba de „o zare nu mai este satisfăcătoa Marea F u rtu n ilo r, unde u r peraroa camerei de tele vizi
tercc să con tribu ie in mod Pentru numeroşi m ilita ri ame potriva prim ului ministru şi a care în esenţă este m enit să problem ă im p o rta n tă ", ceea re Spre deosebire de prede mează să fie în fă p tu ită a une şi a a lto r instalaţii a!e
constructiv la găsirea unei po ricani din V ie tn a m u l de sud, adepţilor săi, cu sprijinul di îm piedice din nou A dunarea ce înseamnă câ pe ntru adop cesorii lo r — Neil A rm stro n g doua debarcare a o m u lu i pe acestei sonde, pentru a fi
litici de pace". Senatorii .Jacob « arc nu ascultat cu nerăbdare rect al preşedintelui partidului Generală să lichideze un grav tarea oricărei rezo lu ţii de na şi Fel w in A id rin — care au Lună, este o regiune mai ac studiate în vederea consta
In vi t s şi A llc n Crnnston au la tranzislonrcle lor discursul care participă, de asemenea, la anacronism ce se m anifestă tură să m od ifice reprezenta aselenizat la 20 iu lie în M a cidentată deeît Marea L in iş tă rii efectelor acţiu nii m e d iu
.subliniat, la rin d u l lor. că preşedintelui N ixon. în spe această acţiune. în activitatea sa prin refuzul rea actuală a C hinei in rea L in iş tii, ei trebuie să e- tii. Zona de aselenizare este lui selenar «asupra lor.
N ixon nu a spus nim ic nou ş; ranţa a n u n ţă rii unei retrageri Relcvind necesitatea convocă de a recunoaşte m a re lu i po O N U. este nevoie dc o m a lectueze la io noiem brie p r i acoperită pe distantă dc c îţi- Pentru înlă turarea oricăror
de ncrea ,.ci sînl dezamăgiţi". grabnice a tru p e lo r S.U.A din rii de urgenţă a unei sesiuni por chinez d re p tu l dc a-şi t r i jo rita te de două tre im i din ma „aselenizare la \ punct va k ilo m e tri de în ă lţim i care surprize. N A S A c\ recurs1 la
..Noul comitet de m obilizare această ţară. cuvîntarea nu a r Comitetului pe întreaga In m ite re p reze ntan ţii în aceas voturi. fix ". De succesul acesteia de ating aproape 100 de m etri. înlocuirea şi roprogram arca
peni i ii încetarea războiului din satisfăcut aşteptările P o triv it die a Partidului Congresul Na pinde v iito ru l m isiu n ilo r „A - C h iar dacă astronauţii nu com p iite ru lu i de la bordul
V ie tn a m ", rare va organiza în- agenţiei UPI. Todd Weber, vi ţional Indian, prim ul m inistru pollo", deoarece începînd cu v o r reuşi să atingă aceasta m od ululu i, pentru a evita
ire Kt şi t5 noiembrie, la W a nul d intre m ilita rii solicitaţi subliniază că nu poate ignora „A po lio -13 ", aselenizările u r zonă, ei vor putea totuşi sâ suprasolicitarea acestuia, iar
atacurile lansate de diferiţi l i
shington. m ari de m onstraţii de sâ-şi expună părerea, a decla deri ai partidului împotriva po Noul guvern al Turciei mează să aibă loc în zone din aselenîzeze. da r nu vor mai Conrad, pilo tu l m od ululu i,
protest îm p o triva in te rven ţiei ra i : „Preşedintele nu a făcut ce în ce mai accidentate, din trebuie sâ preia com.anda
S.U.A. în Vietnam , a dat pu- nici o declaraţie pozitivă şi nu liticii guvernului, precum şi in ce în ce mai m ici şi mai greu putea sâ ajungă la epava son m anuală încă de la a ltitu d i
diferenţa altora faţă de proble
M ir i'. f 'iii o declaraţie in care s-a angajat să pună capăt răz A N K A R A 1 (Agerpres). — i-a adus de altfel victoria la de atins. dei lunare „S u rve yo r III" , a- nea de 2 100 m elrî.
