Page 17 - Drumul_socialismului_1969_11

Trimestrul I V - hotărîtor pentru înfăptuirea
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VÂ!
Jtoliotecâ u . .
S A U o t o , „
sarcinilor econumice

IN D U S T R IA L E M N U L U I

sâ devină o ramură

dinamică, eficientă

sub o firm ă comună, a fostelor
In d u stria le m nu lui a fost
în tre p rin d e ri forestiere din j u ­
pinâ nu de m u lt una din ra m u ­ Ing. CORNELIU FULGA
rile în car e s-au m anifestat cu director general al Combinatului deţ şi nici o revenire la mai
pregnantă efectele negative ale vechea direcţie regională, ei
cen tra lism u lu i excesiv, tutelă­ de exploatare şi industrializare a reprezintă o schim bare calita­
lemnului Deva
r ii m ăru nte şi alto r form e pe­ tiv ă structurală. A u dispărut
rim a te de conducere, p la n ifi­ verigile interm ediare de con­
ducere existente pînâ acum —
care şi coordonare Pentru a­
ceasta s-a p lă tit un trib u t sub­ în rfn d u l celor mai dinam ice în tre p rin d e re — trust te rito ­
stanţial, concretizat ani la rînd şi eficiente ra m u ri ale econo­ rial — direcţe generală — m i ­
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în îndeplinirea sarcinilor de de exploatare si in d u stria liza ­ n in d u -i largi competenţe, a tri­
reve-
miei naţionale.
nister — com b in atulu i
în sinuozităţi şi in ce rtitu d in i
C o m bin atului
Constituirea
bu ţii şi răspunderi in condu­
plan. in tr-o eficienţă economi­
cerea. coordonarea şi p la n ifi­
că redusă
în acest nou cadru organizato­
A nsa m blul m ăsu rilo r pentru re a le m n u lu i Deva se înscrie carea a c tiv ită ţii economice a
perfecţionarea organizării con­ ric. Scopul său esenţial este sâ industriei hunedorene a le m ­
nului. Menţionez totodată că
ducerii economiei. întreprinse asigure îndeplinirea exem plară ‘ trecerea la noua form ă de o r­
în întreprinderile municipiului Braşov lui şi statului în s p iritu l hotâ- lul cincinal sectorului forestier ganizare şi conducere n-a a­
a sarcinilor ce revin în actua­
recent de conducerea p a rtid u ­
dus cu sine o creştere a rtific ia ­
şi
Hunedoara
ju d e ţu lu i
al
rîrîlo r elaborate de Congresul
lă a aparatului de conducere
crearea celor mai bune co n d i­
a! X-lea al P.C R.. au menirea
expresă de a lichida aceste ţii pentru înfăptuirea eu suc­ si te h n ico -a d m in istra tivy cen­
trala com b in atulu i constituin-
anacronisme, de a crea cadrul ces a prevederilor v iito ru lu i du-se in exclusivitate cu r a ­
rol mai propice pentru re d re ­ cincinal.
------------------------------------------------------------------------------mm— m i — « ..............im i ■ ............I I iu i i H I I W — w i m i i i ............ . i m d io competente, oxistento in
sarea eeonomîrâ a in dustriei C om binatul nostru nu repre­
lem nului şi alinierea acesteia zintă doar o simplă însumare. un ităţile forestiere din judeţul
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste nostru
Aşa cum am arătat la în ­
România, împreună cu soţia Elena Ceauşescu, au făcut miercuri o vizită în întreprinderi industriale din oraşul Braşov.
ceput. precum şi datorită altor
însoţit de tovarăşii Constantin Cîrţînâ, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., şi Constantin Suţu, prim-secretar al Co­ factori de natură o b ie c ti'â şi
mitetului municipal Braşov al P.C.R., secretarul general al Partidului Comunist Român a vizitat uzinele de autocamioane „Steagul roşu”, uzine­ RAMBLEIERE HIDRAULICĂ subiectivă, com binatul a p re ­
le „Tractorul" şi Fabrica de tricotaje. lu at u n ită ţile în tr-o situaţie e-
Cu acest prilej, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate realizârile obţinute de colectivele de muncitori, tehnicieni şi in­ CU TUB PIERDUT conomieâ nu tocmai strălucită.