mele a căror rezolvare necesită
afirm ă : ..Este regretabil că boiului. Totul a fost un mare L a A n k a ra s-a an unţat câ noul recentele alegeri generale Referindu-se Ja acest as
urgenţă. Cererea m ajorităţii
preşedintele răm îne aşa de r i zero*. E xprim în du -şi dezamă m embrilor Comitetului pe în guvern al T urciei, con stituit la P o triv ii acestui program, gu pect, directoru l m isiunii ,.A-
gid în refuzul său de a ascul girea. Stephen Johnson a a ră treaga Indie a Congresului Na 3 noiem brie, va prezenta la 7 v e rn u l intenţionează să m od i po llo-I2", Chesler Lee. a de H U N T S V IL L E 4 (Agerpres). — A d m in is tra ţia n a
ta glasul poporului american. tat la rin d u l sân : ..In general no ie m brie program ul său A d u fice anum ite prevederi ale ac clarat câ Neil A rm s tro n g şi
ţional Indian, de a fi convocat ţională pe ntru problem ele aeron auticii şi cercetarea
Ted Johnson, un lid e r al „N o u nu cred că preşedintele a dat acest organism care elaborează n ă rii Naţionale. In tr-o decla tualei con stituţii în sensul re K d w in A ld rjn au aselenizat sp a ţiu lu i cosmic (N.A.S.A.) a e xp e rim e n ta t Juni. la
lui ( o m ile l de m obilizare ascultare p ă re rilo r poporului raţie acordată presei, actualul ducerii prerogativelor p a rla în tr-u n punct aflat cu 8 km
politica generală a partidului, ce n tru l spaţial de la H u n ts v ille (A labam a) m otoa
pentru încetarea războiului american". pre m ie r Sule.vman Dem irel a m e n tu lu i şi s p o ririi d re p tu rilo r la vest şi cu L6 km la sud,
corespunde întru totul statului rele rachetei „S a tu rn ” , care în anul 1071 va propulsa
şi intereselor partidului — sc relev at câ etapa care începe cu p u te rii executive, precum şi faţă dc zona stab ilită in iţia l. spre L u nă nava „Apollo-18'*. Funcţionarea m otoare
anunţă
noua legislatură se
lor a d u ra t iI2fi de secunde, tim p u l reglem entar pen
subliniază în scrisoare. „deosebit de im p o rta n tă " în suprim area funcţiei de senator Eroarea s-a datorat dereglă tru experienţele dc sol. T o tu l a decurs norm al.
com p uteru
r ii tem porare a
pe viaţă. Se preconizează, de
Pe de altă parte, in urma di
CAZUL JINICHHLLO“ conducerii partidului de guver- viaţa naţională a ţârii. El a asemenea, reorganizarea apa lui de la bo rdu l m od u lu lu i, 1971, va transp orta pentru p rim a oară un „ m in i-
„A p o llo -1 8 ” , pre văzut sâ fie lansat în no ie m brie
vergentelor apărute in
sinul
..emoţiei" lui A rm stro n g p ro
da t asigurări câ guvern ul va
ra tu lu i de stat pentru a-1 face
59 nămlnt, care s-au concretizat in continua pe plan in te rn efo r mai economicos, mai operativ vocate de constatarea acestei je e p ” lunar. Este vorba de un m ic Land Rover, care
desfăşurarea unor reuniuni se tu rile pentru a consolida şi şi mai eficient. Pe plan extern, defecţiuni, precum şi fa p tu lu i va p e rm ite astro n a u ţîlo r sâ se deplaseze pe s u p ra
NEW YO RK 4 (Agerpres). să fie in atenţia presei şi o- parate ale Comitetului de lucru extin de realizările din u ltim ii accentul va fi pus pe necesita câ el a „ p r iv it" p rin hublou faţa Selenei cu o viteză de d6 k ilo m e tri pe oră. pe
prea tîrziu pe ntru a mai p u
pa tru ani. In lin ii m ari. noul
Guvernul am erican a sujms juntei publice internaţionale. al partidului (una condusă de program are la bază. dupâ tea p ro m o v ă rii unei p o litici: tea executa manevrele ma o rază de 8 k ilo m e tri fa ţă de punctul de contact
de |
Indira Gandhi şi cealaltă
Acest vehicul va f i con stru it la H u n ts v ille sub su
unui tribunal fed era l din Agenţia ANSA informează că preşedintele partidului), prim ul j cum relevă agenţia „A n a to lia ", de pace. generată de interesele nuale de aterizare în zona pravegherea la i W e rn e r von Braun, d ire cto ru l ce n
tsronklyn dosarul privind a M inichiello a fost vizitat luni ministru a hotârît să ia o serie pro gra m ul electoral al P a rti naţionale, de dezvoltare a re fixată. tr u lu i şi pă rin te le rachetei .S a tu r n " .
cuzaţia dc p ira te rie aeriană la închisoarea „Regina Coeli" de măsuri. | d u lu i D re ptăţii, program care la ţiilo r cu toate ţările.