Pe cele 10 lu ni scurse din a­
gineri din unităţile economice vizitate, stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an, măsurile întreprinse în vederea pregătirii temeinice a cest an. la cele 4 u n itâ ti de
producţiei anului viitor, precum şi aspecte ale dezvoltării in perspectivă a întreprinderilor. Aplicatâ de curînd Ia zat pe vatra feliei afla­ exploatare şi indu strializare de
In cadrul întîlnirilor cu colectivele de conducere ale unităţilor vizitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut recomandări pentru minele din Valea Jiului, te in rambleiere in re­ la Deva, Haţeg Orâştîe şi Pe­
metoda de rambloierc prize de cîte 10 minute. troşani. plan ul la producţia
continua perfecţionare a organizării şi conducerii activităţii economice, a dat indicaţii preţioase privind rolul centralei industriale, recent în­
cu tub pierdut are o se­ Fiind experimentală globală prezintă o depăşire de
fiinţate, lărgirea atribuţiilor şi competenţelor acestora, valorificarea deplină a posibilităţilor pe care le creeazâ această formă nouă de con­ rie de avantaje în ca­ pentru prima dată in 1 135 000 lei. ia r la m arfă vîn -
ducere şi organizare a producţiei industriale. cadrul rambleierii abata­ dută şi încasată de 3 357 000
zul izolării zonelor un­
jelor cameră in st.rate- lei In ce priveşte planul sorti-
de sint semnatate focuri le groase de cărbune cu m cnlnl. prevederile sînt de­
subterane. Ca material înclinare medie sau ma­ păşite la cherestea cu 3 220
de bază. noul procedeu re de la mina Petri la, mc. Avem însă restanţe serion-
ţiilo r de maşini, eâ produsele
Creşterea şi diversificarea pentru producţia an ului v i­ necesităţii de a se inţclege in lor vor satisface cerinţele c- de rambleiere foloseşte ea este extinsă îu pre­ se. localizate îndeosebi la H a ­
profunzim e ro lu l centralei in ­
itor. stadiul a sim ilă rii noilor
ţeg şl Orâştie. Astfel, se con-
tip u ri de tractoare, al a p ro v i­ dustriale nu ca o verigă in te r­ conom ici naţionale, vor cores­ rambleul hidraulic cu zent şi la celelalte uni­
producţiei de autocamioane precum şî de preocupările p r i­ mediară, in tre u n ită ţile pro­ punde exigenţelor beneficia­ raportul apă — material tăţi miniere aparţinind
zionării
tchnico-m nleriale,
dc 1 la 6 caro este aşe­
C.C.P.
rilo r din ţară şi din străin ă­
ductive şi m inister, ci ca un
vind generalizarea e x p e ri­ organism de conducere efectiv a tate I g S J C E B f l
Ta intrarea în vechea ecla- p ă rilo r de dezvoltare a uzinei, m entării noului sistem de sa­ a în tre p rin d e rilo r com ponen­ înainte de a părăsi uzina,
*c a Braşovului — drept carte de m odernizare a proceselor larizare şi m ajorare a salari­ te, a recomandat sâ se între­ oaspeţii au asistat la o de­
1e vizită a în n o irilo r pe care tehnologice. Ele n o i asigura ilor. rocomnndînd sâ se aibă prindă măsuri hotârîte pentru m onstraţie tehnică cu ultim ele
le-a cunoscut acest oraş. se piesele necesare pentru *10 000 în vedere o strlnsâ corelare a concentrarea şi specializarea tip u ri de tractoare introduse
înfăţişează imaginea lu m in o a ­ autocamioane anual In faţa re trib u ţie i cu rezultatele ob­ producţiei, în vederea în lă tu ­ in fabricaţia de scrie
să a no ului ca rtie r ..Steagul ta b lo u rilo r de comandă din a- ţinute în producţie. ră rii paralelism elor existente In această lună, Termocentrala Mintia
roşu” şi siluetele viguroase cestc secţii dotate cu u tila je Oaspeţii sint in v ita ţi apoi incâ in activitatea u n ită ţilo r
ale c o n s tru cţiilo r industriale cu un în a lt grad de au tom a­ sâ viziteze uzina. In secţiile productive din cadrui acele­
ale uzinei de autocamioane. tizare. tovarăşului Nicolae şîisiu şi secţia de motoare de iaşi centrale. Fără w speciali­ Tricotajele -
Aici. la această puternică Ceauşescu îi sint prezentate trebuie să producă energie electrică
unitate industrială, al cărei caracteristicile tehnice ale in ­ 40 CP — recent intrate în zare a producţiei nu se poate
funcţiune, m u n c ito rii şi spe­
renume a trecut de m u lt stalaţiilor, eficienţa lor econo­ cialiştii salută cu m ultă c ă l­ obţine o creştere a pro d u cti­ produse de renu­
hotarele patriei. tovarăşul mică vită ţii, a te h n icită ţii şi nici o
Nicolae Ceauşescu a făcut p r i­ dură prezenţa in m ijlo cu l lor in allâ eficienţă economică
In peisajul viguros al uzi­ a secretarului general al
m ul popas La intrarea in u- nei, un loc distinct îl ocupă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a me ale industriei Rotorul turbinei a
zinâ. oaspeţii au fost în tim - noua tu rn ă to rie dc fontă, in ­ p a rtid u lu i Oaspeţilor le sînt recomandat, de asemenea, sâ
se ia măsuri pentru s im p lifi­
pinaţi de in ginerul M ircca Flo- trată pa rţial in funcţiune. A ­ oferite buchete de flori. Lîngâ carea re la ţiilo r d in tre ce n tra ­ braşovene
rcscu. directoru l tehnic al u- ici oaspeţii sînt in lîm p in a ţi n- m aşinile lor. m u n c ito rii a-
zinci, A le xan dru Oros. secre­ (it de constructori, care c o n ti­ plniidâ puternic, ovaţionează lă şi uzinele componente Cen­
ta r al co m ite tu lu i de partid nuă lu cră rile de m ontaj, r it pentru P artid ul Com unist tralele industriale, ea m ari ;rle* in du striei j constnn toaie efectuat primele turaţii
După ceh' două mari, uzine
pe uzină, de m em bri ai co m i­ şi de. tîn â ru l c o le c tiv -a l noii Român, pentru secretarul său com plexe .economice investite
tetului de direcţie’ si "re p re ­ secţii in < are au început sâ general. tovarăşul Nicolae cu a trib u ţii efective în dom e­ de maşini, tovarăşul Nicolae
zentanţi ai C entralei in d u s tri­ se producă prim ele piese de Ceauşescu. n iile activ Uâţii de concepţie şi Ceauşescu. îm preună Cu so­
ale pentru aulo\ ehiculc şi fontă necesare întreg ii pro Strâbâtind cele două secţii, proiectare, in vestiţii, a p ro v i­ lia. fac o vizită la Fabrica M IN T IA . <l)c la A. M O L­ ze avansate a fost nevoie dc nopţile de trudă, la sacrificii­
tractoare. dueţii de autovehicule a ţ â ­ oaspeţii apreciază organizarea zionare şi desfacere, de p la n i­ de tricotaje, un itate modernă DO VAN, trim isu l nostru pc o mare concentrare de for|ă, le făcute In lupta cu greută­
In tr o scurtă discuţie în sa­ rii Secţia, ca ic în final. va u- fabricaţiei. raţionalizarea ficare şi evidenţă creeazâ con­ a in dustriei uşoare, ale cărei şantierul term ocentralei) dc e fo rtu ri deosebite. De a lt­ ţile inerente unei astfel de
la de consiliu a uzinei, m e m ­ ven 7 lin ii de form are şl t u r ­ transp ortului uzinal, remarcă d iţii ca uzinele, în tre p rin d e rile produse sînt apreciate 'atit în Efort urile constructorilor, fel In turbină munca nu s-a lucrări. Succesul este trăit din
b rii com itetului de direcţie nare. eu o capacitate anuală maşinile-agregal. transportoa­ componente ale cen tralelor sâ ia ră cit şi peste hotare in m onturilor şi izo lato rilo r sînt în tre ru p t nici o clipă din 13 plin.