fi răpire, întocmit îm potriva de pidecătoru l de instrucţie,
lui Kafaet Minichiello, care care i-a luat un nou intero
suplă mina Ircculâ a deturnat gatoriu. Deocamdată, în trebă
avionul. cunij>anici T.W.A., o- rile judecătorului şi răsjnin- nu m ăr dc 2 350 000 locuitori ra t specialistul cardiolog „Cercetările întrep rinse
bliqiml juloţii să aterizeze, surile lui M inichiello n-au In ju r u l Varşoviei, a cărei vest-german B e rth o ld Kern. pînâ în prezent în la b o ra to r
după patru ..escale tehnice", fost date jniblicităţii. Se ştie CURIER • populaţie se va c ifra la d ire cto ru l Societăţii in te rn a — a de cla rat prof. J a rre tt —
la Roma Ju riu l acestui f rî- lotuşi că judecătorul de in 1 550 000 dc locuitori, vor fi ţionale pe ntru combaterea au dem onstrat câ v iru s u l P o triv it con statărilor
bunal va începe astăzi strucţie a cerut noi am ănunte construite m ari centre in b o lilo r de inimă. descoperit se dezvoltă uşor făcute de experţi, anual,
miercuri audierea a a p ro x i j>ent.u a jmtna stabili dacă dustriale şi oraşe satelit In urm a cerce tă rilo r sale, şi în ţesu tu rile umane. Cu lo cu ito rii R. F. a G e r
mativ 12 m artori oculari, in cam jnn la meniul acuzatului dr K e rn a ajuns la conclu toate acestea, a a firm a t el. m aniei au de în fru n ta t
clusiv a unuia dintre piloţii necesită supunerea sa de ur- G E N E V A 4 (Agerpres) — P O P U L A Ţ IA G L O B U ♦ O * zia câ orice atac de cord îşi nu există nici o dovadă câ un «aer ce conţine ap ro
avionului răjut. Pînâ la sfâr f/enţă unui exam en psihiatric. L U I P A M ÎN T E S C va spori In v iito r ii ani în medie Subsecretarul de stat a! are originea în defecţiuni leucemia este o boală infcc- x im a tiv 2 milio.ane tone
şitul săjdăminii. p u iu l ta Minichiello a cerul ju d ecăto cu 2.1 la sulă, atingînd cifra dc 4 934 000 000 persoa S.U.A., E llio t Riehardson, a ale m uşch iu lu i din partea ţioasâ". praf. 4 m ilioa ne tone
trebui să-fi încheie audierile rului să-i ajirobc o intilnire ne in 1985 — se arată in ra p o rtu l secretarului gene sosit la B ruxe lle s pe ntru a stingă a in im ii, şi, în conse Noua descoperire este a- an h id rid ă sulfuroasă şi
6 m ilioa ne tone dc oxiid
şi să emită un marulal de pu cu avocaţii săi, precum şi ral al O N U . , supus dezbaterilor Comisiei O N U pa rticipa la o R E U N IU N E A cinţă. un tra ta m e n t p o triv it prcciatâ ca fiin d de o im de carbon.
nere sub acuzare, astfel in prim irea in închisoare a u pentru populaţie, ale cărei lu c ră ri au început la Ge C O N S IL IU L U I N.A.T.O., ca al acestuia ar evita o m are portanţă m a jo ră în ce p r i In cad rul cam paniei
cit, im ediat dupâ. aceea, l)e - nor ziare am erican e neva. re va începe m ie rc u ri in ca parte din accidentele c a r veşte lupta îm p o triv a cance dc luptă im p o triv a po
partameut ut de Stat al Tot ANSA in form ează că R a portul menţionează câ creşterea n u m ă ru lu i pita la belgiană. în tru n ire a , diace ru lu i. ea putînd duce la p u lu ă rii acrului, la Duis-
S.U.A. sd înceapă procedura luni dim ineaţa Minichiello a populaţiei, se daloreştc în special longevităţii. Dacă care are dre pt scop p r in c i ♦ O # nerea Ia punct a unui vac burg a fost pusă in