au prezentat secretarului ge­ de circa fi fi 000 tone piese tu r ­ rele suspendate, realizate in se ocupe efectiv de rezolvarea mod deosebit pentru buna lor conjugate în aceste zile cu octombrie. Brigăzi compacte Şeful lo tu lu i, ing. Ludovic
neral al p a rtid u lu i amănunte nate, impresionează p rin g ra­ cadrul a cţiu n ii de autoulilare, sarcinilor de producţie. P rin calitate şi pentru varietatea satisfacţiile aduse de probele lucrează zi şi noapte. Dc e- Szilagy, secretarul organizaţi­
despre stadiul rea liză rii sa rci­ du l în a lt de mecanizare şi dom eniul în care uzina dc concentrarea şi specializarea modelelor. tehnologice şi ve rifică ri. Co­ xcniplu, brigăzile conduse dc ei dc partid F lorin Bernart şi
n ilo r pe anul în curs. asigu­ autom atizare, p rin dotările de tractoare arc o valoroasă e x ­ a c tiv ită ţii industriale, cen tra­ Conduşi de ing M a ria Dat- locviul hărniciei, competenţei F lorin N iţu şi Szilagv Andrei, coordonatorul lu cră rilo r, m ais­
rarea cap a cită ţilo r dc pro­ nivel m ondial, prin sistemul perienţă, num ai în acest an lele vor avea posibilitatea sâ i u. directoarea fa b ric ii şi ing. şi răspunderilor a început sub supravegherea m aistrului tru l Vasile Dum itrachc, eroii
ducţie necesare în d e p lin irii in fo rm a ţio n a l şi de comandă exccutindu-sc u tila je şi ma- coordoneze şi sâ dirijeze des­ sef M a ria Georgeseu, oaspeţii Ieri. în ju ru l orei 6,30, în Panait Panu, au lucrat neîn­ acestui eveniment, suprave­
plan ulu i pe 11)70. preocupările automată, dovadă elocventă a şini-agregate în valoare de 32 făşurarea In mod ş tiin ţific a vizitează eîteva din p rin c ip a ­ prim plan a fost colectivul de trerupt 48 dc orc pentru rea­ ghează şî verifică, cu m ultă
pentru diversificarea fa b ric a ­ m a te ria liză rii p o litic ii p a rti­ m ilioane lei. producţiei, sâ folosească cu c- lele sectoare de producţie. m uncitori, tehnicieni şi in g i­ lizarea ctanşării generatorului atenţie funcţionarea agregate­
ţiei şi îm bunătăţirea c a lită ţii d u lu i dc in du strializare baza­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu iicie n ţâ sporită fo rţa de m u n ­ Gazdele inform ează că f a b r i­ neri dc la turbina prim ulu i rare a fost finalizată sînibătă lo r pentru ca în perioada care
produselor In continuare oas­ tă pc utilizarea eclor m ai a- se opreşte în repetate rîndu ri. că, capacitatea specialiştilor, ca realizează o producţie a- grup care au asistat cu emo­ la ora 24,00. a mai rămas să se poată face
pe ţilo r U* sînt prezentate n o i­ vansatc cuce riri ale tehnicii. discută eu m un citorii, se in ­ nualâ de 3 m ilioane bucăţi ţie la prim a (uraţic a rotoru­ Hrigă/.ilc conduse de Ghcor- in cel mai scurt tim p comple­
le creaţii ale c o n stru cto rilo r potenţialul tehnic al uzinelor. tricotaje în lr-o mare v a rie ta ­ lu i tu rb in ci cu v iro ru l. A fost cltc M ir. Gheorghe Angliei şi tările cc se ivesc. Lucrările
Răspunsul c o n stru cto rilo r de teresează de co n d iţiile dc In acest fel centrala in d u s tria ­ un moment care a marcat m aistrul Adrian .Munleanu au
de autocamioane : a u tocam io­ te de modele, că 30 la sută încă tn execuţie -- curăţirea
autocamioane din Braşov, a- muncă in noile secţii, dc n i­ lă va deveni o întrep rind ere roadele a 40 dc luni de m un­ asigurat In tr-u n tim p scurt
nul de 5 tone cu caroserie eordul lor lotal la această po­ din producţie este solicitată prin suflare cu aburi a con­
lungă, au totractorul dc sem i­ litică se e x p rim ă in mod con­ velul lor de trai, de preocupă­ complexă, cu m ai m ulte u n i­ dc exp ort fn secţiile de bo­ că asiduă. In v îrlire a rotoru lu i toate condiţiile funcţionării ductelor de înaltă şi medic
remorcă dc m arc capacitate, vingător prin rea liză rile în ­ rile conducerii uzinei faţă de tăţi, cu a trib u ţii diferite, în binat. trico ta je şi confecţii,, constituie începutul probelor reglajului turbinci ş! in v îrti- presiune, paralelele de ctan-
alte varian te de autovehicule scrise lună de lună pe g ra fi­ cerinţele salariaţilor. funcţie de re a lită ţile econo­ complexe, urm tnd izolarea rea rotorului. şarc a instalaţiei, izolarea tu r­
cu destinaţie specială. Unul din numeroasele m o ­ m ice ale fiecăreia. pre tu tind en i secretarul gene­ turbinci, suflarea conductelor Avanprem iera industrială de binci — se apreciară că se vor
cele dc producţie ale uzinei mente ale vizitei : reglorul împreună cu cazanul, reface­ In turbină constituie un p ri­ term ina pînâ In 2» noiembrie,
Se vizitează apoi secţia Consemnăm doar citeva d in ­ Secretarul general al p a rti­ ral al p a rtid u lu i a fost pri- rea circu ite lo r după suflare şi lej de satisfacţie deplină pen­
m otor M u n c ito rii, tehnicienii tre acestea : obţinerea unei T raia n Otelea iese în în lîn i- d u lu i a atras, totodată, aten­ pregătirea pentru proba dc în- tru întregul colectiv de m un­ astfel in cit prim u l grup să a i­
şi in gin erii acestei secţii dc pro du cţii de peste 30 000 de pinarea secretarului general, îi ţia ca »n elaborarea p la n u rilo r •m v îrtirc a turbinci cu o vite ­ că care şi-a adus contribuţia bă create toate condiţiile pen­
bază a uzinei, fac o că ldu roa­ autovehicule, atingerea inrâ stringe m ina cu căldură şi îşi de in ve stiţii sâ se aibă in ve ­ K£ m s m ză de 3 000 ture pc m inut. la executarea ci. Acum n i­ tru intrarea in producţie în
să p rim ire tovarăşului Nicolae de pe acum a ritm u lu i de fa ­ e x p rim ă m u lţu m ire a de a lu ­ dere perspectiva dezvoltării u- Pentru atingerea acestei fa­ meni nu sc nini gîndeşte la această lună.
Ceauşescu. Jntcrcsîndu-se în ­ bricaţie prevăzut pentru u l t i­ cra In această nouă şi m oder­ n itâ ţilo r economice ale ce n tra ­
deaproape de preocupările ac­ m ul an al actu alu lui plan c in ­ nă secţie a uzinei. le lor industriale, sâ nu sc dis­
tuale «ale colectivului secţiei, cinal. înfăp tu irea cu două Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. perseze fo n d u rile de investiţi:
tovarăşul Nicolae Ceauşescu lu ni mai devrem e a plan ulu i felieitîndu-1 pe el şi pe to­ în obiective m ici, cu p ro fil si­
u n itâ li şi scclh 0 contribuţie cît mai mare la fondul
recomandă perfecţionarea teh­ de investiţii. varăşii lu i de muncă pentru m ilar, ei sâ se un ifice erein-
nică a m otoarelor pentru a In tim p u l vizitei tovarăşului prim ele rezultate obţinute, rc - du-se astfel posibilitatea de a
se asigura un consum redus Nicolae Ceauşescu p re tu tin ­ com andînd ea şi aici sâ fie se construi
dc com bustibil şi apreciază specializate, capabile sâ sa­
deni în secţiile uzinei m u n c i­ organizată producţia in aşa fel
pozitiv rezultatele ob ţinu te in in c it noua secţie sâ se integre­ tisfacă necesităţile tu tu ro r în ­
întrecerea socialistă de colec­ to rii şi tehnicienii 'întreprin­ ze cît mai repede în ansam­ tre p rin d e rilo r centralei şi
tivul acestei secţii fruntaşe pe derii i-au făcut o p rim ire en­ chiar alo alto r un itâti. N um ai
tuziastă. şi-au manifestat cu blul uzinei, sâ fie la în ă lţi­
uzină care şi-a în d e p lin it i n ­
căldură sentimentele de pre­ mea prestigiului pe care uzi­ astfel, înd eplinind asemenea centralizat de produse agricole
tegral angajamentele pe acest
ţu ire pentru munca neobosită na şi l-a cucerit. După v iz ita ­ cerinţe, crearea cen tra le lor in ­
an rea secţiilor uzinei, are loc o dustriale nu va însemna doar
S in i vizitate apoi secţiile l>e care o desfăşoară in fr u n ­ o sim plă un ifica re pe hîrtie
prese, punţi şi dife ren ţiale şi tea pa rtidului, pentru c o n tri­ fructuoasă în tiln ire dc lucru a mai m u lto r în tre p rin d e ri, ci
secţia dc m ontaj Şi aici oas­ buţia remarcabilă adusă la cu rep rezentanţii Centralei in ­ o unificare reală, un factor scopul în fă p tu irii s a rcin ilo r ce (dară nu în acest an) m ăsuri­
peţii sint in fo rm a ţi asupra opera de fă u rire a societăţii du striale pentru autovehicule ho tărîto r in activitatea produc­ Nici un compromis le-au fost încredinţate priv ind le stabilite dc D irecţia agrico­
socialiste m u ltila te ra l dezvol­ şi tractoare, eu conducători ai
realizărilor, a preocupărilor creşterea pro du cţiei a n im a lie ­ lă judeţeană şi U.J.C.A.P, pen­
tate, la progresul continuu al uzinelor „T ra c to ru l" şi .Stea­ tivă.