privind cererea de extrădare fost. trezit în celula sa de un pînâ la jum ătatea secolului trecut, durata medie a pal pregătirea sesiunii „In lum ea de azi, în care cin antileucem ic. fu n cţiu n e o uriaşă ca
a lui Minichic/lo, arestat în agent al închisorii care i-n v ie ţii unui om nu depăşea 35 de ani. la începutul se C o n siliu lu i m in is te ria l al con flictele sînt numeroase şi meră de televiziune cu
prezent de poliţia italiană Jnmînat o telegram ă din par colulu i nostru aceasta era de 45— 50 ani, iar în 1963 N .A .T O . fixa tă pentru de pacea nu a de venit o c e rti ♦ O * două obiective. unul
Agenţia Reutcr relevă că tea tatălui său, Luigi A nto ca a atins chiar 69—71 de ani in reg iu nile dezvoltate cembrie. se distinge de re u tudine, E T IO P IA DUCE O In P akistanul de est a pentru zi şi altu l pentru
acuzaţiile form u late îm potri nio Minichiello. în vîrstă de ale lu m ii In raportul său. U T h a n t scoate in e v i n iu n ile obişnuite ale Consi P O L IT IC A DE N E A L I N I E fost semnalată o E P ID E M IE noapte, care, pe o d is
va Iul M inichiello dc către HO de ani, prin. care ii face denţă. de asemenea, câ ten din ţe le m oderne de u rb a liu lu i (la care iau parte doar RE ŞI P R IE T E N IE CU DE H O LE R A , care a afectat tanţă de 10 km. înregis
autorităţile italiene pot d u cunoscut că doi avocaţi ita nizare nu au precedent în istorie. In 1960. conchide rep rezentanţii perm anenţi), T O A T E Ţ Ă R IL E " — a de m ai ales regiunea Radkska- trează toate em a na ţiile
ce fa pronunţarea unei sen lieni s-au ojerit să-l ap ere în ra p o rtu l, o treim e din populaţia lu m ii trăia deja in p rin tr-o pa rticip are a unor c la ra t îm păra tul H a ilc Sc- Icy. In u ltim e le trei săptâ- de fum. gaze şi pr«M.
tinţe dc închisoare pe 34 de m ad gratuit. I,uigi Antonio m a rile centre urbane. personalităţi de un grad d i lassie, cu p rile ju l celei de-a m îni, în această regiune Sursa o dată localizată,
ani Abia dupâ ispăşirea a - Minichiello a cerul, dc a s e plom atic mai im p ortan t. 39-a an iversări a înco ro nă rii s-au înreg istrat 300 dc ca un „tun ra d a r" pc bază
eeslei pedepse r/ ar urma. m enea. autorităţilor italiene ♦ O * sale. El s-a p ro n u n ţa t pen zuri de holeră, în urm a că dc raze laser, re p ro d u
grabnică,
pot rit it jurisdicţiei italiene, jiermisiunea de a-şi vedea tru o rezolvare paşnice, «n rora 124 dc persoane şi-«!u ce intensitatea em ana
prin m ijlo a ce
să fie judecat şi condam nat cit mai repede fiul. „Kste a- PESTE 3 500 DE M IN E R I P O L IŢ IA I T A L I A N A A problem ei vietnameze şi a p ie rd u t viata. A u to rită ţile ţiilo r de gaze pe un os
în S.U.A., în cazul cînd c er e pehil pe care îl lansează un din pro vincia sud-corecanâ A R E S T A T in apropierea crizei din O rie n tu l A pro piat. au lu a t măsuri excepţionale cilograf.
rea de extrădare va fi a d m i băl rin iată, o spus el. un Rezultatele analizelor Kensan A U D E C L A R A T frontie rei cu E lve ţia trei S uveranul Etiopiei a con in vederea localizării şi e ra
pcrso.nnc asupra cărora sc n-
să. m uncilor cinstit, care timp efectuate asupra mos G R E V A , revcn dicind m ajo- fla u 50 dc ta b lo u ri furate, damnat. totodată, politica de d ică rii acestei epidem ii.
+ de peste 40 de ani a lucrat în trelor lu na re recoltate rare.i salariilo r, care, p o tr i apartheid din A fric a de sud.