ric dezvoltare a capacităţii dc re şi realizarea fo n d u lu i de tru realizarea pla n u lu i în
industriei noastre socialiste. gul roşu ', princip alele u n ită ţi C rilic in d faptul că sediul
producţie şi dc perfecţionare stat la produsele respective sectorul producţiei a n im a lie ­
a org anizării flu x u lu i tehno­ I,a despărţirea de colectivul ale acestei centrale, care în C entralei in du striale pentru in onorarea (sâ nu mai v o rb im de angaja­ re ? Tată o întrebare la rare
lotal cup rin de fi în tre p rin d e ri
logic. constructorilor de autocam i­ si un in stitu t de cercetări si autom obile şi tractoare se află m entele luate in întrecere!). aşteptăm răspuns concret din
in centrul oraşului Braşov, se­
Lîngâ banda dc m ontaj, de oane. secretarul general al proiectări. D ire cto ru l general cretarul general al p a rtid u lu i Cind se vor m aterializa oare partea organelor vizate
pe care la fiecare 7 m inute co­ p a rtid u lu i ti felicită pentru contractelor dc lapte!
boară un autocamion, to v a ră ­ realizârile înfăptuite, lc urea­ al centralei, ing. Gheorghe T ri- a rem arcat eâ ar fi fost mai
şul Nicolae Ceauşescu se o ­ ză sâ valorifice şi m ai bine eâ. prezintă secretarului gene­ bine dacă acest sediu se afla Valorificarea surplu­
in una din cele două m ari uzi­
preşte şi discută cu specialiş­ co n d iţiile create, potenţialul ral al p a rtid u lu i preocupările O spunem pe şleau, de la bun Pui. unitate de la care nu s-au
tii despre c a lită ţii^ v a ria n te ­ uman si material existent, ast­ principale p riv in d organizarea ne braşovene, acolo unde se început: conducerile u n ită ţilo r preluat nici 300 hl din c a n ti­
lor îm bun ătăţite ale au toveh i­ fel in cit sâ se dovedească mereu acestui com plex economic, hotărăşte soarta producţiei. agricole cooperatiste şi orga­ tatea de 730 hl stabilită. A ­
culelo r produse de uzină. la înălţim ea sarcinilor de o ­ traducerea în viată a sarcini­ In încheierea in tiln ir ii dc nele agricole judeţene tre ­ ceste rezultate sint considera­ sului prin achiziţii
Noile hale in d u stria le — dc noare pe care le au dc înde­ lor cu care au fost investite lucru. tovarăşul Nicolae buie sâ impulsioneze serios te. probabil, ca satisfăcătoare
tratam ente term ice sî acope­ p lin it. sâ crească prestigiul pe noile organisme industriale. Ceauşescu a indicat conduce­ realizarea p la n u lu i la produc­ de către preşedintele C.A.P.,
r ir i galvanice — vizitate în Infâţişînd m ăsurile luate pen­ r ii centralei ca pornind dc la ţia de laptc-m arfâ. Se- ştie Luca Beeuş. şi in g in e ru l Dio- Inţelcgînd sem n ifica ţia deo­ de urmat, avind in vedere
care şi l-au dobîndit în u lti­ re a lită ţile producţiei, de la
continuare oferă dc a ltfe l o tru realizarea pla n u lu i de pro­ că in anul trecut s-a înregis­ nisic Zcta. A ltfe l nu se e x p li­ sebită pe care o prezintă că ei au va lo rific a t din su r­
ilustrare completă a preocu­ m ii ani. ducţie. preocupările pentru u ­ perspectivele de dezvoltare a tra t o restanţă faţă de planul că lipsa de interes pe ntru creş­ constituirea fo n d u lu i ce n tra ­ plusul de produse 14 tone de
tilizarea raţională şi re cru ta ­ c o n s tru cţiilo r dc autovehicule la fo n d u l dc stat de peste 20 terea pro du cţiei şi în d e p lin i­ lizat al statului, ţă ra n ii coo­ cartofi. 200 leg fasole şi în­
rea unor cadre cu com peten­ şi tractoare, sâ se elaboreze un procente. In acest an situaţia rea sa rcin ilo r ee şi le-a asu­ peratori şi cu gospodării in d i­ semnate ca n tită ţi de alte
Tractoarele braşovene - o carte tă si experienţă profesională, studiu concret p riv in d a c tiv i­ se repetă Ca dovadă, pînâ la m at unitatea p rin contractele vid ua le din ju d e ţu l nostru produse. Astfel, ci îşi dove­
îşi aduc o c o n trib u ţie însem­
tatea şi a trib u ţiile
centralei
desc p rin fapte recunoştinţa
încheiate Undeva Ia ju m ă ta ­
directoru l general a prezentat
începutul lu n ii noiem brie nu
si rîteva din concluziile colec­ industriale, ra p o rtu rile sale s-a liv r a t nici 00 la sulă din tea c a n tită ţilo r de lapte c o n ­ nată la realizarea unei bune fată de s p rijin u l p r im it din
de vizită a competenţei tehnice tiv u lu i de conducere p riv in d cu în tre p rin d e rile care o alcă­ cantitatea de lapte contracta­ tractate se situează liv ră rile şi aprovizion ări a populaţiei cu partea statului pentru r i d i ­
re la ţiile eu m in iste ru l de re­ tuiesc. eu organele centrale. tă pc anul in curs de către la cooperativele agricole din produse ag ro-a hm en la rc şi a carea n iv e lu lu i dc tra i al ţă ­
sort si în tre p rin d e rile compo­ In acest scop, sâ fie studiată cooperativele agricole. Sînt Ocoliş. Burjue. Gurasada, Rîu in du striei cu m aterii prime. ră n im ii. care prin in te rm e ­
S trâbâtind oraşul, oaspeţii ini produse dc înaltă teh nici­ nente ale centralei. în profunzim e experienţa fie ­ de recuperat restanţe dc Alb. Rîu de M ori. Z d ra p ţi In acest scop, surplusul de d iu l cooperaţiei de consum
se îndreaptă spre un alt o ­ tate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cărei în tre p rin d e ri din cadrul peste 20 000 hl lapte a cu m u ­ ele. Cooperatorii din Sâl- produse o b ţin u t ca urm a re a beneficiază de o gamă largă
biectiv, uzîna „T ra c to ru l", In fata machetei uzinei, d i­ s-a interesat îndeaproape dc centralei, sistemul de organi­ late de la începutul anului ! civa, spre exem plu, au l i ­ m un cii prestate in cadrul de produse in du striale des­
care, de asemenea, se înscrie rectorul tehnic, jng. Ioan Per- modul în care îşi exercită a­ zare a unor m ari un ită ţi din Desigur, există cooperativ c a­ vrat la fondul de stat mai pu ­ cooperativelor agricole şi de făcute la p re ţu ri fixe.
ea un puternic centru indus­ su. prezintă noile capacităţi ţările socialiste, din alte ţâri. gricole care şi-au în d e p lin it d e ­ ţin de 250 hl din cantitatea pe lo tu rile ajutătoare este C o nstituind un act de
tria l al Braşovului şi a c o n tri­ de producţie rare asigură in ­ trib u ţiile centrala industrială sâ se folosească larg c o n trib u ­ ja planul anual, ceea ee Ie de 570 hl contractată. R âm i- v a lo rific a t la p re ţu ri a v a n ­ îna ltă cinste şi responsabi­
in relaţiile salo cu în tre p rin ­
bu it la bunul renum e al m u n ­ troducerea in fabricaţie a n o i­ derile productive, dc m ăsurile ţia cadrelor de specialitate perm ite sâ livreze s u p lim e n ­ nind undeva la periferia pre­ tajoase prin cooperaţia dc litate. predarea unor c a n ti­
c ito rilo r acestui oraş. In cele lor tip u ri de tractoare dc 41) C oncluziile acestui studiu s u ­ tar ca n tită ţi însemnate dc o cu p ă rilo r c o n s iliilo r de con­ consum. tăţi cît m ai m a ri de p ro du­
peste două decenii dc a c tiv i­ CP Tovarăşului Nicolae '•c s-au in iţia t pentru pei fec- puse analizei fo ru rilo r com pe­ lapte de vacă. Astfel, coope­ ducere. a b rig a d ie rilo r zooteh­ N u m ai In u ltim e le zile se care prisosesc în gospo­