ROMA 4 (Aoerpres) — m inele de cărbune din S.U.A., la 20 iu lie in M area L i v it agenţiei ACTC. nu a- valorînd peste 240 000 de do ♦ O #
lari. T a b lo u rile
parte
fac
Căzu? „ M inichiello", care a a condus 52 de ani cam ioan e niştii. de către astro eopcrâ in prezent nici m ă d in tre cele 256 de lu crări
făcut at/la 7divă la sfirşitul şi au tom obile fără să fi făcut n a u ţii Neil A rm strong r a r un sfert din m in im u l dispărute cu 10 lu ni în u r M a rţi a fost lansat în U W a s h i n g t o n 4 (Agerpres). — c o m i s i a p e n
săptămânii trecute, continuă un singur accid en t". şi Edvvin A ld n n . par sâ necesar de trai. M u n c ito rii mă d in tr-o colecţie p a rtic u niunea Sovietică satelitul TR U C E R C E T A R E A C A U Z E L O R C R IM I N A L IT Ă Ţ II,
con firm e IP O T E Z A CA protestează, dc asemenea, lară din L iv o rn o şi ele a a rtific ia l al P â m în tu lu i creată de fostul preşedinte al S.U.A,, Lyndon Joh n
L U N A ŞI P A M Î N T U L îm p o triva re fu zu lu i a d m in is pa rţin unor maeştri italien i „COSMOS - 308". S atelitul son, dupâ asasinarea senatorului Robert Kennedy, a
A U C O N S T I T U I T traţiei m in e lo r de a «achi din secolul trecut. p rin tre osie destinat cerce tă rilo r dat p u b lic ită ţii un ra p o rt în care arată câ anii '60
C ÎN D V A O P L A N E T A ziţiona u tila je le necesare care C io va n n i Faltori. cosmice în co n fo rm ita te cu vor fi pagini sum bre în istoria Stîitelor Unite. Ra
U N IC A , a declarat lu n i secu rităţii m uncii, fapt carp pro gram ul an un ţa t anterior. portul am inteşte câ. în u ltim ii şase ani. trei perso
face ca accidentele din m ină T ra fic a n ţii aranjaseră sâ A pa ratele instalate la b o r
dr John Kccfe. cercetă sâ devină tot mai frecvente le vin dâ unor persoane din n a lită ţi politice im p o rta n te au căzut victim e ale asa
tor al N A S A Din a- Elveţia, în apropierea g ra du l sate litului funcţionează sinatelor p o lit ic e : preşedintele .John Kennedv. fra
ceastâ planetă Lu na s-a niţei, da r au căzut in capca norm al. tele acestuia, Robert, şi lid e ru l populaţiei dc culoare.
♦ O * ♦ O * M a rtin L u th e r King.
desprins in u rm a unui na p o litic i italiene. care. Atm osfera politică din ţară, subliniază raportul,
In Grecia şi-au făcut apa
cataclism cosmic Astfel, C e ntrul de greutate «al p rin tr-u n o fiţe r deghizat in riţia P R IM II F U L G I DE răm îne încordată, iar pericolul dc a deveni victim e
s-ar putea explica de no ilo r P L A N U R I DE S IS T E cum părător, a organizat o Z A P A D A Colinele ce în ale un ui asasinai po litic este asa de maro încîl Co
M A T IZ A R E A C A P IT A L E I ambuscadă Se speră ca de
ce a tit Lu na cit şi Pâ- conjoară localitatea Kasto- misia recomandă preşedintelui şi v iito rilo r candidaţi
R P PO LO N E i! constituie la cei trei italieni arestaţi
la această fu n cţie sâ-şi reducă, pe cit este posibil,
m in tu l nu conţin m eta intenţia de eonlopirc «a V a r sâ sc obţină re la ţii şi în le ria. situată în nordul ţării, a p a riţiile publice. Comisia recomandă, de asemenea.
le preţioase în s tra tu ri şoviei cu oraşele apropiate gătură cu restul ta b lo u rilo r au fost acoperite, noaptea Congresului sâ adopte o legislaţie specială in acest
Aceste p la n u ri prevăd lic h i furate trecută, cu p rim u l strat dc
le de la suprafaţa scoîîr- zăpadă din «-inul acesta. sens şi sâ im pună lim ite pentru deţinere,! de arme
darea d is p ro p o rţiilo r clinlre
ţei lor, precum şi faplul ♦ Q * de foc.
nivelu l dc trai al lo c u ito ri
câ, după dalele o b ţin u lor din capitală si al acelo „ A G IT A Ţ IA E X C E S IV A O echipă de ccrcelâlo ri
te, Luna s-ar fi form at ra din oraşele şi «aşezările si lipsa u n n odihne cores b rita n ici dc la Universitate,!
R.P, POLONA. Fabrica „Chemostal” din Skierniewico, pro d in lr-u n corp extrem in vccina lc Pe o suprafaţă punzătoare D A U N E A X A din Glasgow, condusă de
vincia Lodi, produce aparate şi echipament pentru fabricile de de 3 500 km pă tra ţi va fi M U L T M A I M U L T S A N A - pro f W illia m Jarro it, a des
dc .ca ld ". T A Ţ H I N I M I I umane d c ril coperit un V IR U S CARE
îngrăşăminte artificiale. creat un organism funcţio oboziuile«n sau un m arc con P R O V O A C Ă L E U C E M IA la CURIER •
nai unic. caic va reuni un ţin u t de co le ste ro l1, a decla pisici, ciini şi porci.
TIPAR U L: întreprinderea poligrafică Deva.
14 065