tate, uzina braşoveanâ a pro­ Ceauşescu ii sînt prez.cntate ţionnrco a c tiv ită ţii de condu­ tente va constitui o co n trib u ­ ra to rii din C ris lu r s-au anga­ nici, in g in e rilo r şi m ed icilor s-au p re lu a t prin in te rm e d i­ d ă riile ţă ra n ilo r reprezintă o
dus mai m u lt dc 230 000 tra c . realizările obţinute de colec­ cere Şi înd ru m are a uzinelor. ţie la clarificarea c it mai de­ ja t sâ predea în plus faţă de vete rina ri, sarcina de realiza­ ul cooperaţiei peste 70 tone acţiune de m are însemnăta­
loare, ajungind ca în prezent tiv u l de m uncitori, tehnicieni După cc a apreciat eâ s-au plină a competentelor, m odului prevederile con tra ctu lu i a n u ­ re a p la n u lu i producţiei . de dc cartofi, aproape 3 200 kg te economică şi socială. în ­
sâ realizeze sim ultan 11 tip u ri şi ingineri de aici in tim p u l o b ţin u t unele rezultate pozi­ dc a acţiona al centralelor al 35 000 1 lapte Asemenea la pte-m arfâ in aceste u n i­ fasole. 3 300 kg carne de pa­ d e p lin irii căreia trebuie sâ
de tractoare cu caracteristici care s-a scurs de la ultim a sa tive. secretarul general al pa r­ industriale şi al uzinelor apar­ rezultate se întrevăd şi la tâ li se află acum sub sem­ săre. 54 000 ouă şi a l­ i se acorde o atenţie deose­
constructive şi funcţionale la vizită făcută anul trecut în a- . tid u lu i . a arătat. în acelaşi ţinătoare. cooperativele agricole din Si- nul in c e rtitu d in ii A u uitat te produse. In această p r i­ bită de către org an izaţiile de
nivelu l perform anţelor celor coastă uzină braşoveanâ In tim p. că în raport cu a tr ib u ţii­ meria, Bâcia, Câstâu ele. oare factorii a m in tiţi eâ sîni vinţă m erită evidenţiate re­ pa rtid de la sate. de către
mai ridicate. Cele aproape prim ele 10 luni aie anului in le şi raţiunea creării acestei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunzători de soarta p ro ­ zultatele înregistrate de că­ toţi oam enii m un cii din a-
25 000 dc tractoare care vor curs au fost înd epliniţi toţi noî forme de organizare a ac­ si-a e x p rim a t convingerea că C o n d iţii asemănătoare au ducţiei anim aliere, eâ o n o ra ­ tre cooperativele de consum g rie u ltu ra ju d e ţu lu i nostru,
ieşi în acest an pe porţile u­ in dicatorii tio plan şi angaja­ tiv ită ţii industriale, a c tiv ita ­ valo rificîn d experienţa do- avut şi cooperativele agricole rea contractelor nu este un din Mia. Dobra. Orâştie. Vc- cunoscînd că sc va asigura
zinei. vor adăuga noi forţe mentele anuale. De asemenea, tea practică desfăşurată se bindhâ. co n d iţiile de care dis­ ale căror restante, insum înd act benevol ? Aspectele re la ­ ţel. Balşa şi Brad. care au şi pe această cale creşterea
mecanizate a g ricu ltu rii noas­ discutind cu m em b rii colecti­ cere a fi mai dinamică, mai pun. uzinele vizitate vor fi la sute dc hl lapte, nu pot fi cu tate denotă că nici organele ach iziţionat cele mai m ari v e n itu rilo r ţă ră n im ii şi r id i­
tre socialiste, vor contribui la vului de conducere al uzinei, operativă, mai eficientă. In inâlţim ea sarcinilor sporite ce nim ic ju stifica te O situaţie de agricole judeţene nu au în ­ ca n tită ţi dc produse. Coopr- carea n iv e lu lu i de trai al în ­
extinderea com erţului exte­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu acest spirit, tovarăşul Nicolae !e rev in in noua etapă dc dez­ ra to rii de pc raza comunei
rior, oferind partenerilor stră­ s-a interesai de pregătirile Ceauşescu a insistat asupra voltare a industriei construc­ neînţeles se Intllneştc la C.A.P. treprins măsuri hotârîte în llia oferă un exem plu demn tregu lu i popor.